BusinessMagazin

Tag: constructii

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    249.000
    numărul persoanelor subocupate (care lucrau sub 40 de ore pe săptămână) în 2013, în creştere cu 10.000 faţă de 2012

    59,7%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2013, în creştere cu 0,2% faţă de 2012, în timp ce rata de ocupare pentru tinerii între 15 şi 24 de ani era de 23,5%

    9,1%
    creşterea producţiei industriale în februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în ianuarie ritmul de creştere a atins un nivel record, de 9,9%

    795.500
    numărul românilor din Spania în 2013, ceea ce îi face cea mai mare comunitate de imigranţi din această ţară, deşi numărul lor s-a redus cu 8,6% faţă de 2012

    5,7%
    scăderea vânzărilor de locuinţe în SUA în martie faţă de aceeaşi lună din 2013, la cel mai mic număr de locuinţe vândute din iulie 2012 încoace (4,59 mil.)

    14,7%
    scăderea lucrărilor de construcţii în luna februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Eurostat, situând România pe primul loc în rândul ţărilor UE cu cele mai mari scăderi la acest capitol, urmată de Portugalia (-11,5%) şi Italia (-7,9%)

  • Locul de muncă unde cerinţa minimă este sala de forţă. Salariile depăşesc 2.000 de euro pe lună

    Cei mai mulţi bodyguarzi din România lucrează în Bucureşti, unde numărul de angajaţi specializaţi în pază şi protecţie trece de 61.000, locul al doilea în topul ocupaţiilor. În judeţul Ilfov, domeniul de activitate pază şi protecţie este tot al doilea ca număr de locuri de muncă furnizate, mai mulţi angajaţi regăsindu-se doar în comerţ. Peste 6.100 de persoane sunt angajate ca bodyguarzi sau agenţi de pază în Ilfov, singura localitate cu un număr mai mare fiind municipiul Bucureştiul.

    Salariile pentru un angajat specializat în pază şi protecţie pornesc de la 700 de lei pentru angajaţii part-time de vârsta a doua şi pot ajunge la 2.500 de euro pentru cei care deţin pregătire de specialitate şi abilităţi fizice necesare la intervenţii, potrivit informaţiilor din piaţă.

    Judeţul Ilfov s-a clasat pe locul al treilea în topul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, după liderul clasamentului Bucureşti. Topul a fost întocmit pe baza unor punctaje acordate în funcţie de şapte indicatori socio-economici relevanţi, respectiv şomajul, salariul mediu net, suprafaţa spaţiilor verzi în oraşe, rata criminalităţii, gospodăriile conectate la reţeaua de canalizare, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB pe cap de locuitor) şi speranţa de viaţă. Salariul mediu net în Ilfov este de 1.900 de lei, cu 25% peste media naţională.

    Jafurile armate, violenta crescuta, focurile de arma in altercatii provocate de motive (aparent) stupide, ca un loc de parcare, s-au inmultit. Nicio surpriza ca vanzarile de arme si servicii de paza si protectie cresc. Asa au ajuns afacerile legate de securitate, conform estimarilor BUSINESS Magazin, in jurul a un miliard de euro.

    CITIŢI AICI cine sunt jucătorii care rulează UN MILIARD DE EURO din securitate în România.

  • Compania americană de inginerie şi construcţii Epstein are proiecte de 40 milioane euro în România

     “Valoarea contractelor de servicii de design, inginerie şi construcţii relizate anul trectut a fost de aproximativ 40 de milioane de euro. Suntem la începutul anului şi sperăm să avem mai multe proiecte în 2014, de aceea estimăm că valoarea proiectelor pentru care vom furniza servicii în acest an să fie aproximativ aceeaşi cu cea de anul trecut. Există un număr de proiecte mari care se prefigurează pentru România, iar dacă vom fi selectaţi pentru acestea, estimarea se va modifica semnificativ”, a declarat pentru MEDIAFAX Randy Tharp, managing director Epstein Architecture & Engineering.

