Tag: utilizatori

  • Trei noi instrumente de afaceri

    Trei noi lansări în mai puţin de o lună au completat portofoliul Vodafone România de servicii dedicat clienţilor de business. Compania a lansat recent noua aplicaţie pentru mobil Vodafone Backup+, ce oferă tuturor utilizatorilor un spaţiu de stocare în cloud de 25 GB, pentru un an, fără costuri suplimentare. Noul serviciu a venit în completarea unei alte lansări recente, Smart Archive, un software de gestionare a arhivelor electronice, cu stocare în cloud.

    Serviciul Vodafone Smart Archive este disponibil clienţilor IMM la un tarif de 16 euro/lună, într-un pachet ce include acces pentru trei utilizatori şi spaţiu de stocare de 10 GB. Mergând pe aceeaşi linie, operatorul de telefonie mobilă oferă şi servicii complete de suraveghere video (VsaaS), la cheie, printr-o platformă centralizată, prin modelul cloud privat. Soluţiile de supraveghere pot fi integrate la nivel centralizat, spre exemplu, cu modulele de control al accesului, detecţie a incendiilor sau identificare a numerelor de înmatriculare, securizând astfel întregul perimetru al punctelor de lucru ale clienţilor. „Ne dorim să preluăm presiunea resimţită de clienţi în privinţa costurilor supravegherii şi, de acum, le oferim un serviciu complet – de la conectivitate până la echipamentele fizice, instalarea acestora, găzduirea şi stocarea informaţiilor. Astfel, oferim o soluţie de supraveghere video la cheie, centralizată, prin modelul cloud privat, pentru numeroase tipuri de companii, de la cele active în retail până la domeniul bancar şi manufactură“, declară Markus Lause, director, Enterprise Business Unit, Vodafone România.

    El deţine această funcţie de mai bine de trei ani, iar anterior a lucrat pentru Vodafone Germania, din 2001. Lause are şi experienţă antreprenorială, ca fondator şi director al unuia dintre cele mai de succes portaluri pentru tineri din Germania, Webactiv Internet Agency, în perioada 1996-2001. Licenţiat în Administrarea Afacerilor la Universitatea din Köln şi cu un master degree de la Henley Management College, Markus Lause este coautor al cărţii „Inteligenţa reţelelor“.

    Potrivit datelor comunicate de grupul britanic, Vodafone România şi-a majorat cu 3% numărul de clienţi în perioada aprilie – iunie 2015 şi pe segmentul de abonamente, şi pe cel de cartele preplătite, până la 8,189 milioane. 20.000 de contracte de abonament s-au adăugat în portofoliul companiei, numărul abonaţilor înregistrând o creştere de 2%, până la 3,390 milioane de abonaţi, în trimestrul II al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut. Veniturile din servicii ale Vodafone, numărul doi pe piaţa locală de telefonie mobilă, au crescut cu 6% în perioada aprilie – iunie (primul trimestru din anul fiscal 2015 / 2016 al companiei), la 166,6 milioane de euro, potrivit datelor comunicate de grupul britanic de comunicaţii.

    Veniturile din servicii exclud încasările din vânzarea de telefoane, tablete, cartele SIM şi alte echipamente. Venitul mediu lunar pe utilizator (ARPU) a crescut cu peste 3% pe fondul evoluţiei pozitive înregistrate pe segmentul de contracte de abonament; românii cheltuie anual peste 14,6 miliarde de lei pe servicii de comunicaţii. Anul trecut Vodafone a înregistrat afaceri de 3,2 miliarde de lei şi un profit net de 159 milioane de lei.
     

  • Trei noi instrumente de afaceri

    Trei noi lansări în mai puţin de o lună au completat portofoliul Vodafone România de servicii dedicat clienţilor de business. Compania a lansat recent noua aplicaţie pentru mobil Vodafone Backup+, ce oferă tuturor utilizatorilor un spaţiu de stocare în cloud de 25 GB, pentru un an, fără costuri suplimentare. Noul serviciu a venit în completarea unei alte lansări recente, Smart Archive, un software de gestionare a arhivelor electronice, cu stocare în cloud.

