“Cel mai mare segment al pietei era segmentul mediu si acesta a
fost cel mai afectat (in 2009- n.red). Pentru ca foarte multi din
consumatorii de acolo s-au mutat in economic din cauza crizei”,
spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Site-ul www.romanian-winegrowers.com ofera informatii despre
Romania, despre regiunile viticole cele mai importante, dar si
referitor la informatii financiare si premiile obtinute de vinurile
romanesti.
Romanian Winegrowers este o asociatie infiintata anul trecut,
care si-a propus sa promoveze exportul vinurilor romanesti in Marea
Britanie. Din asociatie fac parte Cramele Odobesti, Domeniile
Sahateni, Domeniile Segarcea, Halewood Romania, Recas, Serve,
Stirbey si Vinarte.
“Am incercat sa venim cu ceva nou pe piata romaneasca. Cultivam
de trei ani un soi propriu, Columna, pe care nu il gasiti decat la
noi, iar de la anul vom putea comercializa acest vin cu eticheta
bio”, a declarat Aurora Ranca, director de cercetari viticole in
cadrul societatii.
In 2010 vor fi comercializate 25.000 de sticle, care vor fi
numerotate pentru a putea fi mai bine monitorizate.
Statiunea de Cercetare Murfatlar a dorit sa intre cu acest
produs pe o nisa, care este foarte slab dezvoltata in Romania,
pentru ca piata vinurilor este deja bine reprezentata de companii
mari, cu lanturi de distributie dezvoltate.
Obtinerea vinului bio presupune costuri mai mari de productie,
comparativ cu vinul conventional, deoarece nu se folosesc substante
chimice si din acest motiv productivitatea este mai redusa. De
aceea, si pretul unei sticle de vin bio este de doua ori mai mare
decat al unui produs similar conventional.
In Romania, piata vinurilor bio este dominata de importuri.
Printre producatorii de vinuri obtinute din struguri cultivati
ecologic se mai numara si Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru
Viticultura si Vinificatie Bujoru si Domeniile Viticole
Franco-Romane.
Cititi aici un articol despre piata autohtona de vinuri.
Colectia de la castelul Malmaison, resedinta fostei sotii a lui
Napoleon Bonaparte, descoperita dupa moartea proprietarei,
cuprindea peste 13.000 de sticle de vin de prin toata lumea, dintre
care aproape jumatate provenite din vii din zona Bordeaux, putin
cunoscute la inceputul secolului al XIX-lea, cum ar fi Médoc,
Lafite, Margaux sau Haut-Brion.
Aceasta colectie este astazi unul din subiectele unei expozitii la
Malmaison, ce va ajunge si in Germania si Italia, intitulata “La
cave de Josephine” (Pivnita Iosefinei), care urmareste si alte
schimbari din viata nobilimii franceze dupa caderea monarhiei.
Astfel, daca pe vremea lui Ludovic al XVI-lea vinurile
aristocratiei erau cele de Burgundia si din regiunea Champagne,
spre jumatatea secolului al XIX-lea preferintele se indreptau deja
spre zona Bordeaux.
Tot pe vremea acestui rege, la petrecerile aristocratiei mancarea
se servea sub forma de bufet, iar vinul se bea din pahare insirate
pe tavi, de care servitorii se ingrijeau sa fie mereu pline. Dupa
Revolutia franceza, s-a adoptat modelul rusesc, in care mancarea se
aducea fel cu fel invitatilor asezati la mese. Chiar daca nu
Josephine a introdus aceste schimbari, in calitatea sa de gazda a
multor receptii, ea a contribuit la adoptarea lor. Ca organizatoare
de petreceri grandioase, Josephine avea o colectie de vinuri pe
masura; in cadrul expozitiei sunt prezentate documente cu comenzile
sale, precum si etichete de portelan care se prindeau de gatul
sticlelor inainte de introducerea celor de hartie.
