Tag: actionari

  • Caimacul şi crema Fondului Proprietatea

    “România a beneficiat de peste 750 mil. euro în investiţii de portofoliu în acţiunile FP din partea investitorilor străini, cifră care reprezintă cea mai mare investiţie străină atrasă vreodată pe piaţa de capital din România”, a spus Konieczny.

    Rezultatul este că 60% din acţiunile Fondului aparţin acum investitorilor străini, faţă de 24% la finele anului 2010, iar cel mai mare acţionar este fondul speculativ american Elliott Associates, care a promis administratorului Franklin Templeton dividende speciale dacă vinde activele din portofoliul FP, propunere deja aprobată de ceilalţi acţionari.

    La 31 decembrie 2012, Elliott Associates deţinea 14,95% din acţiunile Fondului, urmat de City of London Investment Management, cu 9,69% şi The Royal Bank of Scotland cu 5,39%. Numărul total al acţionarilor FP era de 9.363.

  • Schmidt rămâne la conducerea Consiliului de Administraţie al Transgaz

    Acţionarii Trangaz au decis în AGA de joi să-l păstreze în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) pe Victor Alexandru Schmidt, deşi la începutul lunii ianuarie ministrul Economiei l-a propus ca şef interimar pe Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, informează Mediafax. Acţionarii transportatorului de gaze au decis, de asemenea, şi menţinerea în funcţia de membru CA a Ionicăi Raicu, se arată într-un raport al Transgaz transmis joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Schmidt este preşedinte al CA al Transgaz din aprilie 2009. Propunerea lui Isar pentru funcţia de şef provizoriu al Consiliului de Administraţie a fost semnată de fostul ministru al Economiei şi menţinută de actualul şef al instituţiei, Varujan Vosganian.

  • Dezvoltatorul Impact va emite obligaţiuni în valoare de 20 mil. lei

    Iniţial conducerea Impact şi-a propus să strângă de la investitori prin această emisiune de obligaţiuni circa 30 mil. lei (6,7 mil. euro), însă acţionarii au decis să reducă plafonul la 20 mil. lei.

    Mai multe pe zf.ro

  • Acţionarii BCR au aprobat o majorare de capital pentru atragerea a 110 milioane euro – surse

    “Toate punctele de pe ordinea de zi au fost aprobate, aşa cum au fost prezentate în convocator”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din acţionariat. Pentru majorarea capitalului, banca vrea să emită 770,76 milioane de acţiuni noi cu valoarea nominală de 0,1 lei pe titlu şi care vor putea fi cumpărate la preţul de 0,65 lei/acţiune, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală, iar 0,55 lei prima de emisiune.

    Mai multe pe zf.ro

  • Incredibil – cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolventa

    “Datorita secetei prelungite de la sfarsitul anului 2011 si inceputul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea in 2011 a cifrei de afaceri a societatii SC Hidroelectrica SA cu 10%, a pierderilor rezultate in urma diferentelor de curs valutar si a deprecierii monedei nationale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% in anul 2012, a cresterii datoriilor cu termen scadent de plata mai mare de 90 de zile la 470 milioane lei, a pierderii financiare inregistrate (in 2011 de 121 milioane lei si pe primele cinci luni din 2012 de 112 milioane lei) SC Hidroelectrica SA a hotarat in sedinta Consiliului de Administratie din 15.06.2012 sa inainteze Tribunalului Bucuresti cererea de intrare in procedura generala a insolventei, in scopul reorganizarii activitatii conform unui plan de reorganizare ce va fi aprobat in conditiile legii 85/2006, la finalizarea caruia societatea sa iasa din procedura insolventei si sa isi continue activitatea comerciala fara supravegherea autoritatiii judecatoresti.

    Dorim sa asiguram si pe aceasta cale toti partenerii nostri comerciali, clienti, furnizori si institutii financiare de derularea in continuare a tuturor contractelor in conditii de eficienta, transparenta si legalitate, urmarind cresterea si exploatarea in siguranta a capacitatilor de productie concomitent cu pastrarea locurilor de munca pentru cei peste 5.000 de angajati si imbunatatirea indicatorilor financiar contabili ai companiei.”

    Hidroelectrica SA a introdus la finele saptamanii trecute o cerere de intrare in insolventa la Tribunalul Bucuresti, iar instanta a stabilit primul termen de judecata pentru miercuri, 20 iunie.

  • Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

    “Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.

    Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.

    Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Cum vorbeşte o companie cu acţionarii

    Dialogul cu societatea nu are legătură numai cu reputaţia companiei, ci urmăreşte şi să vadă din timp riscurile şi oportunităţile pe care o companie le are în faţă pe termen lung, spune Delphine Jégoudez, specialist al France Telecom Orange pentru dialogul cu “stakeholders” – acţionari (“shareholders”), angajaţi, autorităţi, clienţi, furnizori, distribuitori, ONG-uri, media. Afirmaţia e mai pragmatică decât pare: cu cât o companie cunoaşte mai bine societatea unde funcţionează şi are o relaţie mai bună cu aceasta, cu atât îi va fi mai uşor să facă afaceri acolo şi să-şi construiască un mediu care s-o avantajeze.

    Pentru o multinaţională care are afaceri în 34 de pieţe total diferite, din Armenia până în Mali, cum e France Telecom, subiectul dialogului cu societatea a ajuns deja în centrul strategiei: Delphine Jégoudez spune că tocmai a început să citească o carte de Joel de Rosnay, om de ştiinţă şi futurolog francez, care sugerează că globalizarea a făcut imposibil pentru companii să rămână la comanda fluxului permanent de informaţii noi venite din direcţii diferite, astfel încât companiile trebuie să se adapteze la el. “Trebuie să rămâi la curent cu ecosistemul ca întreg, nu doar să te preocupi de clienţi şi de afacerile pe care le faci cu ei.”

    Concret, Delphine Jégoudez călătoreşte în ţările respective şi are întâlniri cu reprezentanţi ai guvernelor, ai societăţii civile, acţionari sau parteneri de afaceri, astfel încât are de abordat chestiuni cât se poate de diverse de CSR (responsabilitate socială corporatistă), de la cereri de sponsorizare la sondaje adresate angajaţilor şi consultări online până la programe de instruire a localnicilor în lucrul cu calculatoarele şi telefoanele mobile. În Europa de Est a vizitat Armenia, Polonia şi Moldova, iar acum e la prima vizită în România, unde această activitate a început anul trecut. Alina Pavel, care se ocupă de acest domeniu la Orange România, precizează că până acum cercetarea a vizat clienţii şi angajaţii companiei, urmând ca în faza a doua să se extindă la partenerii de afaceri şi societatea civilă.

    Până acum, Delphine Jegoudez a făcut cele mai multe vizite în Africa, unde urmele culturale lăsate de fostul imperiu francez se dovedesc acum utile unei multinaţionale ca Orange, care în multe ţări (Mali, Niger, Senegal, Guineea, Gabon, Coasta de Fildeş, Kenya, Uganda, Madagascar) este una dintre cele mai mari companii locale, dacă nu cea mai mare. “Petrecem circa o săptămână în ţara respectivă şi lucrăm pe două planuri: intern, în companie, unde lucrăm cu echipele astfel încât ele să nţeleagă ce înseamnă CSR şi ce probleme întâmpină, apoi ne întâlnim cu grupurile de ‘stakeholders’ – autorităţi, business, societate civilă – apoi comparăm rezultatele şi lucrăm la un plan de acţiune cu echipele interne”, afirmă Jégoudez. Ulterior, planul de acţiune merge mai departe la comitetul executiv şi la CEO.

    Iar aici diferă esenţial munca unui specialist în dialog cu acţionarii de cea a departamentului de comunicare şi PR: “ei comunică imaginea companiei şi dau informaţii, în timp ce noi venim în primul rând ca să-i ascultăm pe ceilalţi”, urmând ca planurile de acţiune să implice varii departamente ale firmei. Aşa încât “CSR merge bine atunci când compania merge bine şi când ai un CEO bun”, pentru că presupune obligatoriu o coordonare foarte bună între departamentele companiei. Pe de altă parte, e destul de greu de făcut diferenţa dintre CSR şi activităţi filantropice. În funcţie de ţară, CSR ajunge să însemne şi chestiunea accesibilităţii comunicaţiilor mobile, dezvoltarea economică locală şi ocuparea forţei de muncă, şi proiecte de “e-agricultură”. De pildă, cu două săptămâni în urmă, Jégoudez s-a aflat în Republica Dominicană, unde a discutat despre “agricultura mobilă” cu federaţia fermierilor, respectiv un proiect de comunicare a preţurilor produselor agricole prin SMS pentru fermieri.