    Serviciul Vodafone Smart Archive este disponibil clienţilor IMM la un tarif de 16 euro/lună, într-un pachet ce include acces pentru trei utilizatori şi spaţiu de stocare de 10 GB. Mergând pe aceeaşi linie, operatorul de telefonie mobilă oferă şi servicii complete de suraveghere video (VsaaS), la cheie, printr-o platformă centralizată, prin modelul cloud privat. Soluţiile de supraveghere pot fi integrate la nivel centralizat, spre exemplu, cu modulele de control al accesului, detecţie a incendiilor sau identificare a numerelor de înmatriculare, securizând astfel întregul perimetru al punctelor de lucru ale clienţilor. „Ne dorim să preluăm presiunea resimţită de clienţi în privinţa costurilor supravegherii şi, de acum, le oferim un serviciu complet – de la conectivitate până la echipamentele fizice, instalarea acestora, găzduirea şi stocarea informaţiilor. Astfel, oferim o soluţie de supraveghere video la cheie, centralizată, prin modelul cloud privat, pentru numeroase tipuri de companii, de la cele active în retail până la domeniul bancar şi manufactură“, declară Markus Lause, director, Enterprise Business Unit, Vodafone România.

    El deţine această funcţie de mai bine de trei ani, iar anterior a lucrat pentru Vodafone Germania, din 2001. Lause are şi experienţă antreprenorială, ca fondator şi director al unuia dintre cele mai de succes portaluri pentru tineri din Germania, Webactiv Internet Agency, în perioada 1996-2001. Licenţiat în Administrarea Afacerilor la Universitatea din Köln şi cu un master degree de la Henley Management College, Markus Lause este coautor al cărţii „Inteligenţa reţelelor“.

    Potrivit datelor comunicate de grupul britanic, Vodafone România şi-a majorat cu 3% numărul de clienţi în perioada aprilie – iunie 2015 şi pe segmentul de abonamente, şi pe cel de cartele preplătite, până la 8,189 milioane. 20.000 de contracte de abonament s-au adăugat în portofoliul companiei, numărul abonaţilor înregistrând o creştere de 2%, până la 3,390 milioane de abonaţi, în trimestrul II al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut. Veniturile din servicii ale Vodafone, numărul doi pe piaţa locală de telefonie mobilă, au crescut cu 6% în perioada aprilie – iunie (primul trimestru din anul fiscal 2015 / 2016 al companiei), la 166,6 milioane de euro, potrivit datelor comunicate de grupul britanic de comunicaţii.

    Veniturile din servicii exclud încasările din vânzarea de telefoane, tablete, cartele SIM şi alte echipamente. Venitul mediu lunar pe utilizator (ARPU) a crescut cu peste 3% pe fondul evoluţiei pozitive înregistrate pe segmentul de contracte de abonament; românii cheltuie anual peste 14,6 miliarde de lei pe servicii de comunicaţii. Anul trecut Vodafone a înregistrat afaceri de 3,2 miliarde de lei şi un profit net de 159 milioane de lei.
     

  • Mark Zuckerberg: Facebook a depăşit pragul de 1 miliard de utilizatori într-o singură zi

    Această performanţă a fost realizată luni, atunci când “una din 7 persoane de pe Terra a folosit Facebook pentru a se conecta cu prietenii şi familia sa”, a precizat Mark Zuckerberg.

    Facebook are aproape 1,5 miliarde de utilizatori care se conectează cel puţin o dată pe lună pe această platformă de socializare.

    Compania americană a ajuns la pragul de 1 miliard de utilizatori unici în octombrie 2012.

    Compania Facebook a fost înfiinţată în 2004, de Mark Zuckerberg, pe vremea când acesta era student la Universitatea Harvard.

    Într-un mesaj publicat pe contul său oficial, joi, Mark Zuckerberg a spus că numărul persoanelor care vor utiliza această reţea de socializare va continua să crească.

    În iulie, reprezentanţii companiei americane au declarat că peste jumătate din numărul total al internauţilor din lumea întreagă accesează Facebook cel puţin o dată pe lună.

    Statele Unite ale Americii, Europa şi India sunt regiunile de pe Terra în care există cel mai mare număr de utilizatori ai platformei Facebook. La polul opus se află Africa, mare parte din Asia şi America Latină, iar strategiile Facebook se concentrează în prezent pe aceste regiuni.

