BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • ALEGERI parlamentare în Ungaria: Liderul Coaliţiei Democratice susţine că “nu vor fi nici libere, nici corecte”, dar îndeamnă susţinătorii să participe la scrutin

    Referindu-se la “guvernul fraudulos şi obstrucţionist” de la Budapesta, Gyurcsany a subliniat că “nu îi putem lăsa să ne ia ţara”.

    “Toţi democraţii, inclusiv conservatorii moderaţi, liberalii şi aripa stângă ar trebui să-şi unească forţele şi să coopereze împotriva lumii lui Viktor Orban. Partidele democratice de opoziţie ar trebui să demonstreze că sunt capabile să formeze o coaliţie … cei care nu sunt în măsură să coopereze aflându-se în opoziţie nu vor putea să coopereze nici la putere”, a spus preşedintele partidului Coaliţia Democratică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI parlamentare în Ungaria: Liderul Coaliţiei Democratice susţine că “nu vor fi nici libere, nici corecte”, dar îndeamnă susţinătorii să participe la scrutin

    Referindu-se la “guvernul fraudulos şi obstrucţionist” de la Budapesta, Gyurcsany a subliniat că “nu îi putem lăsa să ne ia ţara”.

    “Toţi democraţii, inclusiv conservatorii moderaţi, liberalii şi aripa stângă ar trebui să-şi unească forţele şi să coopereze împotriva lumii lui Viktor Orban. Partidele democratice de opoziţie ar trebui să demonstreze că sunt capabile să formeze o coaliţie … cei care nu sunt în măsură să coopereze aflându-se în opoziţie nu vor putea să coopereze nici la putere”, a spus preşedintele partidului Coaliţia Democratică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şoferii de camioane aşteaptă până la 14 ore pentru a trece graniţa în Ungaria

    Potrivit aplicaţiei online dezvoltată de Poliţia de Frontieră Română, care monitorizează traficul la graniţă, timpii de aşteptare la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, din judeţul Arad, au crescut la 420 de minute, pe sensul de ieşire din ţară pentru camioane.

    De asemenea, timpii de aşteptare la vama Vărşand, tot din judeţul Arad, au crescut de la 500 de minute la 800 de minute, marţi la prânz. Şoferii de camioane au postat pe reţelele de socializare fotografii şi filmuleţe cu coloanele formate şi spun că acestea au o lungime de peste 20 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peter Szijjarto: Ungaria nu trebuie să devină o destinaţie pentru imigranţi

    Declaraţiile lui Szijjarto au fost făcute în contextul în care în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare la data de 8 aprilie.

    ”Dacă după alegerile de la 8 aprilie în Ungaria se produce o schimbare care să aducă la guvernare o coaliţie pro-imigraţie, Ungaria ar putea deveni uşor loc de adunare pentru populaţia migrantă, întrucât cei ajunşi în ţară nu vor putea trece mai departe în Europa Occidentală. Pentru a asigura că în Ungaria nu intră niciun migrant, activitatea actualului guvern trebuie să continue” , a afirmat ministrul ungar de Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peter Szijjarto: Ungaria nu trebuie să devină o destinaţie pentru imigranţi

    Declaraţiile lui Szijjarto au fost făcute în contextul în care în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare la data de 8 aprilie.

    ”Dacă după alegerile de la 8 aprilie în Ungaria se produce o schimbare care să aducă la guvernare o coaliţie pro-imigraţie, Ungaria ar putea deveni uşor loc de adunare pentru populaţia migrantă, întrucât cei ajunşi în ţară nu vor putea trece mai departe în Europa Occidentală. Pentru a asigura că în Ungaria nu intră niciun migrant, activitatea actualului guvern trebuie să continue” , a afirmat ministrul ungar de Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria interzice canalele tv româneşti pentru românii din Ungaria

    La şedinţa sa de luni, 16 noiembrie, Comisia de mass-media a AŢRU a subliniat că paragraful 49 al Legii Naţionalităţilor din 2011 asigură dreptul naţionalităţilor de a prinde canale de televiziune publică în limbile lor materne, iar statul contribuie – prin contracte internaţionale – la recepţionarea serviciilor audiovizuale din ţările-mame, scrie rgnpress.ro.