Istoricii presupun ca, in ton cu moda vremii, imparateasa avea in
crama si vinuri de Burgundia, iar numarul mic de sticle gasit se
explica probabil prin faptul ca multe au fost consumate si nu s-au
refacut proviziile. Prezenta vinurilor de Bordeaux are ca
justificare o criza a ofertei: dupa razboaiele napoleoniene,
producatorii din regiune nu mai aveau acces la piata britanica si
au inceput sa caute noi piete de desfacere, unele dintre produsele
lor ajungand in colectia imparatesei Josephine prin intermediul
administratorului ei, marchizul de Beaumont, proprietar de vie in
Médoc.
Cel mai mare producator de vin din lume este Italia, cu 48,6
milioane de hectolitri de vin. Romania este depasita de Chile si
Rusia, cu productii de 8,7 milioane hectolitri, respectiv 7,1
milioane de hectolitri de vin.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In volum, piata va atinge insa 6 mil. hectolitri de vin cu 5-10% peste media ultimilor ani. Acest lucru se datoreaza conditiilor meteo favorabile pentru viticultura si investitiilor din ultimii ani in reconversia si restructurarea plantatiilor.
“Cine iubeste masinile trebuie sa fi auzit de Bentley sau de Rolls-Royce; asa si cu vinurile – cui ii place vinul sigur macar a auzit si de Davino”, spune Dan Balaban, actionarul majoritar al producatorului de vin cu acelasi nume. Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Balaban, un om de afaceri de altfel discret, care nu vrea sa fie fotografiat, povesteste despre inceputurile businessului pe care l-a fondat in urma cu 17 ani impreuna cu asociatul sau Bogdan Costachescu (de profesie oenolog si posesor a 10% din afacerea Davino).
Catalin Paduraru, critic de vin si unul dintre actionarii retailerului Vinexpert, spune ca “Davino are evolutia cea mai spectaculoasa” dintre toate vinurile noi lansate in ultimii ani pe piata (respectiv din anul 2000 incoace). Davino, un brand relativ recent pe piata dominata de marci de traditie ca Murfatlar, Cotnari sau Jidvei, este un vin originar din podgoria Dealu Mare (Prahova), prezent mai ales in segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante si catering), care se defineste ca fiind “exclusivist, prin calitatea limitata produsa, de maxim 200.000 de butelii pe an”. O pozitionare “care se cere pe o piata cu o concurenta la sange”, dupa cum spune Stefan Liute, partener al agentiei de branding Grapefruit. Liute considera ca “brandurile de bauturi care vor sa se evidentieze trebuie sa aiba curajul sa nu placa tuturor, sa nu fie de toate pentru toti”.
Vinurile pozitionate pe segmentul superior al pietei ocupa un segment important din brandurile de vin lansate in ultimii ani. Este vorba atat despre vinurile lansate de marile podgorii (Murfatlar – Rai Grand Reserve, Arezan; Cotnari – Chateau; Jidvei – Perla), dar si despre cele lansate de producatorii noi, odata cu primele recolte din cele mai tinere podgorii din Romania. “Aproximativ 5% din vanzarile de vin de anul trecut au venit din vanzarea unor vinuri noi – fie ca a fost vorba de redenumirea unui vin cunoscut deja pe piata, fie ca a fost vorba despre un vin la care s-a lucrat in ultimii ani”, spune directorul Patronatului Viei si al Vinului. In aceasta logica, brandurile noi de vin ar fi adus anul trecut vanzari de aproximativ 25 de milioane de euro (dintr-o piata estimata la 500 de milioane de euro), cea mai mare parte a acestor venituri venind din asezarea unui vin “pe raftul potrivit”.
Cosmin Popescu, directorul general al producatorului Murfatlar, spune ca vinurile noi au adus o parte importanta din cresterea afacerilor in 2008 (cu aproape 10%, pana la 52 de milioane de euro): “Piata vinului tinde sa se maturizeze, iar producatorii au inceput sa dezvolte strategii de comunicare cat mai eficiente. Daca marketingul ar fi luat mai in serios de producatorii de vin, piata ar fi cu siguranta mult mai mare azi”.