     

  • Utilizatorii de smartphone vor acces la apeluri de voce şi video prin Wi-Fi şi LTE

    Noile tehnologii, precum dispozitivele purtabile, casele şi automobilele inteligente şi IoT (Internetul Lucrurilor) vor schimba în viitor modul în care utilizatorii de smartphone folosesc serviciile oferite de operatori şi interacţionează cu dispozitivele mobile, potrivit unui studiu realizat de Alcatel-Lucent (Euronext Paris şi NYSE: ALU).

    În prezent, utilizatorii de smartphone sunt tot mai interesaţi de posibilitatea de a realiza apeluri de voce şi video de foarte bună calitate prin Wi-Fi şi LTE.

    Abundenţa de companii care oferă aplicaţii pentru smartphone a dus la o o scădere a veniturilor rezultate din serviciile de voce şi mesagerie. Pentru a contracara acest trend şi pentru a permite companiilor de telefonie mobilă să îşi crească afacerile prin oferte inovative, Alcatel-Lucent, în colaborare cu Penn Schoen Berland (consultanţă bazată pe cercetare), a realizat o analiză amănunţită pentru a identifica serviciile noi pe care utilizatorii de smartphone le doresc, precum şi aşteptările acestora.  Rezultatele au fost grupate într-o serie de rapoarte cu titlul „5,504 utilizatori de smartphone nu au cum să se înşele – 7 oportunităţi noi pentru serviciile de telefonie mobilă”.

    În cele şapte rapoarte, Alcatel-Lucent oferă informaţii despre creşterea în viitor a cererii pentru servicii de voce, mesagerie şi apeluri video şi viitoarele inovaţii în domeniul serviciilor de comunicaţii care vizează utilizatorii, dispozitivele purtabile, casele şi maşinile inteligente. De asemenea rapoartele relevă noi modalităţi prin care companiile de telefonie mobilă pot interacţiona cu utilizatorii de smartphone. Rapoartele cuprind şi recomandări clare, adaptate fiecărui segment demografic  pe care furnizorii de servicii de telefonie mobilă le pot folosi pentru a a-şi creşte veniturile prin oferte diferenţiate, adaptate unor categorii diverse de utilizatori.

    Principalele concluzii ale studiului:

    Peste 30% dintre americani se aşteaptă să realizeze apeluri de voce mai multe sau de durată mai mare, utilizând protocolul de comunicaţii VoLTE;

    Aproximativ jumătate dintre respondenţii din SUA şi UK şi 80% dintre cei din Brazilia estimează că vor realiza mai multe apeluri video în următorii 5 ani;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Brazilia, SUA şi UK s-au arătat interesaţi de interacţiuni cu companiile cu ajutorul apelurilor video;

    Între 78% si 97% dintre respondenţi au declarat că ar prefera apelurile prin Wi-Fi dacă acestea ar fi oferite de operatori. Această preferinţă e motivată de existenţa zonelor cu acoperire slabă în Brazilia, Marea Britanie şi SUA şi de numărul limitat de minute din planul tarifar în Japonia;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Japonia, Marea Britanie şi SUA s-au arătat dispuşi să platească pentru servicii de comunicaţii iniţiate de terminale conectate la IoT, acest procent fiind şi mai mare în Brazilia.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.500 de utilizatori de smartphone, în Brazilia, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Alcatel-Lucent şi Vodafone testează în premieră o tehnologie pentru a livra o conexiune mai rapidă la internet mobil

    Prin utilizarea tehnologiei TWDM-PON (Time and Wavelength Division Multiplexed Passive Optical Networks) dezvoltată de Alcatel-Lucent, traficul de date al Vodafone va atinge o viteză în reţea de până la 40 de gigabiţi pe secundă – 10Gbps per lungime de undă – în plus faţă de infrastructura de fibră deja existentă, livrând cele mai bune servicii comerciale utilizatorilor finali.