    Comisia de mass-media a hotărât ca să adune toate doleanţele comunităţilor locale româneşti în privinţa posturilor tv în limba română şi să le transmită purtătorului de cuvânt în Parlamentul de la Budapesta şi Ambasadei Române de la Budapesta, scrie realitatea.net

    “Ce mai e de zis…… apropo de votul unora de ieri in Parlamentul Romaniei….. Sfidator si mai ales NEDREPT”, a comentat Rareş Bogdan, realizator Realitatea TV.

  • Când ai resurse şi nu ştii ce să faci cu ele. Cum Ungaria poate să facă ceea ce România nu este în stare

    Paragraful este extras din raportul pe 2014 realizat de compania de transport al gazului din Ungaria, FGSZ, şi arată cum o ţară lipsită aproape în totalitate de resurse şi-a construit încă de acum cinci ani rolul de hub regional. Ungaria dovedeşte prin strategia paşilor mici că nu este important la cine e resursa, ci cum poţi să creezi bogăţie locală prin resursa altora.

    Platforma Regională de Contractare a gazului este în linii mari o aplicaţie destinată tranzacţiilor transfrontaliere cu gaze naturale prin care participanţii la licitaţii pot rezerva capacitate pe anumite direcţii.

    O necunoscută până de curând, această platformă a intrat în atenţia publicului la jumătatea lunii martie când Transgaz, compania naţională de transport al gazului, a scos la licitaţie câteva capacităţi de rezervare pe direcţia Bulgaria. Interesant a fost că pentru a realiza această rezervare de capacitate, cei interesaţi a trebuit să-i notifice în prealabil şi pe cei de la FGSZ, transportatorul de gaze ungar, despre intenţiilor lor. Dacă respectiva capacitate era între România şi Bulgaria, de ce tebuia să fie informată şi partea ungară?

    Reprezentanţii Transgaz au explicat la acel moment că, potrivit unor reglementări europene, procesul de alocare de capacitate în punctele de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale din România şi ţările vecine, membre ale Uniunii Europene, se derulează în baza Regulamentului (UE) 2017/459 al Comisiei, din 16 martie 2017, de stabilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 984/2013.

    Ce înseamnă acest lucru de fapt?

    ”Printre aceste prevederi se numără şi cele referitoare la obligativitatea alocării prin licitaţie a capacităţii în punctele de interconectare şi obligativitatea utilizării unei platforme comune de tranzacţionare a capacităţii. |n scopul respectării prevederilor legale menţionate mai sus, operatorii de transport şi de sistem din sud-estul Europei (Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Grecia) utilizează Platforma Regională de Rezervare de Capacitate (RBP – Regional Booking Platform), denumită în continuare RBP, pentru alocarea prin licitaţie a capacităţii disponibile în punctele de interconectare“, a explicat Transgaz.

    Cine este operatorul acestei platforme? FGSZ, partea ungară. De ce este FGSZ operatorul platformei? Pentru că aceasta este compania care a făcut aplicaţia.

    Niciuna dintre ţările care folosesc platforma realizată de FGSZ nu are rezerve importante de gaze, cu excepţia României.
    De ce nu este România, respectiv Transgaz, operatorul platormei? Aici răspunsurile oficiale se opresc.

    ”Obiectivul nostru final este ca Ungaria să devină unul dintre centrele de distribuţie cu importanţă regională a gazului în anii următori“, se mai arată în raportul din 2014 al FGSZ. Realizarea Platformei Regionale de Contractare este însă doar un pas.
    |n perioada 15.11.2017 – 19.12.2017 a avut loc prima rundă de licitaţii în cadrul procesului de rezervare de capacitate pe conducta BRUA, gazoduct menit să colecteze mai multe surse de gaze pe traseul Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
    Deşi oficial livrările ar trebui să se bazeze pe gazul caspic, cel mai probabil BRUA va duce peste graniţe gaz românesc din Marea Neagră înainte de toate.