Cresterea pietei vinurilor prin marketing este exact sansa in plus pe care o au vinurile noi, spune Balaban, care se declara un pasionat al brandingului. Dupa o serie de cursuri si traininguri de profil in Statele Unite ale Americii, Balaban s-a gandit la o rebranduire a vinului Davino impreuna cu freelancerul George Moisescu, o miscare ce le-a adus un raspuns pozitiv dinspre piata: “Consumatorii au fost foarte incantati de noua eticheta, pentru ca cea veche era prea comerciala pentru vinul exclusivist pe care il vindem noi”, spune Balaban.
Davino a inceput sa isi respecte pozitia de vin exclusivist abia in 2006, la mai bine de 14 ani de cand Dan Balaban a intrat in afaceri. “In 1992, am pornit o afacere cu import si distributie de vinuri, dar intotdeauna mi-am dorit sa fac productie”, spune Balaban, care a iesit pe piata cu prima sticla de vin Davino in 2000. De atunci si pana acum, brandul (care este o combinatie intre “Dan” – prenumele lui Balaban – si “vin”) a devenit bine cunoscut, mai ales printre cunoscatori.
Davino a fost inca de la inceput pozitionat ca un brand de vin scump – in opinia lui Balaban, asta inseamna un vin al carui pret de producator sa fie de 23 de euro, iar intr-un restaurant de top sa ajunga sa coste 100 de euro. Abia in 2006 Balaban a decis iesirea lui Davino din circuitul retailului obisnuit si comercializarea lui doar prin canalul HoReCa (hoteluri, restaurante si catering). “Imi doream sa vand, dar nu in orice conditii”, explica proprietarul Davino, care are acum o capacitate de productie de 50 de vagoane pe an (un vagon inseamna 10.000 de litri), dar deocamdata produce maxim 33 de vagoane. “In marile magazine era o adevarata bataie de joc cu taxele la raft si cu recuperarea creantelor, plus ca nu cred ca un consumator fidel de Davino isi face cumparaturile de la hipermarket”, adauga Balaban , care a atins in 2008 afaceri de 1,5 milioane de euro si care nu estimeaza crestere pentru 2009, ci mentinerea la acelasi nivel al afacerilor. De altfel, pe Balaban nici nu il mai intereseaza extinderea afacerii: vrea sa lucreze in continuare cu aceste volume pentru Davino si a cumparat doua conace langa vie, pentru ca i se pare o zona frumoasa pentru agroturism.
Catalin Paduraru, actionar al retailerului de vin Vinexpert, spune ca monetizarea unui brand de vin inseamna sa poti vinde o sticla de vin in afara logicii de produs alimentar, “caci cine ar oferi pe 750 de mililitri de
Desigur, dupa cum spune Stefan Liute, “nu poti crea un brand fara un produs bun, dar pe langa produsul bun, trebuie sa fii capabil sa spui o poveste memorabila, care sa aiba priza la clienti”. Liute vorbeste din pozitia strategului care a lucrat in ultimii doi ani la rebrandingul si brandingul unor vinuri pentru producatorul focsanean Vinexport. Mai exact, este vorba despre vinurile Visul unei nopti cu Feteasca Regala si Codul lui Merlot din 2007, si, mai nou, despre Afrodita, pentru care agentia lui Liute a furnizat servicii de strategie de brand si de design de ambalaj. Toata aceasta strategie a avut drept scop cresterea vanzarilor, pentru ca, in fapt, un brand valoros inseamna ce castiguri poate genera acea marca.
Sunt pure speculatii, spune Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Este vorba despre estimarea conform careia piata vinurilor va scadea in acest an cu 10%, estimare pe care Ovidiu Gheorghe o face asezand-o pe o lista cu doua scenarii pentru acest an. Celalalt scenariu, mai prudent, se refera la o stagnare a pietei vinurilor la valoarea de anul trecut, cand piata a depasit usor jumatate de miliard de euro. “Nimeni nu poate sa estimeze evolutia pietei pentru ca nu avem niciun indicator dupa care sa ne ghidam, asa cum se intampla si in celelalte industrii”, explica Gheorghe.
