BusinessMagazin

Tag: America

  • Câte mărci au depus românii în 2015 şi care sunt cele mai căutate clase

    De la începutul anului 2015 şi până în acest moment au fost depuse peste 7500 de astfel de mărci prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) potrivit ultimului Buletin Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) din luna noiembrie.

    Comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale la nivelul ţării noastre nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul (8659 mărci depuse în 2014), potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, am putea spune că românii nu pun în topul priorităţilor de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală cu doar 7737 de mărci depuse până la această oră.

    Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani. ”Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China.”, declară Paul Cosmovici.

    Cele mai multe mărci cu protecţie în ţara noastră au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware (clasele 41, 35, 42).

    Anul trecut (2014) cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.
     

  • Care este cea mai bună companie aeriană a anului 2016?

    Air New Zealand a fost declarată cea mai bună companie aeriană a anului 2016 pentru al treilea an consecutiv, în vreme ce British Airways a părăsit top 10. Qantas Airways a urcat două poziţii şi ocupă locul al doilea în clasament, în vreme ce Etihad Airways compleatează podiumul.

    Premiile au fost acordate de AirlineRatings.com, care a luat în calcul mai mulţi factori, precum siguranţa pasagerilor şi experienţa din timpul zborului.

    Premiile acordate de AirlineRatings.com pentru anul 2016:

    Cea mai bună companie aeriană a anului: Air New Zealand

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea First Class: Etihad Airways

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea Business Class: Singapore Airlines

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea Economy: Air New Zealand

    Cea mai bună companie aeriană low-cost: Virgin America (The Americas), Scoot (Asia/Pacific), Kulula.com (Middle-East/Africa) and Norwegian (Europe)

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea Lounge: Qantas

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea Catering: Qantas

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea divertisment în timpul zborului: Singapore Airlines

    Cea mai bună companie aeriană – secţiunea echipaj de zbor: Virgin Australia/Virgin Atlantic
     

  • Vector Watch atrage o nouă rundă de finanţare de 5 milioane de dolari

    GECAD Group continuă să rămână cel mai important acţionar al companiei, iar runda de finanţare a fost completată de Catalyst România şi de un grup de investitori privaţi după cum urmează: Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad (antreprenori şi investitori, cofondatori eMAG), precum şi Mihai Popescu (cu o experienţă de 23 de ani în dezvoltarea de platforme informatice şi servicii IT).

    Această infuzie de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Potrivit lui Radu Georgescu, Partener Fondator al GECAD Group: “Noua investiţie va susţine dezvoltarea produsului şi a biroului companiei din zona Bay Area din Statele Unite ale Americii. Vector şi-a dovedit performanţa tehnologică prin gama sa de ceasuri inteligente, iar acum este momentul să aplicăm viziunea companiei de a pune la dispoziţia cât mai multor producători de dispozitive wearable platforma sa tehnologică.”

    Vector Watch este o companie internaţională de tehnologie, cu birouri în Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti. Fondată în 2014 de Andrei Pitiş (Fondator şi CTO Vector Watch) alături de Irina Alexandru (cofondator şi Program Manger) şi Dan Tudose (cofondator şi Hardware Engineer), compania a dezvoltat un sistem de operare <<low-power>> propriu, oferind dispozitivelor inteligente o automonie de 30 zile, fără precedent pe această piaţă.

  • Statuia Libertăţii, simbolul Americii, s-a născut musulmană

    Planul iniţial al lui Frederic Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertăţii era ca aceasta să fie o ţărancă musulmană care ar fi păzit intrarea Canalului Suez, informează The Daily Beast.

    Statuia ar fi stat la intrarea în Canalul Suez cu o lanternă în mână şi ar fi funcţionat ca un far, dar ar simboliza şi progresul. Numai că sculptorul nu a reuşit să-şi vândă ideea conducătorului Egiptului, Ishma’il Pasha. Francezul nu s-a dat bătut şi a transformat ţăranca musulmană într-un simbol al libertăţii şi a mers în America, unde proiectul acestuia a fost acceptat.

  • Profitul Nissan Motor Corporation a crecut cu aproape 40%

    Profitul Nissan Motor Corporation a crecut cu 37.4% în ultimele şase luni. Compania a şi-a revizuit prognoza în legătură cu vânzările de maşini până în martie 2016, astfel numărul de vehicule a crescut la 5.5 milioane cu 3,4% mai mult decât au prognozat anul trecut, potrivit BBC.

    Venitul net înregistrat pentru trimestrul al doilea a fost de 2,7 miliarde de dolari.

    Reprezentanţii Nissan au declarat că au vândut 2,62 de milioane de autoturisme la nivel global în şase luni, o creştere de 1,3% faţă de anul trecut.  Deşi creşterea economică a încetinit în China, vânzările maşinilor Nissan au crescut cu 9,5%.