    Noua tehnologie reprezintă doar începutul unei ere noi de servicii de date adresate utilizatorilor rezidenţiali şi business, în acelaşi timp. Cu peste 446 de milioane de clienţi de date mobile în toată lumea, TWDM-PON va juca, de asemenea, un rol important în strategia Vodafone de a aborda lăţimea de bandă necesară pentru a sprijini nevoile în creştere ale clienţilor săi care migrează către serviciile mobile 4G.

    Testarea soluţiei pe teren se bazează pe succesul înregistrat în laboratoarele Vofadone din Vigo, Spania, unde tehnologia dezvoltată de Alcatel-Lucent a atins o viteză de transmisie de date de până la 20Gbps peste două lungimi de undă. Cu tehnologia TWDM-PON, Vodafone poate creşte capacitatea reţelei, converge serviciile de business şi consumer, obţine reduceri de costuri operaţionale şi genera oportunităţi pentru noi venituri, folosindu-şi reţeaua de fibră existentă.

  • Utilizatorii de smartphone vor să îşi rezolve singuri problemele şi apelează la self-service, în detrimentul call-center-ului

    Furnizorii de servicii de telecomunicaţii se pot diferenţia pe viitor oferindu-le consumatorilor instrumente inovative de self-service, potrivit Alcatel-Lucent. Un studiu amănunţit realizat în rândul utilizatorilor de smartphone în Europa, Asia, America de Nord şi America Latină a concluzionat că mare parte dintre aceştia evită serviciile de asistenţă tehnică şi apelează, în schimb, la diverse aplicaţii cu ajutorul cărora să îşi rezolve singuri problemele.

    Conform studiului, peste un sfert dintre consumatorii japonezi, britanici şi americani preferă să nu sune în centrele de asistenţă tehnică, în vreme ce aproape jumătate dintre brazilieni preferă să ignore o problemă, decât să sune în centrele de asistenţă tehnică.

    Cu toate că centrele de asistenţă tehnică reprezintă în continuare principalul instrument de suport în rezolvarea unor probleme, există o tendinţă în creştere pentru self-service, consumatorii japonezi fiind cei mai deschişi să adopte acest trend şi să folosească aplicaţiile mobile, pentru a-şi rezolva singuri problemele.

    Studiul a fost realizat în rândul a 5.500 de utilizatori de smartphone informaţi, în colaborare cu firma de cercetare de piaţă Penn Shoen Berland. Analiza a avut în vedere tendinţele în comunicaţii mobile în rândul consumatorilor, inclusiv modul în care utilizatorii de smartphone interacţionează cu marile companii, utilizarea Voice over LTE (VoLTE) şi Voice over Wi-Fi, device-urile portabile, autovehicule conectate la reţelele de comunicare şi customer experience management.

  • Windows cu bombonele: totul despre cel mai nou sistem de operare al Microsoft

    Sistemele de operare, fie ele pentru desktop sau pentru dispozitive mobile, nu mai intră de o bucată de vreme în categoria tehnologie, ci mai degrabă în zona de consum de masă; cu alte cuvinte, s-au dezbrăcat de aura tehnicistă din perioada Windows 95/98 sau Linux, au renunţat la tutorialele stufoase cu optimizări şi au intrat în zona “AmiceNu-miPasăCumFuncţioneziEuVreauTotulCâtMaiFacil”, stil impus de sistemele de operare pentru telefoanele smart şi tablete.

    Microsoft pare să fi înţeles acest lucru şi a decis să reunească sub pălăria aceleiaşi platforme familia de produse Windows, pentru PC, Mobile, Embedded, ba chiar şi Xbox One sau zona Surface. Face acest lucru cu Windows 10: sistemul de operare are o arhitectură universală, care va permite trecerea lejeră de la utilizarea cu mouse şi tastatură la cea touch şi va integra câteva facilităţi noi, cum este asistentul personal Cortana, un sistem de notificare care poate lucra cu mai multe dispozitive sau funcţiile din Xbox Live.

    Fanii butonului Start îl vor regăsi în colţul din stânga jos al ecranului, după ce acesta dispăruse în Windows 8. Butonul va fi însoţit de o serie de îmbunătăţiri, o combinaţie între meniul clasic şi tilele folosite în versiunea actuală a sistemului de operare.