    Printre proiecteler realizate de compania americană în România se numără o noua unitate de producţie şi spaţii de birouri pentru firma Emerson în cadrul parcului industrial de la Cluj (28.500 metri pătraţi), o extindere de 2.800 metri pătraţi pentru fabrica Röchling Automotive din WDP Industrial Park (Ageş, România), design structural pentru extinderea spaţiilor de birouri ale companiei Baker Tilly Klitou din Bucureşti şi diverse alte lucrări pentru compania Cameron la facilităţile de producţie din Câmpina şi din Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Galileo a ajuns la afaceri de 18 milioane de euro anul trecut, în creştere cu 50% faţă de 2012

    Creşterea se datorează, potrivit reprezentanţilor companiei, accentuării activităţii comerciale şi de distribuţie specializată pe două grupe merceologice de nişă: edilitare şi ceramice, atât în România, cât şi în Republica Moldova, la Chişinău.

    Dedicat importului şi distribuţiei de materiale pentru construcţii, finisaje şi amenajări pentru interior şi exterior, businessul Galileo este organizat din punct de vedere funcţional ȋn două divizii: grupa materialelor edilitare, care asigură 80% din vȃnzările companiei şi grupa materialelor ceramice, ce reprezintă 20 de procente din afacerile companiei.

    În ierarhia vânzărilor la divizia edilitare, se clasează ca fiind cele mai vândute următoarele produse: sistemele uscate de gips-carton, sistemele de plafoane casetate, sistemele de împrejmuiri şi garduri, învelitorile metalice. La divizia de ceramice, topul vânzărilor este ocupat astfel: 50% placările ceramice (gresie, faianţă, mozaic, cărămidă aparentă, piatra naturală, klinker), 40% adezivi (şape, mortare uscate, chituri, adevizi, hidroizolatii, soluţii speciale)  şi 10% sanitare (obiecte şi sisteme sanitare).

    Piaţa materialelor de construcţii şi a finisajelor nu ȋnregistrează un trend ascendent, dar reprezentanţii companiei vizează pentru 2014 o creştere a cifrei de afaceri de 5-10%.  Estimările companiei se bazează ȋn principal pe evoluţia pozitivă din primul trimestru al acestui an, pe dezvoltarea portofoliului de produse, pe îmbunătăţirea serviciilor suport (consiliere tehnică şi asistenţă comercială), dar şi pe continuă specializare a echipei de angajaţi.

    „În primele luni am înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu cinci procente faţă de perioada similară din 2013, în condiţiile în care ianuarie-martie sunt lunile cu cea mai scăzută activitate în branşa noastră. Acest factor, ȋmpreună cu extinderea portofoliului de produse şi soluţiile pe care le furnizăm clienţilor noştrii, ne permite să estimăm pentru acest an o creştere de pȃnă la 10 procente. Suntem deja în negocieri pentru a aduce în România unul dintre cele mai moderne produse la nivel mondial în materie de amenajări şi finisaje: tehnologia digital printing, ceramică din materiale reciclabile, tapetul magnetic, tapetul de catifea, tapetul din piatră, produse cu un standard superior de calitate, care în acest moment nu există pe piaţa din România”, precizează Viorel Popa – Managerul Diviziei Ceramice al Galileo.

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Anotimpul marilor tranzacţii: ciment şi farma

    Producătorii de ciment Lafarge din Franţa şi Holcim din Elveţia au anunţat că vor fuziona, creând cel mai mare conglomerat din lume în domeniul materialelor de construcţie, cu afaceri anuale de 43 mld. dolari, o capitalizare de piaţă estimată la 50 mld. dolari şi operaţiuni în întreaga lume, de la Germania şi Franţa la Brazilia şi India. Grupul care va rezulta ar trebui să renunţe, potrivit estimărilor Deutsche Bank, la o mare parte din active în mai multe ţări pentru a se alinia legilor concurenţei.

    Fuziunea, care trebuie aprobată de adunarea extraordinară a acţionarilor Holcim, de Comisia Europeană şi de autorităţile pentru concurenţă din statele unde noul grup are operaţiuni, ar impune vânzarea unor unităţi de producţie din Franţa, Canada, Ecuador, Serbia, România, Ungaria, Maroc şi Filipine, pentru a aduce cotele de piaţă sub pragul de 40%, nivel satisfăcător pentru autorităţi. Cumulat, cele două grupuri au înregistrat în 2012 vânzări de peste 440 mil. euro în România.

    Sun Pharmaceutical Industries, compania farmaceutică cu cea mai mare capitalizare de pe bursa din India, a anunţat că va prelua producătorul de medicamente Ranbaxy Laboratories, prezent şi în România, printr-un schimb de acţiuni în valoare de 3,2 mld. dolari. Achiziţia Ranbaxy ar oferi Sun Pharmaceutical control asupra gamei de produse generice a rivalului său şi ar ajuta compania indiană să se extindă pe pieţele emergente, inclusiv Brazilia şi Rusia.

    Ranbaxy Laboratories a preluat în luna martie 2006, de la fondul de investiţii Advent International, un pachet de acţiuni reprezentând 96,7% din acţiunile Terapia Cluj-Napoca, pentru 324 mil. dolari. Fabrica din Cluj-Napoca produce 200 de tipuri de medicamente orale şi injectabile.

  • Cemacon îşi consolidează afacerile în regiunea de vest

    Cota de piaţă a companiei a avut o creştere importantă şi la nivelul întregii ţări, la 16% în 2013, faţă de 6% în 2010.

    Anul trecut Cemacon şi-a majorat afacerile cu 38% comparativ cu anul 2012, cifra de afaceri depăşind pragul de 48 de milioane de lei la nivel naţional. Volumele vândute au crescut cu 35%, iar profitabilitatea operaţională a ajuns la 19% în condiţiile diminuării pierderilor cu 67%.

    “Unul dintre principalii factori ai creşterii susţinute Cemacon din ultimii ani a fost consolidarea poziţiei pe piaţa din Transilvania. Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piaţă în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare şi în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piaţă, precum şi în creşterea reţelei de parteneri. De asemenea, vom aborda o strategie comercială care să ne diferenţieze faţă de concurenţă”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon.

  • Managerii companiilor mizează pe creşteri în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ

     “În cadrul anchetei de conjunctură din luna martie 2014, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +19%).

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +72%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjuncturale +39%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice şi fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (solduri conjuncturale +36%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează stabilitate relativă în următoarele trei luni, cu un sold conjunctural pozitiv de 5%. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Surpriza vine din industrie

    Valoarea adăugată brută în celelalte sectoare (construcţii, servicii publice şi private) a scăzut marginal în T4 faţă de T3.

    Dinamica industriei în a doua parte a anului (creştere de 9% în T3 şi de 12,6% în T4 faţă de 2012, cea mai bună din 2001 încoace) rămâne surprinzătoare, chiar în condiţiile unor exporturi solide, având în vedere că vine pe fondul unui nivel redus de activitate economică pe ansamblu şi al unei cereri interne slabe.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    388 mil. euro
    excedentul din ianuarie al contului curent al balanţei de plăţi, comparativ cu 267 mil. euro în aceeaşi lună din 2013

    27,9%
    rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung în ianuarie, faţă de 41,4% în 2013

    1,2%
    cu atât a crescut în UE costul orar al muncii în T4 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce avansul în zona euro a fost de 1,4%; în T3, creşterea fusese de 1,1% în ambele zone

    13 mld. euro
    deficitul comercial al UE cu restul lumii în ianuarie, faţă de un deficit de 17,7 mld. euro în ianuarie 2013

    1,3%
    creşterea în ianuarie a producţiei din sectorul de construcţii din UE faţă de luna decembrie, după un avans de 1,2% în decembrie faţă de noiembrie 2013

    8%
    creşterea investiţiilor străine directe în România în luna ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2013, la 244 mil. euro