Tag: transformare

  • Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro

    “Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

    Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).

    Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

    Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“

    Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.

  • Aşa să tot faci afaceri. Au cumpărat o casă cu un dolar iar acum este evaluată la 2,4 milioane de dolari – GALERIE FOTO

     Era o construcţie în stil victorian, dar condiţiile din Palmetto nu permiteau reabilitarea completă a casei; cei doi au decis, astfel, să plătească 250.000 pentru a muta casă în Tampa Bay, Florida.

    Cei doi au plătit urcarea casei pe un bac, transportul pe apă şi descărcarea ei la 32 de kilometri distanţă. Soţii Corbett s-au apucat apoi de renovare; ei au estimat că pot readuce frumuseţea vilei în trei ani, dar au subestimat munca necesară.

    A durat astfel şapte ani pentru ca vila să fie gata, iar investiţia s-a ridicat la 1,9 milioane de dolari. Ei au listat-o apoi la preţul de 5 milioane de dolari, dar puţini s-au arătat interesaţi.

    Casa s-a vândut în cele din urmă în 2014 pentru 1,15 milioane de dolari şi a reapărut recent pe site-urile de imobiliare din Tampa Bay, Florida la un preţ de 2,4 milioane dolari.

    Vila are 650 de metri pătraţi, lift interior şi chiar o piscină de tip lagună, cu propria cascadă artificială.

    Sursa: Daily Mail

  • Concurenţă pentru litoralul românesc. Un oraş îşi amenajează propria plajă si chiar şi un port

    Nisip, umbreluţe, şezlonguri şi răcoritoare la discreţie reprezintă o ofertă ce poate fi găsit nu pe malul mării, ci pe cel al Dunării, la Corabia.

    Doi antreprenori din localitatea olteană au ales să pună în valoare frumuseţea naturală a zonei şi au concesionat malul râului de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum corăbienii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula.

    ”Doi investitori au luat plaja prin concesiune şi o amenajează, în zona Falezei Dunării. Au adus nisip, au pus umbreluţe şi şezlonguri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.

    Antreprenorii achită o sumă anuală către administraţia locală, în schimbul concesiunii Falezei Dunării.

    Portul Turistic Corabia, obiectiv realizat cu fonduri europene şi finalizat anul trecut, este o altă atracţie a oraşului de la Dunăre, în sezonul virtual.

    Reprezentanţii Primăriei Corabia au declarat că, până în prezent, au fost depuse 20 de cereri pentru andocarea ambarcaţiunilor în Portul Turistic Corabia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A transformat un dar de nuntă într-o avere de 9 miliarde de dolari

    Părinţii săi au murit când avea patru ani, Roman Abramovici fiind apoi crescut de bunica şi unchiul său.

    El a obţinut prima sursă de finanţare sub forma unui dar de nuntă de la socrii săi; a renunţat apoi la studii pentru a-şi urmări visul de antreprenor, care în primă fază a constat în vânzarea unor raţe de plastic dintr-un apartament situat în Moscova.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

  • Povestea nebună a unui milionar excentric: consuma cocaină, bea câte o sticlă de whisky zilnic şi a fost acuzat de crimă

    John McAfee a construit una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume, însă viaţa sa în afara companiei este ceea ce l-a transformat într-o legendă.

    Născut în Marea Britanie, John McAfee s-a mutat în Virginia, Statele Unite alături de părinţii săi când era doar un copil. Când avea doar 15 ani, tatăl său, alcoolic, şi-a pus capăt zilelor. A fost o perioadă extrem de dificilă, pe care omul de afaceri spune că şi-o aminteşte în fiecare zi.

    McAfee a urmat cursurile Roanoke College, unde şi-a dovedit încă de la început spiritul antreprenorial. Primul său business a fost de vânzare a revistelor din uşă în uşă, activitatea care i-a adus o sumă considerabilă de bani.

    A învăţat bazele programării la finele anilor ’60, atunci când a lucrat la o companie specializată în cartele pentru calculatoare. A plecat apoi la Missouri Pacific Railroad, unde a implementat un sistem de automatizare a orarului de călătorie. În acea perioadă McAfee a început să consume droguri, mergând deseori la muncă într-o stare ce nu îi permitea să îşi facă treaba.

    În anii ’70 s-a mutat în Silicon Valley, unde a ocupat diverse poziţii în cadrul unor companii de software. Dependenţele sale au devenit extrem de periculoase: în timp ce lucra pentru compania americană Omex, obişnuia să consume cocaină şi să bea câte o sticlă de whisky zilnic. În cele din urmă a conştientizat situaţia în care se afla şi a cerut ajutor.