    Locul cunoscutului Internet Explorer este luat de Microsoft Edge, noul browser web al sistemului de operare; totuşi, Explorer nu dispare de tot, din anumite raţiuni de compatibilitate. Testele au arătat că Edge este mai rapid decât predecesorul şi dispune de o serie de facilităţi cum sunt posibilitatea de a face notiţe pe paginile web, dar şi integrarea cu Cortana, asistentul digital, pentru o personalizare sporită.

    Din bagajul noului sistem de operare dispare, însă, Windows Media Center, o noutate în XP-ul anului 2002, o aplicaţie despre care nu se poate spune că a fost tocmai populară, dar care şi-a făcut datoria cu brio. Noutăţi mai apar şi în modul de updatare a sistemului, cu o derulare mai logică şi mai puţin consumatoare de resurse.

    Mai în glumă, mai în serios trebuie spus că funcţionarilor sau angajaţilor sau gospodinelor dependenţi de Solitaire şi Minesweeper li se va adăuga, odată cu apariţia Windows 10, un important grup, cel al jucătorilor de Candy Crush Saga, un fenomen global în rândul utilizatorilor de smartphone; mai mult, utilizatorii vor putea benefica de o experienţă multiplatformă, care va permite continuarea unui joc început pe iOS sau pe Android. În timp, cei de la Microsoft promit să aducă pe Windows 10 şi alte jocuri produse de compania King, creatoarea Candy Crush.

    Poate una dintre cele mai de impact facilităţi din noul sistem de operare este posibilitatea de a controla o locuinţă inteligentă. Conform unui articol din Time, Windows 10 include tehnologia AllJoin, dezvoltată open source de către AllSeen Alliance, un grup de 150 de companii printre care Electrolux, Honeywell, LG sau Qualcomm, care au încercat să creeze un standard prin care dispozitivele din Internet of Things să poată comunica între ele. Simplu spus, ideea este că orice dispozitiv cumperi, indiferent de producător sau de metoda de conectare, în momentul pornirii va fi detectat şi se va conecta la toate celelalte dispozitive AllJoyn.

    Integrarea unei astfel de facilităţi în Windows 10 ar transforma, practic, orice dispozitiv ce foloseşte sistemul de operare – PC, smartphone sau tabletă – într‑un sistem de comandă pentru o locuinţă inteligentă. Ideea este pusă în aplicare şi de Apple, cu HomeKit, care transformă un iPhone în inima unei locuinţe; diferenţa este că, pentru a fi compatibile pe sistemul Apple, fabricanţii de dispozitive trebuie să includă în produsele lor un cip special. AllJoyn nu arte nevoie de hardware şi, din momentul în care Windows 10 va deveni disponibil, acesta va deveni cheia pentru milioane, poate miliarde de dispozitive. În prezent televizoarele LG şi casnicele Electrolux au AllJoyn încorporat şi se află deja pe rafturile magazinelor.

    Întorcându-ne la fundamente, trebuie spus că Windows 10 va fi oferit în şapte versiuni. Versiunea de bază este Home, care va oferi toate modulele software importante, Continuum, Hello, Cortana, Edge, Xbox Live, şi aproape toate serviciile familiare. Este versiunea destinată publicului larg şi va putea fi instalată, conform Go4IT, pe sisteme desktop, pe laptopuri, pe sisteme hibride şi pe tablete cu ecrane mari.

    Windows 10 Pro este destinată companiilor mici sau utilizatorilor cu pretenţii mai ridicate şi este destinată aceloraşi tipuri de PC-uri sau tablete. Pro va include facilităţi suplimentare din zona business şi permite compatibilitatea cu noul serviciu Windows Update for Business. Cea de-a treia versiune de care utilizatorii obişnuiţi vor fi interesaţi în mod direct este cea pentru platformele mobile, Windows 10 Mobile, care va fi instalată pe telefoanele mobile şi pe tabletele cu ecrane de mici dimensiuni.

    Platforma software Windows 10 Mobile va putea folosi doar aplicaţiile Universal Windows App şi va oferi modul Continuum pentru ataşarea la o tastatură sau un mouse.