    În total, proiectul BRUA ar urma să aibă o lungime de 1.318 kilometri, din care 478 de kilometri reprezintă lungimea conductei pe teritoriul românesc.

    Prima fază a proiectului include construirea unei conducte de 478 km între nodul tehnologic Podişor, lângă Bucureşti, şi cel din Recaş, aflat la aproximativ 30 km distanţă de Timişoara, în vestul ţării, precum şi instalarea sistemelor de supraveghere hardware şi software, a tehnologiilor de comunicaţii şi a trei staţii de compresoare de gaz, care vor fi plasate de-a lungul traseului.

    Pentru acest segment al conductei, Transgaz a obţinut fonduri europene nerambursabile în valoare de 179 de milioane de euro. În contextul în care valoarea totală a proiectului este de 479 de milioane de euro, diferenţa va fi acoperită de consumatorii români prin majorarea tarifelor.

    BRUA II, care va lega gazul din Marea Neagră la BRUA printr-o conductă de 308 kilometri de la Tuzla la Podişor, are costuri de 298 de milioane de euro. Tot din tarifele plătite de consumatorii români va fi realizată şi această conductă.
    Potrivit manualului de procedură prin care s-a organizat licitaţia de la finalul anului trecut privind rezervarea de capacitate pe conducta BRUA, pe direcţia România-Ungaria, atât numele participanţilor, cât şi al câştigătorilor este secret.

    Sursele din piaţă spun însă că rezervarea de capacitate a fost realizată de grupul MET, entitate specializată în tradingul de energie şi de gaze naturale controlată de grupul petrolier ungar MOL, şi de MFGT, companie specializată în stocarea gazeor naturale, parte a grupului energetic integrat MVM. Atât MOL, cât şi MVM sunt controlate de statul maghiar. Datele nu sunt confirmate la nivel oficial, singura informaţie confirmată oficial de Transgaz fiind numărul câştigătorilor, respectiv două companii.

    Cu sediul în Elveţia, MET este activ în 15 state europene, având mai bine de 500 de angajaţi, printre ţările în care grupul este prezent numărându-se şi România. Potrivit informaţiilor de pe site-ul MET, 40% din acţiunile grupului sunt deţinute de grupul petrolier MOL, al cărui cel mai important acţionar rămâne statul maghiar, cu o participaţie de 25,2% din acţiuni. Potrivit celor mai recente informaţii disponbile, MET ar fi la nivel de grup un business de peste 4 miliarde de euro.

    ”Vrem să declarăm că înţelegem importanţa transparenţei în probleme legate de energie. Dincolo de acest lucru însă, ca o entitate de business profesionistă, nu putem comenta pe aspecte specifice care ţin de dezvoltarea afacerii“, au declarat reprezentanţii grupului MET.

    Cealaltă companie care ar fi rezervat capacitate de export pe conducta BRUA ar fi MFGT, compania de înmagazinare a gazului din Ungaria, care administrează depozite de 4,4 miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, capacitatea totală a depozitelor de înmagazinare a gazului din România este de circa 3 miliarde de metri cubi. Potrivit informaţiilor disponibile, MFGT este parte din grupul energetic integrat MVM, un business de peste 1,5 mld. euro în 2016, care are atât partea de transport a energiei, cât şi partea de producţie, entitatea fiind sub controlul statului maghiar. MFGT nu a comentat informaţiile venite pe surse.

    Rezervarea de capacitate pe direcţia România – Ungaria s-a făcut pe o perioadă de 15 ani, pornind din 2022. Pentru primii cinci ani, rata de rezervare a fost de şase ori mai mare faţă de capacitatea nominală. Primele gaze din Marea Neagră ar putea fi produse în 2019.

    Mai departe, cele două companii maghiare care au rezervat capacitate pe direcţia România-Ungaria au două lucruri de făcut: să identifice vânzătorii de gaze şi să aibă la capătul ţevii cumpărătorii de gaze, misiune deloc uşoară.
    Tot sursele din piaţă arată că la licitaţia de rezervare de capacitate ar mai fi participat ExxonMobil, dar şi OMV Petrom, care de altfel a spus oficial că a încercat să obţină capacităţi de export, dar că nu a reuşit.

