BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Timişoara: Membru al familiei Cârpaci, cercetat după ce a încercat să mituiască un poliţist local

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Timiş, un bărbat de 40 de ani este cercetat pentru dare de mită, după ce a fost prins în flagrant de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor în timp ce oferea 50 de euro unui poliţist local, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Bărbatul, însoţit de concubina sa, a mers la sediul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara, unde i-ar fi oferit unui agent 50 de euro, pentru a nu sesiza organele de urmărire penală în cazul lucrărilor fără autorizaţie realizate de femeie la imobilul proprietate personală, considerat monument istoric.

    În acest caz a fost întocmit dosar penal pentru dare de mită.

    Potrivit unor surse judiciare, bărbatul de 40 de ani face parte din familia de romi Cârpaci din Timişoara, cunoscută pentru deţinerea mai multor imobile în oraş, printre care şi un corp de clădire în care a funcţionat Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu”.

    La rândul său, primarul Nicolae Robu a anunţat, pe Facebook, că “în Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum”.

    “Un cetăţean rom care a construit ilegal a fost prins în flagrant încercând să mituiască un poliţist local, pentru a i se trece cu vederea ilegalitatea! Morala: 1. În Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum – turnuleţe, etaje suplimentare etc – fără să-i deranjeze nimeni! Aviz tuturor, indiferent de etnie! şi 2. Ce s-a construit ilegal trebuie demolat! Legea-i lege, pentru toata lumea!”, a scris Robu.

    Familia Cârpaci este una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara, având 144 de proprietăţi – vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără şi o clădire aparţinând Spitalului de Copii ”Louis Ţurcanu”.

    Presa locală a relatat deseori despre Vişinel Stanca şi Ionelaş Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

    La Timişoara au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

  • Giganţii din farma pierd: sunt la mai puţin de jumătate din piaţă

     Cele mai mari zece companii de pe piaţa farmaceutică locală au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din vânzările totale, nivel pe care nu l-au mai experimentat în ultimii zece ani, giganţii din farma piezând teren în faţa jucătorilor de talie mică şi care vin tare din spate.

    Astfel, cele mai mari zece corporaţii au o cotă de piaţă cumulată de 48,8%, arată cel mai recent raport al firmei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România. Doar în 2004, marii jucători mai coborâseră sub 50%.

    „Pentru anul 2015 estimăm o creştere modestă a pieţei, de 1,8% în lei“, a spus Petru Crăciun, directorul general al Cege­dim România.

    În ultimii patru ani, cei zece au pierdut 10 procente din vânzările de medicamente, iar cei care au avut de câştigat au fost companiile mici, specializate pe nişe medicale, tendinţă care se manifestă şi la nivel mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un nou centru de cercetare IT la Bucureşti

    Potrivit acordului semnat între cele două ministere, centrul din Bucureşti va identifica proiecte pilot din sectorul IT, pe care le va şi dezvolta ulterior, “încurajând colaborarea între Agenţia Naţională a Societăţii Informaţionale (NIA) din Coreea şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI) din România”.

    România şi Coreea de Sud au convenit să asigure fiecare câte 1 milion de dolari pentru finanţarea de astfel de proiecte.

    Principalele domenii de interes vor fi extinderea reţelelor de internet în bandă largă, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii publice cheie (Public Key Infrastructure – PKI) şi a securităţii informatice.

  • Blaga: De luni, toate sediile PDL, PNL şi FC vor fi rebranduite cu numele Alianţei Creştin Liberale

     Blaga a spus, la Adevărul live, că ideea de a face o cercetarea sociologică pentru denumirea noii alianţei electorale PDL-PNL a venit acum două luni şi a arătat, referindu-se la criticile asupra denumirii de Alianţă Creştin Liberală, că “nicio denumire nu este infailibilă şi întotdeauna vor fi critici”.

    “În această analiză am introdus şi definiţii: alianţă, coaliţie, uniune şi de departe a ieşit alianţă, cu peste 70%. Şi atunci numele care pot să definească valorile celor două partide, doctrinele, pentru că noul partid are un nou statut în care se spune foarte clar că doctrina este pe valorile creştine, liberale, conservatoare, după PPE (…) şi, până la urmă, de departe, a ieşit această definiţie (Alianţă Creştin Liberală – n.r.). Nu am spus-o noi, ci românii, pe focus-grupuri”, a explicat Vasile Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul senator Cătălin Voicu, cercetat într-un nou dosar de corupţie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia privind ridicarea controlului judiciar în cazul lui Voiculescu, amânată până joi

     Marţi, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a ascultat pledoaria lui Voiculescu şi pe cea a avocatului său, dar şi pe cea a procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar în final a hotărât şi să amâne pentru joi pronunţarea unei sentinţe.

    Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată în cazul său, Dan Voiculescu a spus, la ieşirea de la CAB, că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar este deranjat de faptul că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la ASE şi la locuinţa prodecanului Iuliu Şerbănescu, într-un dosar de corupţie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Traian Berbeceanu, trimis în judecată pentru că ar fi luat mită o maşină de 20.000 de euro

     Berbeceanu mai este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de delapidare, toate în concurs real de infracţiuni, cu aplicarea legii penale mai favorabile.

    Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu gradul profesional de comisar şef şi având funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupeţiu şi alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Maşina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soţii Gheorghe şi Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date şi informaţii privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeaşi grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziţii domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOTIVARE: Dan Voiculescu, cercetat sub control judiciar pentru a nu face presiuni

     Tribunalul Bucureşti (TB) a respins, în 10 iulie, contestaţia formulată de Dan Voiculescu în cazul măsurii controlului judiciar dispusă de procurorii DNA în noul dosar în care este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a menţinut măsura arată, în motivarea deciziei, că pe lângă constatarea existenţei probelor şi indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Dan Voiculescu a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, măsura preventivă “este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

    Magistratul precizează că faptele lui Dan Voiculescu au fost săvârşite în calitate de persoană publică, iar acesta ar fi apelat la constrângere şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare, pentru a obţine beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A învăţat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

    Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.

    În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

    Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.

    Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

    „Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.

    El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
    Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

    „Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

    „Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
    Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

    „Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“

    În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

    „Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

    Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.