Ca si in celelalte industrii, avantul pietei vinurilor se opreste chiar intr-un moment in care producatorii reusisera sa finalizeze o serie de investitii, atat in productie, dar si in brandingul produselor si pozitionarea lor pe piata. Dincolo de conturarea unei piete a vinurilor locale, miza era si intrarea intr-o competitie mai agresiva cu vinurile de import – care au castigat o cota de piata de aproape 10% in ultimii doi ani, de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Vinurile de import au avut avantajul preturilor mici, avantaj pe care producatorii locali nu il vor putea contracara nici in acest an. Cu datele pe care le au deocamdata, producatorii spun ca preturile la vin nu se vor micsora, chiar dimpotriva, iar explicatia tine – bineinteles – de actuala criza economica.
Dificultati in industria vinului exista la ambele capete ale fluxului. Pe de o parte, productia este afectata de limitarea creditelor bancare si, pe de alta parte, distribuitorii au probleme cu recuperarea tot mai dificila a creantelor. Ovidiu Gheorghe spune ca, in acest context, piata vinului va inregistra scaderi, iar daca nu vor fi scaderi valorice, vor fi cu siguranta scaderi de volum – din cauza scumpirii cu 10% a vinului imbuteliat (deoarece majoritatea materialelor de ambalare si etichetare sunt aduse din import). Parerile producatorilor sunt impart ite: cel mai pesimist este Cornel Bocse, directorul de vanzari al Cramelor Halewood, care vorbeste despre o scadere mai mare a vanzarilor, de 20% in acest an.
Daca parerea generala despre piata prevede stagnare sau scadere, producatorii locali au pareri diferite despre propriile afaceri. Murfatlar estimeaza pentru anul acesta venituri de 46,9 milioane de euro, in usoara scadere fata de 2008, tot pe fondul contextului economic. “In mod normal, toate obiectivele noastre au fost stabilite tinand cont de actualul context economic, dar problema cea mai mare a acestei perioade este tocmai imposibilitatea de a face previziuni”, spune Cosmin Popescu, directorul general al Murfatlar. Vincon, numarul doi pe piata vinului, mizeaza insa pe o crestere a vanzarilor de 15% anul acesta, pana la 35,3 milioane de euro.
Care este valoarea pietei vinului
Georgel Costache, directorul general al producatorului vrancean, spera ca isi va creste afacerile cu ajutorul noilor branduri de vinuri tinere, lansate de anul trecut, dar si pe brandul Beciul Domnesc, considerat “inima companiei”, care practic propulseaza si celelalte marci din portofoliu. Al treilea producator local, Cotnari, estimeaza de asemenea o crestere cu 11,6% (pana la o cifra de afaceri de 33,5 milioane de euro). “Motoarele de crestere vor fi lansarile de noi produse, dar si promotiile pe care le vom face pe tot lantul de distributie si vanzari”, declara Razvan Serghiuta, directorul de vanzari al companiei.
Desi afirma ca vanzarile nu au fost pana acum afectate de criza sau cel putin asa indica vanzarile mai mari cu doua cifre din ianuarie si februarie, Serghiuta spune ca se asteapta totusi la migrarea consumatorilor de la un producator la altul, de la vinurile scumpe la cele mai ieftine. Asadar, piata vinurilor ieftine are sanse mari de crestere in acest an, iar importurile vrac vor castiga probabil din ce in ce mai mult teren. Cu cat vinurile autohtone se vor scumpi, cu atat va creste cererea pentru vinurile de import. Lupta producatorilor romani cu importurile a inceput imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cand pe piata au intrat vinuri mai ieftine si mai diversificate decat oferta locala.
Toti producatorii spera insa ca cererea de vin din Romania sa depaseasca criteriul pretului, iar consumatorii sa ceara din ce in ce mai mult vinul imbuteliat (in ultimele 12 luni, piata vinului imbuteliat la 0,7 – 0,75 litri a crescut cu 31%, conform datelor PNVV), dar si mai mult vin rosu; vinul alb detine inca peste jumatate din cerere in Romania si pierde foarte putin teren in lupta cu cel rosu, care avanseaza cu doar 1% pe an, “ceea ce inseamna ca de abia peste 40 de ani vom consuma la fel de mult vin rosu ca Franta si Spania”, este de parere Cornel Bocse. Rafinarea consumului a devenit insa o problema secundara pentru producatori; mai importanta ramane mentinerea unui nivel al afacerilor cu care s-au obisnuit in ultimii ani.
Daca in urma cu sase luni ne intrebam cat timp va mai trece pana cand Jean Valvis, creatorul brandului Dorna de lactate si ape minerale, va aduce pe piata si vinurile cu acelasi nume, se pare ca a venit momentul: antreprenorul va scoate pe piata trei marci noi-noute de vin pana la sfarsitul anului. Surpriza vine insa din partea numelui, care arata ca investitorul si-a extins atentia de la brandul de produs si asupra celui personal. Valvis Holding este numele grupului care reuneste investitiile businessman-ului in industria vinului, in imobiliare si in productia de cereale (Dorna Agri, Carpathyan Systems, Vitipomicola Simburesti, Narcisa Prod sau ICPPAM Balotesti).
In plus, una dintre marcile de vin care vor fi produse pe Domeniile Simburesti din judetul Olt se va numi Chateau Valvis, la fel ca si conacul pe care Valvis, inginer arhitect de profesie, l-a proiectat deja. Conform planurilor din biroul sau, locatia va cuprinde crame, sali de degustare, o capacitate de cazare cu 10 camere si 4 apartamente si are ca termen limita anul 2010.
Pana acum, Valvis a investit in business-ul cu vin peste 8 milioane de euro, dar spune ca nu are o limita de investitii. La urma urmei, este unul dintre cei mai lichizi antreprenori din tara, dupa ce a facut, in sase ani, doua exit-uri de peste 120 de milioane de euro: cedarea producatorului de lapte LaDorna catre Lactalis in aprilie 2008, precedata, in 2002, de vanzarea apelor minerale Dorna catre Coca-Cola. De acum inainte nu mai are nevoie sa vanda si se va concentra pe dezvoltarea Valvis Holding, pe care l-a gandit ca o afacere de familie: “I-am adus anul trecut pe cei doi copii ai mei (in varsta de zece ani, respectiv opt ani si jumatate) la cules de struguri si de mere la Simburesti, pentru ca am vrut sa le transmit ca imi doresc sa ramana in familie ceea ce am construit aici”, declara Valvis.
Recolta estimata pentru acest an, in valoare de peste 30 de mii de tone, va fi cu aproximativ 32% mai mare fata de recolta de anul trecut, spun reprezentantii Murfatlar.
Factorii care converg la cresterea din acest an sunt intrarea pe rod a replantarilor facute in urma cu trei ani, conditiile climaterice favorabile si investitiile tehnologice, prin utilizarea echipamentelor moderne de ingrijire a viei. Investitiile pentru soiurile care intra pe rod in acest an se ridica la 1,7 milioane de euro.
"In acest moment vita de vie se prezinta excelent, conditiile climaterice din acest an sunt favorabile, nefiind nevoie de irigatii, previzionand pe scurt o recolta deosebita […]. Speram sa nu ne confruntam inainte de momentul recoltarii cu surprize climaterice si sa ne putem atinge obiectivele propuse", a declarat Cosmin Popescu, administrator Murfatlar Romania.
Productia de vin de anul trecut a fost de 16 milioane de litri, iar pentru anul in curs Murfatlar estimeaza o productie de aproximativ 21 milioane de litri. Compania a inregistrat in primele 7 luni ale anului 2008 o cifra de afaceri de circa 72 milioane RON (aproape 20 de milioane de euro), in crestere cu 31% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Murfatlar Romania administreaza in prezent aproximativ 3000 de hectare, reprezentand cea mai mare suprafata cultivabila de vita-de-vie din Romania care apartine unui singur producator.