    Dar ce ar putea face Ungaria cu gazele importate din România? Planurile sunt făcute pentru exportul în regiune, către vecinii săi, dar există şi o logică locală în utilizarea gazului de care ţara este atât de dependentă.
    Potrivit Biroului Central de Statistică din Ungaria, în perioada 2008-2016 producţia de produse chimice a crescut cu peste 34% în valoare, depăşind pragul de 2,2 miliarde de euro.

    Producţia de medicamente, un alt sector care are un consum semnificativ de gaze, a crescut şi ea în valoare cu 23%.
    Fabricile de cauciuc şi de mase plastice au mers şi ele mai bine, astfel că valoarea producţiei a crescut cu aproape 16% în perioada analizată.

    ”Grupul MOL şi JSR Corporation anunţă inaugurarea fabricii de cauciuc sintetic (S-SBR). Combinatul utilizează tehnologie de ultimă oră şi va produce anual 60.000 de tone de cauciuc sintetic, creând peste 100 de noi locuri de muncă“, au anunţat recent reprezentanţii celor două companii.
    De altfel, grupul maghiar MOL şi-a construit strategia de dezvoltare pe termen lung în jurul dezvoltării de produse chimice semifabricate şi produse chimice de specialitate, compania având în dezvoltare un proiect de un miliard de dolari într-un combinat petrochimic.

    ”MOL a continuat să îşi dezvolte lanţul valoric în domeniul petrochimiei prin fabricarea unuia dintre cele mai inovatoare produse din lume. Suntem mândri de faptul că în fiecare an MOL reuşeşte să vină cu produse noi specializate şi profitabile. Mai avem mult de lucru, dar ne aflăm pe drumul cel bun în ceea ce priveşte realizarea obiectivului strategic de a deveni prima companie producătoare de produse chimice din Europa Centrală şi de Est până în 2030“, a afirmat Zsolt Hernádi, preşedintele şi directorul general al grupului MOL, cu ocazia finalizării proiectului fabricii de cauciuc. Unul dintre pilonii de bază ai strategiei grupul MOL 2030 se referă la extinderea lanţului valoric pe produsele petrochimice şi la fabricarea mai multor produse de valoare utilizate în industria automobilelor, dar şi în sectoarele ambalajelor, al construcţiilor şi al electronicelor. Prin urmare, compania intenţionează să investească aproximativ 4,5 miliarde de dolari până la finalul următorilor 10 ani în proiecte ce vizează dezvoltarea industriei petrochimice şi a substanţelor chimice, au mai precizat reprezentanţii MOL.
    Revenind în România, datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) oglindesc dezastrul din industria chimică locală.

    Dacă la nivelul anului 2008 consumul industrial chimic era de 3 miliarde de metri cubi, în 2016 acesta ajunsese la numai 1,2 miliarde de metri cubi. Populaţia a ajuns să consume mai multe gaze decât chimia, chiar şi în contextul în care doar una din trei case este conectată la reţeaua de gaze, restul încălzindu-se cu vreascuri.

    În consecinţă, în perioada 2008-2016, consumul intern de gaze al României a scăzut cu aproape 23%.
    Petrochimia a ajuns la rândul ei o specie industrială pe cale de dispariţie în România, după închiderea Doljchim şi a Arpechim, ambele active fiind în portofoliul Petrom. OMV însă, acţionarul majoritar al Petrom, spune la rândul său că va aloca un miliard de euro pentru investiţii în petrochimie, dar cea mai mare parte a fondurilor se vor duce cel mai probabil în unităţile din Austria şi Germania.

    Alarmantă nu este însă doar situaţia înregistrată la nivel industrial.