    După reabilitare, McAfee s-a angajat la Lockheed. În 1986 a citit un articol despre viruşi, iar acest lucru l-a determinat să pună bazele unei companii specializată în combaterea infracţiunilor cibernetice. La începutul anilor ’90, compania McAfee avea venituri de peste 5 milioane de dolari pe an. În 1996, la zece ani de la fondarea companiei, antreprenorul şi-a vândut acţiunile pentru 100 de milioane de dolari.

    Criza financiară din 2008 l-a afectat puternic, pierzând peste 90% din averea sa. S-a mutat în Belize, încercând să pună bazele unei companii farmaceutice. Acolo a suferit o depresie, fiind la un moment dat suspectat chiar de crimă.

    McAfee s-a întors în 2013 în Statele Unite şi duce o viaţă aparent liniştită, departe de camerele de televiziune. Mare parte a vieţii sale rămâne însă un mister.

  • Povestea adolescentei care şi-a transformat hobby-ul din copilărie într-o afacere de 250 de milioane de dolari

    Bella Weems, o tânără din Statele Unite ale Americii, şi-a dorit încă de la vârsta de 14 ani o maşină, chiar dacă nu putea la vremea respectivă să obţină permisul de conducere, vârsta legală în SUA pentru şofat fiind de 16 ani. Când le-a comunicat părinţilor această dorinţă, i-au spus că poate să îşi cumpere o maşină, dacă economiseşte suficienţi bani pentru a face acest lucru. Weems  a început să lucreze ca babysitter şi, după câteva luni în care a avut grijă de copii, a strâns doar 350 de dolari. Părinţii au sfătuit-o să investească banii economisiţi până în acel moment într-o afacere. Adolescenta a căutat idei pe internet şi a găsit un concept de medalioane personalizate, pe care a hotărât să le comercializeze. Alegerea numelui afacerii sale a fost la fel de simplu: mama sa a întrebat-o  care sunt lucrurile care îi plac, iar ea a răspuns, origami şi bufniţele (owl, engl.); astfel a luat naştere numele brandului: Origami Owl.

    Pentru a creşte afacerea, tânăra antreprenoare a început să organizeze petreceri la ea acasă, unde prietenii şi familia puteau să cumpere  bijuterii cu preţul cuprins între 5 şi 46 de dolari.

    Feedback-ul primit din partea cunoştinţelor a fost unul pozitiv, iar echipa formată din mamă şi fiică a deschis primul magazin într-un mall în noiembrie 2011. Au vândut în perioada sărbătorilor bijuterii în valoare de 60.000 de dolari, dar, mai important decât atât, clienţii au început să trimită în tot statul bijuterii Origami Owl ca şi cadouri. Următorul pas a fost lansarea unui website şi, pe măsură ce afacerea a crescut, planul lor s-a dezvoltat şi a început să includă şi designeri independenţi sau oameni care să găzduiască petreceri în care, la rândul lor, să vândă bijuterii în numele Origami Owls. Au lansat de asemenea un program destinat copiilor cu vârsta între 12 şi 17 ani prin care îi învaţă cum să îşi creeze propria afacere.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Potrivit celor mai recente informaţii publicate în presa internaţională, veniturile companiei au ajuns la 250 de milioane de dolari. 

  • Galerie foto Gala Tineri Manageri Business Magazin 2017. Zece tineri manageri au fost premiaţi în cadrul evenimentului – GALERIE FOTO

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că “Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 12 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.200 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul anilor în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Evenimentul va avea loc azi de la ora 19, la restaurantul Tapo din Bucureşti. Accesul se face numai pe bază de invitaţie.

     

  • Traficul pe Internet va depăşi 3 Zettabytes până în 2021, la nivel global

    Conform datelor prezentate în raport, numărul de utilizatori de internet va creşte de la 3,3 miliarde la 4,6 miliarde sau 58% din populaţia globală . Dispozitivele personale şi conexiunile machine-to-machine (M2M) vor fi adoptate într-un ritm accelerat, viteza medie de broadband va creşte constant, iar conţinutul video va fi accesat din ce în ce mai mult. Pe parcursul perioadei analizate, traficul IP global este estimat să crească de trei ori, ajungând la o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021, în creştere de la o rată anuală de 1,2 zettabyte în 2016.