    Celelalte patru versiuni care vor fi oferite includ trei varietăţi disponibile doar pentru organizaţii, adică Windows 10 Enterprise, Windows 10 Education şi Windows 10 Mobile Enterprise, iar cea de-a patra, Windows 10 IoT Core, va fi destinată sistemelor închise precum bancomatele, punctele de acces sau roboţii industriali. Microsoft, precizează Go4IT, a anunţat că Windows 10 va fi disponibil în 190 de ţări şi cu 111 localizări lingvistice diferite.

  • Anunţul neaşteptat care va schimba faţa Google. Ce vrea să introducă gigantul IT

    În cadrul conferinţei anuale desfăşurate în sudul statului California, oficiali ai Google au anunţat că anunţurile afişate pe paginile motorului de căutare vor avea şi un buton “Buy”, cu care utilizatorii vor putea achiziţiona produsele promovate.

    “Vom avea în curând un buton pentru cumpărare”, a spus Omid Kordestani, chief business officer al Google. “Este un lucru inevitabil.”

    Schimbarea reflectă ambiţiile Google de a transforma motorul de căutare într-un magazin online, de unde utilizatorii să poată achiziţiona produsele fără a mai trece prin alte site-uri partenere. Este de asemenea o mişcare strategică menită să ameninţe supremaţia Amazon în domeniul e-commerce.

    Cei de la Wall Street Journal au scris că butonul va fi, cel puţin în primă fază, disponibil doar pentru platformele mobile. Butonul va fi disponibil doar pentru reclamele plătite, nu şi pentru rezultatele organice ale căutărilor.

  • De ce nu mai cumpără fanii Apple iPhone 6

    O analiză recentă a specialistului Jim Suva, publicată de Business Insider, poate ajuta la construirea unei imagini despre cât de puternic va fi fenomenul generat smartphone-ul iPhone 6. El demonstrează că între iPhone 6 şi iPhone-ul precedent există diferenţe fundamentale, mai ales pentru că principalii clienţi ai Apple nu sunt şi principalul cumpărător al acestui produs. “Mai degrabă, toată lumea este”, spune analistul.

    Anterior, Apple deţinea aproximativ 15% din piaţa globală a telefoanelor mobile cu iPhone, iar telefoanele Android ocupau restul pieţei. Teoria construită în jurul acestei segmentări era că Apple nu voia să obţină o cotă de piaţă mai mare decât atât, cota de 15% fiind creată pe baza celor mai profitabili clienţi. iPhone 6 este însă diferit. Este telefonul numărul 1 atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în China şi îşi croieşte drum pentru pieţe noi. Acest aspect creează probleme pentru sistemul Android al Google, care pierde astfel mare parte dintre clienţi.

    În mod normal, Apple vinde un volum mare de produse la scurt timp după lansarea lor, dar aceste vânzări au tendinţa de a se reduce la câteva luni după lansare.

    “De data aceasta, conform acordului cu Citi, acest lucru nu o să se întâmple”, spune analistul, care aduce câteva argumente în plus:

    • Doar 20 % din baza existentă a utilizatorilor iPhone şi-au cumpărat iPhone 6 şi 6 Plus.
    • Aproximativ 50 % din consumatorii iPhon 6/ şi 6 Plus ce folosesc pentru prima dată iPhone sunt utilizatori care au folosit alte mărci de smartphone-uri, mai ales cu sisteme Android.

    Aceste argumente sugerează că 80 % dintre utilizatorii actuali iPhone pot să îşi cumpere la un moment dat un telefon iPhone 6. Aproximativ 12 % dintre clienţii iPhone primesc un nou iPhone în fiecare trimestru, potrivit unor studii anterioare citate de Business Insider.

    Totuşi, rata de retenţie a Apple a scăzut uşor, de la 84%, la 78%. Suva spune că acest lucru nu este îngrijorător, dat fiind faptul că Apple este singurul furnizor care se poate aştepta la un aflux net de clienţi, aproximativ o treime dintre cei care aleg Apple provenind de la Samsung.

    “Acest lucru va schimba cota de piaţă în favoarea Apple şi ridică o întrebare  pentru Google: dacă cei mai mulţi oameni clienţi din pieţe precum Statele Unite ale Americii şi China ajung să îşi cumpere iPhone, există încă loc pentru Android?”, se întreabă analistul.