    Potrivit Biroului de Statistică Central al Ungariei, la finalul anului 2016 circa 73% din numărul total de gospodării erau legate la sistemul de distribuţie a gazului natural, în total circa 3,2 milioane de consumatori casnici.
    Ritmul cu care Ungaria şi-a mărit sistemul de distribuţie a gazului natural ar trebui să fie o lecţie pentru România, în contextul în care vecinii au pornit cu 22.500 de kilometri de conductă în 1990 şi doar 1,6 milioane de case legate de această infrastructură şi au ajuns la aproape 84.000 de kilometri de conducte, de peste două ori mai mult decât România.
    Ungaria consuma în 2013 circa 9,2 miliarde de metri cubi de gaze, pentru ca în 2016 consumul intern să ajungă la 9,6 miliarde de metri cubi de gaze.

    În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, doar una din trei locuinţe fiind conectată la reţeaua de gaze, iar consumul de gaze a ajuns la circa 11 miliarde de metri cubi după scăderile înregistrate în anii de criză.
    Mai mult, în timp ce Ungaria îşi conturează rolul de hub regional cu gazul altora, România se chinuie să scoată statistici pentru a explica faptul că ea de fapt nici măcar nu are nevoie de gazul din Marea Neagră.

    La nivelul anului 2027, Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural, estimează că va transporta prin conductele sale circa 19,37 miliarde de metri cubi, cu 54% mai mult faţă de cantităţile estimate pentru anul acesta, o bună parte din creştere urmând să fie generată de cantităţile extrase din Marea Neagră.

    Consumul intern de gaze naturale ar urma însă să crească doar cu 5% în perioada analizată. Deşi producţia de energie a fost indicată ca o posibilă modalitate de a utiliza gazul din Marea Neagră pe plan local, strategiile statului gândite pe termen lung spun cu totul altceva. ”Pentru anul 2030, draftul Strategiei Energetice a României 2016-2030 arată o scădere a gazului natural în mixul energiei primare la 26% (de la 29% în prezent), o scădere a consumului de ţiţei la 25% (de la 26%) şi o scădere a contribuţiei cărbunelui la 10%. |n schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă„, se arată în Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2018-2027 publicat de Transgaz.

    |n absenţa oricărei politici pentru susţinerea producţiei de energie pe bază de gaze, a petrochimiei, industriei de îngrăşăminte, industriei farma şi implicit a conectării consumatorilor casnici la reţele, producţia suplimentară de gaze din Marea Neagră pare acum mai degrabă o problemă pentru România decât o oportunitate, aşa că exportul este o soluţie.

    Astfel, comparaţia dintre cele două state vecine oglindeşte incapacitatea României de a folosi local avantajele naturale şi abilitatea Ungariei (ţară care importă 90% din gazul necesar) în a-şi crea bogăţie internă pe resursele altora.
    Cu paşi mici.

  • Singurul oraş din România care rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta – GALERIE FOTO

    Oradea renaste dupa un amplu program de refacere a tezaurului architectural si de investitii masive in dezvoltarea si crearea de facilitati pentru oradeni si turisti.

    Inclusa in reteaua Art Nouveau, Oradea este singurul oras din Romania cu un tezaur arhitectural de valoare europeană care rivalizeaza cu destinatii de vacanta extrem de cautate, precum Barcelona, Bruxelles, Nancy, Viena sau Budapesta.

    Piata Unirii

    Bisericile si palatele din Piata Unirii imbina sapte stiluri arhitecturale: baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secession, romantism și neo-romanesc.

    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession

    Construit pe vechiul amplasament al Hanului “Vulturul Negru”, complexul urma sa adaposteasca un teatru, sali de bal, un cazinou si birouri.

    Palatul Vulturul Negru se distinge prin pasajul in forma de Y si cele trei intrari, basoreliefuri cu motive florale si figurative, vitralii si candelabre imense.

  • Viitorul într-o lume unde forţa de muncă este rară stă în automatizare. Ce se va întâmpla în Europa de Est

    Directorul de uzină Gabor Kiraly îşi aminteşte întâlnirea din urmă cu câţiva ani, când el şi şefii săi austrieci au înţeles cât de gravă urma să devină criza de forţă de muncă din Ungaria  a fost, spune el, o ”descoperire şocantă“, scrie Reuters.