    ”Digitalizarea aduce anual creşteri spectaculoase ale numărului de dispozitive conectate şi a traficului generat. În acest context, crearea unor reţele robuste şi sigure este esenţială pentru a putea susţine dezvoltarea în viitor a Internetului ”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Pentru prima dată în cei 12 ani de când se publică raportul Cisco VNI, conexiunile M2M (machine to machine) care susţin aplicaţiile Internet of Things (IoT) vor reprezenta mai mult de jumătate din totalul de 27,1 miliarde de dispozitive şi conexiuni şi vor reprezenta 5% din traficul IP global până în 2021.

    Inovaţiile IoT transpuse la nivelul locuinţelor conectate, sistemului medical conectat, maşinilor şi transportului inteligent, dar şi o serie de alte servicii M2M inovatoare generează această creştere. Odată cu creşterea numărului de aplicaţii conectate, cum ar fi monitorizarea stării de sănătate, dozarea medicamentelor şi conectivitate pentru intervenţiile de urgenţă, sectorul medical va cunoaşte cea mai rapidă creştere din industrie (30% CAGR). Aplicaţiile pentru maşini şi oraşe conectate vor înregistra cea de-a doua cea mai rapidă creştere (29% CAGR).

    Conţinutul video va continua să domine traficul IP şi creşterea totală a traficului pe internet – reprezentând 80% din traficul pe internet până în 2021, în creştere de la 67% în 2016.

    Conţinutul video live pe internet va creşte de 15 ori şi va ajunge la 13% din traficul video pe internet până în 2021 – ceea ce înseamnă mai mult streaming de aplicaţii TV şi streaming personal live pe reţelele sociale. În timp ce transmisia video live redefineşte modelele de divertisment din prezent, realitatea virtuală (VR) şi realitatea augmentată (AR) câştigă din ce în ce mai mult teren. Până în 2021, traficul VR/AR va creşte de 20 de ori şi va reprezenta 1% din traficul de divertisment la nivel mondial.

    Date statistice regiunea Europa Centrală şi de Est:

    • Traficul IP va creşte de trei ori, în perioada 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 26%.
    • Traficul pe internet în regiunea CEE în 2021 va fi echivalent cu de 240 de ori volumul întregului trafic de internet în regiune în anul 2005.
    • Traficul mobil de date va creşte de şase ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 44%, de două ori mai rapid decât traficul IP fix.
    • Traficul mobil a reprezentat 16% din totalul traficului IP în 2016 şi va ajunge la 31% din totalul traficului IP în 2021.
    • Traficul video IP va creşte de cinci ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 35%.
    • Traficul video pe internet (business şi consumer, combinat) va fi de 76% din traficul total pe internet în 2021, de la 53% în 2016. 62% din traficul video pe internet va fi HD, iar 10,5% va fi  ultra HD.
    • Traficul generat de jocurile online va creşte de cinci ori şi va reprezenta 2% din traficul pe internet pe segmentul consumer în 2021.
    • În 2021 vor exista aproximativ 3 dispozitive conectate la internet pe cap de locuitor. 49% dintre dispozitivele conectate la internet vor fi mobile. Echipamentele M2M vor reprezenta 47% dintre toate dispozitivele conectate la internet până în 2021.
    • Până în 2021, 22% din traficul IP va fi generat prin intermediul PC-urilor (faţă de 58% în 2016), 8% prin intermediul televizoarelor, 53% prin intermediul smartphone-urilor(în creştere, faţă de 22% în 2016), 12% prin intermediul tabletelor, 5% prin intermediul dispozitivelor M2M.

    Date statistice:

    1. Traficul IP va creşte de trei ori în perioada 2016-2021.
    • Traficul IP global este estimat să ajungă la 278 exabyte pe lună până în 2021, în creştere de la 96 exabyte pe lună în 2016. Traficul IP global va atinge o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021.
    • Traficul în ora de vârf creşte mai repede decât traficul mediu pe Internet. Ora de trafic maxim pe internet va creşte de 4,6 din 2016 până în 2021

    2. Dispozitivele Wi-Fi şi mobile conectate vor genera 73% din traficul de internet până în 2021
    • Accesul la internet în 2021- Wi-Fi: 53%; mobil: 20%;  fix: 27%
    • Accesul la internet în 2016- Wi-Fi: 52%; mobil: 10%; fix: 38%

    3. La nivel global, numărul total de hotspot-uri publice W-Fi, inclusiv în segmentul rezidenţial, va creşte de 6 ori între 2016-2021, de la 94 de milioane în 2016, la 541,6 milioane în 2021.
    • La nivel global, numărul total de hotspot-uri Wi-Fi în segmentul rezidenţial va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 526,2 milioane în 2021.
    • Topul ţărilor cu cele mai multe hotspot-uri: China (170 de milioane până în 2021), SUA (86 de milioane până în 2021), Japonia (33 de milioane până în 2021) şi Franţa (30 de milioane până în 2021).