    “Nissan a înregistrat o creştere solidă a veniturilor şi o profitabilitate îmbunătăţită în prima jumătate a anului fiscal, creştere determinată de cererea tot mai mare de vehicule Nissan în America de Nord şi o revenire a cereri în Europa de Vest,”, a declarat Calos Ghosn, directorul executiv, Nissan.

  • Planul secret al lui Putin: cum vor ruşii să îi izoleze pe americani de restul lumii

    Mai multe submarine ruseşti operează în mod agresiv în apropierea cablurilor îngropate în ocean care leagă continentul american de restul lumii, relatează New York Times. Aceste acţiuni provoacă îngrijorare în rândul experţilor americani în securitate, care se se tem că ruşii pot ataca aceste cabluri în cazul unei situaţii conflictuale.

    Problema este chiar mai gravă decât cele din timpul Războiului Rece: un atac asupra acestor cabluri de fibră optică ar afecta toate sectoarele economice, paralizând practic Statele Unite. Deşi nu există vreo confirmare a acestui lucru, tot mai multe dezbateri de la Washington au ca subiect central modul în care gesturile lui Putin aduc aminte de acea perioadă de dinainte de 1989.

    “Mă tem în fiecare zi pentru ce ar putea face ruşii”, a spus Frederick J. Roegge, comandant al flotei americane de submarine din Pacific, citat de New York Times.

    În luna septembrie, nava rusească de spionaj Yantar, echipată cu două nave submersibile, s-a îndreptat pe direcţie coastei de est a Statelor Unite către Cuba, acolo unde se află unul din principalele cabluri de date.

    “Tăierea cablurilor nu este ceva ieşit din comun”, a spus Michael Sechrist, un fost cercetător în cadrul MIT. “Se întâmplă datorită dezastrelor naturale, datorită unor ancore plasate greşit – dar acestea se întâmplă la câteva mile de sol, iar reparaţiile durează doar câteva zile.” Ceea ce îi îngrijorează pe cei de la Washington este posibilitatea ca ruşii să taie cablurile la o adâncime foarte mare, departe de zona în care se poate ajunge rapid. “Problema cu aceste cabluri este că ele sunt poziţionate în acelaşi loc încă din 1860”, mai spune Sechrist. “Operatorii de cabluri preferă să le îngroape în locuri cunoscute, acolo unde au înţelegeri cu autorităţile”.

    Amiralul Mark Ferguson, comandantul flotei navale americane în Europa, spune că activitatea submarinelor ruseşti a crescut cu 50% în ultimul an. Bazele ruseşti de la Arctic şi promisiune de a investi 2,4 miliarde de dolari în zona Mării Negre până în 2020 arată determinarea lui Putin de a-şi întări puterea navală, mai crede Ferguson.

  • DIESELGATE, de la A la Z. O analiză completă marca ProMotor, unde afli tot ce trebuie să ştii despre scandalul momentului

    Sigur ai auzit de Dieselgate şi ştii câte ceva despre problema uriaşă în care a intrat, de bunăvoie, Grupul Volkswagen. Dar există detalii pe care s-ar putea să nu le cunoşti, aşa că am pregătit acest material explicativ, ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă nebunia asta mondială.

    Când a fost descoperită problema?

    Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

    Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

    În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

    Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?

    În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

    Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

    În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

    Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?

    Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

    După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

     De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?

    Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

    Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

    Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

    Analiză realizată de ProMotor

  • ”Leac pentru singurătate”: Cum să combaţi una dintre cele mai grave boli ale secolului

    Creierul unui om singuratic răspunde negativ la stimulii sociali, iar astfel de persoane sunt paranoice şi iau decizii pe care un om fericit nu le-ar lua, conform unor studii recente realizate în Statele Unite ale Americii, scrie The Wall Street Journal.

  • Un lanţ de restaurante fast-food de care nu a auzit nimeni cucereşte America

    Zaxby’s este un lanţ de restaurante ce oferă fast-food, specializat în produse de pui si are peste 600 de locaţii în 16 state din sudul Statelor Unite, scrie Business Insider.

    Zaxby’s a înregistrat vânzări în valoare de 1,3 miliarde de dolari anul trecut, iar revista QSR a clasat compania pe locul 25 în topul celor mai bune restaurante fast-food.

    Compania a avut succes datorită faptului că a ales să se axeze asupra unui produs: puiul, spre deosebire de alte companii care caută să aducă schimbări în meniu. Dar asta nu însemnă că alte produse nu au succes. Salata oferită de Zaxby’s este căutată de mulţi clienţi.

    Lanţul de restaurante fast-food vrea să se extindă şi în alte state, odată cu implementarea unui nou design al locaţiilor, care să inclundă o bucătărie deschisă.

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.