    Rata şomajului din oraşul Papa, din vestul Ungariei, unde Hirtenberger Automotive Safety are 725 de angajaţi şi produce componente auto, se apropia practic de zero. Realizarea unei cifre de afaceri mai mari era deja o mare problemă.
    Dar au venit roboţii. Hirtenberger a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a automatiza două linii de producţie la fabrica maghiară pentru a face faţă cererii crescute din partea BMW, Mercedes, Volkswagen şi Audi. Şi nu este singura companie care recurge le această soluţie.

    Companiile din Europa de Est îşi intensifică investiţiile în automatizări pentru a răspunde unui deficit de forţă de lucru care a început după criza financiară din 2008 şi după ce în 2011 au fost ridicate ultimele restricţii privind fluxurile de muncitori către ţările mai bogate din Uniunea Europeană.

    În timp ce politicienii şi economiştii din multe părţi ale lumii se îngrijorează cu privire la posibilele efecte sociale negative ale înlocuirii oamenilor cu roboţi, aici automatizarea este mană cerească pentru companiile care doresc să evite reducerea cotei de piaţă.

    Schimbările indică o modificare a modelului economic bazat pe folosirea intensivă a forţei de muncă al fostelor state comuniste satelite ale URSS, care au atras investiţiile străine cu stimulente fiscale şi cu mâna de lucru ieftină – eclipsată de costurile muncii din Occident.

    Deşi au fost majorate semnificativ de multinaţionale, salariile nu sunt suficient de mari pentru a convinge tinerii să rămână să lucreze în ţară sau pentru a compensa dinamicile demografice acum îngrijorătoare – populaţia se micşorează şi îmbătrâneşte.
    Dacă ratele de fertilitate scăzute persistă, populaţiile cumulate ale Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei se vor reduce cu mai mult de 8 milioane de persoane, la 56 milioane până în 2050, potrivit unui raport al ONU din 2017.
    ”Înainte de criză, nu era suficient capital disponibil, în timp ce forţa de muncă era foarte ieftină şi abundentă“, explică Attila Godi, director executiv la Terran Tetocserep, producător de ţiglă din Ungaria. Compania a cheltuit anul trecut 900.000 de euro pentru a instala roboţi şi echipamente auxiliare la fabrica sa din sudul ţării. ”Tendinţa este inversă acum. Capitalul este disponibil şi acesta ar trebui să fie investit în tehnologii moderne şi funcţionale, în timp ce costul forţei de muncă creşte“, spune Godi.

    Economiştii avertizează că lipsa forţei de muncă ar putea avea un efect de paralizie asupra unor economii din estul Europei în următorii ani, într-un moment în care companiile occidentale se plâng de lipsă de muncitori inclusiv în Germania, Olanda, Franţa şi Marea Britanie. ”Restrângerea treptată a pieţelor forţei de muncă este evidentă de cel puţin trei ani, însă 2018 ar putea constitui un punct critic, cu penuria de forţă de muncă începând să preseze creşterea economică“, avertizează analiştii de la UniCredit.

    Pentru că nu mai găsesc personal, companiile ar putea începe să se gândească la relocarea producţiei. Kiraly spune că aceasta nu a fost una dintre opţiunile discutate la întâlnirea de la sediul Hirtenberger deoarece investiţiile făcute în Papa fac din fabrica de acolo o ”bază strategică“ pentru firmă.

    ”De aceea am ales ca strategie automatizarea. Dacă vom automatiza, impactul asupra pieţei muncii va fi mai mic“, a spus el, adăugând că Hirtenberger are în vedere o fabrică nouă, dar mai aproape de sursa cererii. El nu a oferit mai multe detalii.
    Ungaria se confruntă cu cel mai mare deficit de forţă de muncă, însă sunt afectate şi companiile cehe, slovace şi poloneze, după cum arată un sondaj realizat de Erste Bank.

    Un alt studiu, al companiei Ipsos, la care au participat 100 de companii cehe, a constatat că aproape o treime dintre acestea a trebuit să reducă comenzile anul trecut din cauza lipsei forţei de muncă, iar una din patru întreprinderi intenţiona să accelereze planurile de automatizare.

    Vesz-Mont 2000 construieşte unităţi de producţie robotizate, dar se chinuie să ţină pasul cu cererea deoarece şi ea este o victimă a lipsei de forţă de muncă. Lansată într-un hambar în urmă cu 19 ani, compania a trecut de la construirea de echipamente pentru gimnastică la unităţi pentru furnizorii automotive şi pentru alte firme. Are acum 170 de angajaţi. ”Gama de sarcini pe care le-am automatizat pentru clienţii noştri s-a triplat în ultimul an“, spune directorul executiv Tibor Zentai. Veniturile au crescut cu aproximativ 10% anul trecut, iar compania îşi propune să dubleze vânzările de roboţi în acest an. ”Creşterea putea fi mult mai mare, având în vedere cererea, dar cu greu am putut ţine pasul cu piaţa“, a spus Zentai.

    Federaţia Internaţională de Robotică din Frankfurt (IFR) estimează că anul trecut au fost instalaţi 9.900 de roboţi în Europa Centrală şi de Est, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. IFR proiectează o rată de creştere anuală de 21% a livrărilor de roboţi către regiune până la sfârşitul acestui deceniu, ritm aproape dublu faţă de media europeană.

    Densitatea roboţilor, o măsură a roboţilor industriali multifuncţie la 10.000 de muncitori din sectorul de producţie, este cea mai ridicată în Slovacia, de 135. |n Cehia este de 101, ajunge la 57 în Ungaria şi respectiv 32 în Polonia, conform cifrelor IFR pentru 2016.

    Cota este scăzută în Polonia din cauza celor peste un milion de muncitori veniţi din statele vecine, mai ales din Ucraina, ţară care are o cultură şi o limbă asemănătoare. Pentru ucraineni, permisele de muncă sunt relativ uşor de obţinut. Jakub Gontarek, expert în cadrul unei uniuni patronale din Polonia, a explicat că este mai ieftin pentru companiile poloneze să angajeze străini sau să plătească salarii mai mari decât să automatizeze producţia.

    Compania austriacă Engel, care a furnizat către Hirtenberger utilaje de modelat mase plastice, a anunţat că în timp ce două treimi din unităţile vândute în Ungaria au fost automatizate în 2017, proporţia creşte la peste 75% pentru comenzile noi. Engel automatizează şi liniile de producţie deja în funcţiune, asigură directorul executiv al subsidiarei ungare, Albert Vincze.
    ”În aceste zile, instalăm şi punem în funcţiune patru astfel de roboţi la clienţii noştri şi suntem în discuţii cu un alt client cu privire la instalarea postvânzare a trei roboţi. |n cazul său, achiziţia este în mod clar determinată de necesitatea înlocuirii muncii umane“, a spus directorul.

    Dar automatizarea aduce noi provocări. Vincze a remarcat că programarea, întreţinerea şi repararea utilajelor automate necesită specialişti cu înaltă calificare. Această resursă aproape că s-a epuizat. Engel încearcă să angajeze absolvenţi de liceu şi de învăţământ universitar imediat după şcoală, oferind un program de formare de 3-5 ani şi condiţii suficient de atractive pentru ca aceştia să-şi reconsidere planurile de a pleca în străinătate. ”Lucrăm în acelaşi mediu cu al clienţilor noştri şi avem la fel de multă dificultate în a găsi profesionişti calificaţi ca oricare alţii“, se plânge Vincze.

    Productivitatea generală a muncii în regiune este inferioară mediei UE, după cum arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), însă cheltuielile mai mari pentru maşini şi automatizări au condus la îmbunătăţiri modeste.
    Intensitatea capitalului în raport cu orele lucrate a crescut cu 2,9% în Polonia între 2000 şi 2014, cu 2,2% în Ungaria şi cu 1,7% în Republica Cehă. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, indicatorul a crescut cu 0,7% în Germania şi cu 0,3% în Franţa.

    Băncile cu operaţiuni în Ungaria, cum ar fi K & H, unitatea locală a KBC belgian, Raiffeisen Bank International din Austria şi OTP Bank, cea mai mare bancă maghiară, se aşteaptă ca investiţiile în automatizare să rămână ridicate.
    Dinax, care vinde produse de tratare a apei pentru hoteluri şi piscine în Ungaria, are doar 30 de angajaţi, după ce a fost forţată să îşi automatizeze operaţiunile pentru că nu găsea studenţi pentru muncă temporară de vară, chiar şi în condiţiile în care a majorat salariile cu până la 20% în 2016 şi cu 15% anul trecut.

    După ce a cumpărat controlere de greutate programabile de 18.000 dolari, pompe de la Rice Lake Weighing Systems din Wisconsin şi pompe Stenner din Jacksonville, Florida, Dinax poate acum să tragă cu 50% mai mult lichid în recipiente din plastic  munca a două persoane pe zi. Firma are în plan încă o investiţie, de 20.000 de dolari, pentru a automatiza acelaşi proces pentru substanţele chimice pudră. ”Am nimerit două păsări cu o singură piatră: pe de o parte ne putem mări capacităţile. Pe de altă parte, nu este nevoie să angajăm mai mulţi oameni“, spune managerul de operaţiuni Tibor John.
    Cu noi fabrici sau extinderi de producţie anunţate în regiune aproape săptămânal, penuria de forţă de muncă riscă să se transforme în criză. Automatizarea devine o necesitate.

    Compania japoneză Yaskawa, unul dintre cei mai mari producători de roboţi din lume, vede în această posibilitate o oportunitate. Yaskawa îşi construieşte o fabrică şi un centru de cercetare în robotică în Slovenia, o investiţie de 25 de milioane de euro. Fabrica, prima din Europa, va începe să producă anul acesta. Scopul japonezilor este să intre pe terenul pe care până acum au excelat nemţii. Yaskawa a avut de ales între Slovenia, Slovacia, Cehia şi Polonia. Uzina va da de lucru la 200 de persoane. Presa locală a scris că japonezii vor produce iniţial 4.000 de roboţi pe an, apoi 5.000-6.000 de unităţi pe an. |n 2020 fabrica urmează să fie extinsă. Fabrica ar trebui să acopere până la 80% din cererea europeană. Investiţia a fost îndelung aşteptată şi va aşeza Slovenia pe harta tehnologiei.

    Cu la fel de mult entuziasm a fost aşteptată construirea unei fabrici Jaguar Land Rover în Slovacia. Şi pentru această investiţie a fost o cursă între ţările din regiune. Elanul britanicilor s-a mai domolit când s-au lovit de problema lipsei de forţă de muncă. Problema este atât de mare încât uzinele auto din Ungaria se tem că le vor pleca oameni în ţara vecină, unde salariile sunt mai mari. Rămâne de văzut cu se va descurca Yaskawa.

    Engineered Arts, un producător de roboţi, dar din Marea Britanie, simte din plin penuria de oameni cu pregătire în robotică. ”Mereu căutăm să angajăm oameni noi. O mare problemă de care ne lovim este că nu există experienţă în robotică. Iar cererea este uriaşă“, spune, pentru CNBC, Will Jackson, fondatorul companiei. Engineered Arts proiectează şi produce roboţi umanoizi care pot imita mişcările umane şi chiar cânta şi pot fi programaţi să ţină discursuri. ”|n cazul nostru, roboţii creează locuri de muncă, nu distrug joburi“, explică Jackson.

    ”Abilităţile digitale, în domeniul IT, în fizică, tehnologie, inginerie şi matematică, sunt foarte importante pentru angajatul viitorului“, explică Stefano Scabbio, preşedinte regional al companiei de recrutare ManpowerGroup. Un sondaj recent al acesteia, la care au participat 20.000 de angajatori din 42 de state, a găsit că aproape 90% dintre companii intenţionează să menţină sau să majoreze personalul în următorii doi ani datorită automatizării. Cele mai multe locuri de muncă vor fi adăugate în sectoarele IT, serviciu clienţi şi producţie avansată. ”Este important să facem companiile de toate mărimile să înţeleagă importanţa recalificării şi pregătirii oamenilor“, subliniază Scabbio.

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.