    4. Până în 2021, mai mult de jumătate (56%) dintre televizoarele cu ecran plat conectate vor fi 4K, de la 15% în 2016
    • Numărul televizoarelor 4K va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 663 de milioane până în 2021.

    5. Traficul rezidenţial după modelul „fără cablu” este cu 86% mai mare decât traficul pe internet mediu în zona rezidenţială
    • Modelul „fără cablu” se referă la actuala tendinţă din piaţă, în care tradiţionala vizionare a programelor de televiziune pe baza unui abonament la serviciile unui furnizor prin cablu este înlocuită cu alte mijloace de vizionare video, cum ar fi conţinut video online şi mobil, disponibile utilizatorilor prin intermediul conexiunilor la internet fixe şi mobile.
    • O locuinţă care utilizează modelul „fără cablu” generează 117 GB pe lună în 2017, faţă de 63 GB pe lună, media realizată de o locuinţă conectată la internet.

    6. Traficul pe internet la nivelul utilizatorului final trece pe la periferia reţelelor – peste o treime din trafic va ocoli reţelele principale până în 2021
    • La nivel global, 35% din traficul pe internet va fi transportat din reţea în reţea până în 2021, de la 22% în 2016.
    • La nivel global, 23% din traficul pe internet se va efectua prin intermediul unor reţele regionale (fără să intersecteze reţelele dintre ţări) până în 2021, în comparaţie cu 20% în 2016.
    • La nivel global, 41% din traficul pe internet va traversa reţelele dintre ţări până în 2021, faţă de 58% în 2016.

    7. Traficul global SD-WAN la nivel enterprise
    • Traficul prin reţele SD-WAN va creşte la o rată CAGR de 44%, comparativ cu 5% prin reţelele tradiţionale WAN.
    • Traficul SD-WAN va creşte de şase ori în următorii 5 ani şi va reprezenta 25% din traficul WAN până în 2021.

    8. Proporţiile unui atac mediu DDoS (Distributed Denial of Service) cresc constant şi se apropie de 1,2 Gpbs – suficient pentru a închide complet activitatea majorităţii organizaţiilor
    • Incidentele DDoS pot paraliza reţelele prin supra-solicitarea serverelor şi dispozitivelor conectate la reţea cu trafic din mai multe surse IP.
    • Dimensiunea vârfului maxim de atac a crescut cu 60% an de an, iar atunci când aceste atacuri au loc reprezintă până la 18% din traficul de internet al unei ţări
    • Dimensiunea medie a unui atac DDoS a crescut la 22%, procent similar cu creşterea traficului anual pe internet de 29% an de an.
    • Numărul de atacuri DDoS a crescut cu 172% în 2016 şi va creşte la nivel mondial de 2,5 ori până la 3,1 milioane până în 2021.

  • Concurenţă pentru litoralul românesc. Un oraş îşi amenajează propria plajă si chiar şi un port

    Nisip, umbreluţe, şezlonguri şi răcoritoare la discreţie reprezintă o ofertă ce poate fi găsit nu pe malul mării, ci pe cel al Dunării, la Corabia.

    Doi antreprenori din localitatea olteană au ales să pună în valoare frumuseţea naturală a zonei şi au concesionat malul râului de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum corăbienii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula.

    ”Doi investitori au luat plaja prin concesiune şi o amenajează, în zona Falezei Dunării. Au adus nisip, au pus umbreluţe şi şezlonguri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.

    Antreprenorii achită o sumă anuală către administraţia locală, în schimbul concesiunii Falezei Dunării.

    Portul Turistic Corabia, obiectiv realizat cu fonduri europene şi finalizat anul trecut, este o altă atracţie a oraşului de la Dunăre, în sezonul virtual.

    Reprezentanţii Primăriei Corabia au declarat că, până în prezent, au fost depuse 20 de cereri pentru andocarea ambarcaţiunilor în Portul Turistic Corabia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.