    Diferenţa de sens între “shareholder” (deţinătorii de acţiuni) şi “stakeholder” (actorii sociali care au interesul de a influenţa în favoarea lor evoluţia unei companii ale cărei afaceri au impact asupra vieţii lor) măsoară distanţa dintre afacerile de stil vechi, unde compania avea ca unică preocupare propriul profit pe o piaţă, şi cele de stil nou, unde compania încearcă să demonstreze că dă înapoi societăţii cu atât mai mult cu cât câştigă mai mult. În Franţa, de pildă, în curând va avea loc un program de consultare a micilor acţionari ai Orange în privinţa a ceea ce consideră ei prioritar în materie de proiecte CSR ale companiei, ţinând cont şi de considerentul că grupul vrea să fie atractiv, de pildă, pentru acţionari din categoria fondurilor de investiţii responsabile social.

    Delphine Jégoudez lucrează de 14 ani la France Telecom Orange, unde şi-a trecut în CV funcţii precum cea de director de vânzări responsabil de conturile internaţionale majore, manager al echipei de produse şi marketing operaţional sau manager de proiecte de cercetare şi dezvoltare. De trei ani este specialist pentru dialogul cu acţionarii pe pieţele unde acţionează grupul francez, funcţie care, conform prezentării oficiale, implică inclusiv “gestionarea parteneriatelor care au ca obiectiv să genereze proiecte de dezvoltare socio-economică în ţări în care Orange are operaţiuni”.

    Dar e nevoie de studii speciale ca să fii SDS? Jégoudez are un master la École Supérieure de Commerce din Rennes, un MBA la Imperial College Management School din Londra şi un master în Dezvoltare Durabilă şi CSR la Universitatea Paris-Dauphine, iar la aceasta s-a adăugat experienţa căpătată în echipa de consultanţă în sustenabilitate a PriceWaterhouseCoopers. Spune însă că decisivă pentru reuşita muncii ei este însăşi experienţa dialogului cu acţionarii (“e cam ca în presă, înveţi meseria practicând-o”), la care adaugă o serie de calităţi personale, între care curiozitatea, deschiderea faţă de diferite culturi, răbdarea, capacitatea de a-i face pe oameni să se simtă suficient de confortabil încât să spună ce gândesc şi – înainte de toate în enumerarea ei – “un anumit fel de bunătate”.

  • Acţionari ai JP Morgan dau banca în judecată pentru pierderile de 2 miliarde de dolari

    Un purtător de cuvânt al JP Morgan a refuzat să comenteze procesele deschise la un tribunal din Manhattan, la câteva zile după ce directorul general Jamie Dimon a anunţat că “o strategie greşită de hedging” a provocat o pierdere masivă luna trecută.

    “Ceea ce nu spune compania este că acele pierderi au fost rezultatul unei schimbări marcante a modelului de riscuri acceptabile, nedezvăluită investitorilor, şi a unei schimbări similare a unei divizii, dintr-una cunoscută pentru plasamentele conservatoare într-o firmă cu tranzacţii riscante pe termen scurt”, se arată într-una din plângeri.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Google va crea o nouă clasă de acţiuni, pentru a conserva controlul fondatorilor asupra companiei

    Măsura avansată joi seara de compania care controlează cel mai mare motor de căutare pe internet şi cea mai mare afacere de publicitate online reprezintă un motiv de alarmă pentru organizaţiile care promovează echitabilitatea în guvernanţa corporatistă, care se tem că noua structură va îndepărta şi mai mult acţionarii Google de procesul decizional. Schimbarea structurii acţionariatului ar crea o nouă clasă de titluri, fără drepturi de vot ataşate. Page şi Brin nu şi-au ascuns intenţiile de a-şi conserva influenţa asupa companiei chiar şi după listarea acesteia la bursă, în 2004, iar fondatorii vor să-şi păstreze controlul în pofida expansiunii Google.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat propunerea celui mai mare acţionar privind vânzarea de active

    Elliott vrea ca administratorul Franklin Templeton să vândă din activele Fondului, banii obţinuţi urmând să fie distribuiţi acţionarilor, iar administratorul să primească şi un comision suplimentar de 1,5% din sumele încasate.

    Reprezentanţii Elliott menţionează, într-o scrisoare transmisă FP, că pe măsură ce activele sunt vândute şi banii sunt distribuiţi acţionarilor valoarea activelor din portofoliu se va diminua şi, totodată, ar fi recomandabilă renunţarea la actualul comision de administrare, de 0,479% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro