BusinessMagazin

Tag: tanar

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Şi-a petrecut peste 20 de ani din viaţă restaurând această casă. Vezi cum arată şi cât cere pe ea – GALERIE FOTO

    Când Leonard Fenton a cumpărat această casă, o piesă arhitecturală impresionantă ce se întinde pe 1200 de metri pătraţi, nu şi-a imaginat vreodată cât de mult va munci la ea, scrie Business Insider.

    Atunci când a făcut achiziţia Fenton conducea Automotive Dealers Marketing, companie de publicitate, care urma să fie vândută către Microsoft.

    Aproape 25 de ani a lucrat part-time la restaurarea imobilului şi full time în ultimii şase ani. Acum plănuieşte să o pună din nou la vânzare şi se aşteaptă la un preţ în jurul a 10 milioane de dolari.

     

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Un tânăr din Piteşti povesteşte cum Rompetrol l-a făcut milionar fără să lucreze nicio zi ca angajat

    Un contract semnat cu Rompetrol, care a construit pe terenul tânărului o benzinărie, în urmă cu 12 ani, a alimentat conturile antreprenorului Alin Mutu, care la acea vreme avea doar 25 de ani. Acum se ocupă cu dezvoltarea centrelor comerciale mici, povesteşte el. 

    Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: ”I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul”, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv ”nu stă nici ceapa”, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut ”subiecte care să-mi servească interesele”. O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. ”De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit”.

    A ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, iar Rompetrol a semnat în 2002 un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care închiriază terenul de lângă gara piteşteană reţelei de benzinării. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi de-odată, ci în fiecare an câte o tranşă.

    Avea atunci 25 de ani, a închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor. ”Aşa s-au legat toate celelante proiecte”, spune piteşteanul care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri, dintre care unul cu suprafaţa de 40.000 mp lângă Carrefour, şi altele mai mici – de 10.000 mp şi respectiv 5.000 mp – în oraş.

    A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care mici producători locali îşi vor putea vinde produsele, fie carne, brânzeturi sau peşte. Piteşteanul mai are în proprietate o clădire cu şase nivele, construită în 2007 cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii iar diferenţa a fost luată pe credit de la bancă.

    Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie, în complexul comercial John din Piteşti. ”Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni”. Luni importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. |mprumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial.

    Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp, şi ca să nu pară pară gol, l-a împărţit în două şi spunea că ”în spate” este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa.

  • Promovez România. Despre ţară, gastronomie, oameni şi poveştile lor

    „Povestea proiectului a început în vara lui 2014, când eram pe teren, în zona Păltiniş, făceam cercetări pentru lucrarea de licenţă”, spune Dan Posea, care este licenţiat al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti. Vorbeşte răspicat şi are un fel de a fi care dă de înţeles că are încredere că poate să izbutească orice îşi propune. „Când ne-am înscris în concursul Samsung le-am spus prietenilor că o să ne plasăm între primii cinci”; concursul nu a stabilit un clasament, dar Promovez România se numără printre cei zece premianţi.

    În vara lui 2014, când a făcut lucrarea de licenţă, s-a conturat ideea proiectului, iar iniţial Dan Posea s-a gândit să facă un blog, pe care l-a creat pe platforma WordPress, dar nu a avansat; crede că nu are talent la scris. În toamna anului trecut i-a venit ideea de a da o altă formă proiectului; a vorbit cu Costin Fetic, un prieten din Buzău natal, pasionat de fotografie, să colaboreze pentru a pornit Promovez România. „Am pus pe hârtie ideile, am făcut un logo şi în două zile am făcut pagina de Facebook.” Au postat poze, cu puţin text şi în  trei zile au primit 3.000 de like-uri; „acum avem aproape 8.000 de like-uri”, spune tânărul antreprenor, care adaugă că îşi doreşte ca sub umbrela Promovez România să reunească imagini şi cât mai multe informaţii „deoarece mulţi se axează pe concediile în străinătate şi chiar avem o ţară frumoasă”. Pentru a se diferenţia de alte proiecte similare, Dan Posea mizează pe calitatea pozelor care vor fi postate pe Facebook şi pe site, iar pentru asta tânărul vrea să închege colaborări cu fotografi din întreaga ţară; o colegă din echipă, Denisa Stanciu, se ocupă de conţinutul editorial. Echipa Promovez România reuneşte acum cinci tineri, cu vârste între 17 şi 23 de ani, voluntari, cel puţin până în momentul în care ideea va putea fi monetizată.

    În ianuarie a fost lansat site-ul, care nu este însă finalizat; între secţiunile pe care le reuneşte se numără Străin în ţara mea, Călător în România, Promovăm Românii, Bucureşti şi Crame Româneşti. La una din rubrici, Promovăm românii, Dan Posea şi cei patru prieteni cu care dezvoltă proiectul şi-au propus să prezinte „oameni care fac lucruri frumoase”; o poveste apare deja şi este despre două tinere antreprenoare care au o mică afacere cu scrisori scrise caligrafic şi livrate chiar de ele, în Bucureşti. În cadrul acestei rubrici, tânărul antreprenor spune că vrea să prezinte atât start-up-uri cât şi oameni din mediul rural care au poveşti frumoase.  „E mult de lucru la site şi mai adăugăm pe parcurs informaţii şi poze. Vrem să facem un TripAdvisor de România, pe secţiunea de Călător în România.“ Pentru a posta imagini şi conţinut deopotrivă pe site şi Facebook, tinerii şi-au propus ca anul acesta să călătorească în întreaga ţară şi, spun ei, „să transpunem din experienţele noastre în online”. Pentru susţinerea călătoriilor prin ţară, Dan Posea spune că se află în discuţii cu sponsori pentru a obţine o maşină şi carburant; în plus, plănuieşte să facă bartere cu unităţile de cazare din România, cărora le oferă expunere în mediul online. „Companiile au reacţionat foarte bine, am primit feedback foarte bun. Am intrat pe site-urile companiilor, am căutat contacte şi am trimis 3-400 de mailuri către companii. Au răspuns patru, între care reprezentanţi ai Ţiriac Auto, Carrefour, Crama de vinuri Oprişor.“ Cu niciuna dintre aceste companii nu au finalizat discuţiile, dar Dan Posea nu are nicio undă de îndoială că va reuşi să atragă sprijin în proiectul său, pentru funcţionarea căruia până acum este singurul finanţator. „Eu suport toate cheltuielile, până acum de circa 1.500 de euro, din ce câştig din firma de evenimente“, pentru că tânărul buzoian a înfiinţat anul trecut şi Posea Events. Deşi e greu de ghicit, între organizarea de evenimente şi studiile sale la Facultatea de Geografie există legătură. A fost pus în situaţia de a organiza festivitatea de absolvire la facultate, pentru mai mult de 400 de oameni, povesteşte el; a creat o echipă şi şi-a propus ca dacă totul iese bine, să-şi facă o firmă pentru organizarea de evenimente. „În momentul de faţă nu mă pot susţine 100%, am sprijinul părinţilor mei. Mi‑am propus ca anul acesta să reuşesc să mă separ financiar de ei.”

    Apetitul antreprenorial al lui Dan Posea se vede şi în ideile legate de activitatea părinţilor săi, care au o firmă de construcţii la Buzău; tânărul vrea să depună un dosar pentru finanţare europeană. „Am găsit un proiect cu finanţare 100% cu bani europeni, în valoare de 200.000 de euro, şi le-am spus că vreau să îi ajut. Vrem să facem o hală, pentru producţie de termopane Rehau; la nivel naţional sunt 10-15 firme care fac acelaşi tip de profil. Am vrea să şi exportăm, pentru că avem cereri din vest, am avut nişte comenzi din Belgia.“

    Are mai multe idei şi mai multe fronturi de acţiune, iar ţelul personal pentru anul în curs este să se stabilizeze financiar, după cum spune chiar el. Una dintre idei, legată tot de Promovez România, este lansarea unui magazin online în care să vândă produse 100% româneşti, cum ar fi ii sau obiecte vestimentare făcute în ţară. Optimist şi energic, Dan Posea este încredinţat că „primii doi ani sunt mai grei în online, până te obişnuieşti cu mecanismul. Cred că într-un an proiectul va ajunge la 30.000 de like-uri pe Facebook, lumea o să înceapă să ne contacteze; le oferim firmelor care vor să colaboreze cu noi spaţiu pe site”.

  • Aplicaţia de care orice tânăr bucureştean sau turist are nevoie

    Bucharest City App face parte din categoria acelor lucruri simple, destinate să aibă succes, care te fac să exclami: „Eu de ce nu m-am gândit la asta?!“. Este o aplicaţie completă pentru Android şi iOS, gândită atât pentru publicul român cât şi pentru expaţi sau turiştii străini, o aplicaţie de timp liber în care pot fi găsite evenimente, spectacole, petreceri, filme, practic viaţa culturală, artistică, ba chiar şi underground a Bucureştiului. Aplicaţia nu prezintă doar o agendă completă de evenimente, ci şi multe secţiuni – restaurante, cafenele, cluburi, spa-uri, centre medicale, atracţii turistice, rutele RATB, harta metroului.

    Bucharest City a fost dezvoltată de compania de servicii turistice Eventur, condusă de Alex Filip şi de Dragoş Asaftei. Proiectul a fost lansat pe 25 ianuarie şi în acest moment are peste 500 de beneficiari – teatre, restaurante, cafenele, cluburi, magazine, spitale  sau farmacii. „Aplicaţia a fost vizibilă şi online, cu ajutorul a peste 150 de bloguri care au prezentat-o în prima săptămână. A fost prezentă şi în offline, la televiziuni, posturi de radio sau în presă. Timp de două săptămâni aplicaţia a fost prezentă peste tot“, spune Alex Filip.

    Eventya, companie de software din Sibiu, a pus la punct platforma pe care cei de la Eventur au dezvoltat aplicaţia. „Practic am preluat licenţa lor şi am customizat-o. În spate sunt 12 programatori şi opt oameni din echipa noastră, pe marketing, comunicare, conţinut, vânzări. Am încercat să-i educăm pe cei 500 de beneficiari prezenţi în aplicaţie, vorbim de teatre, cinematografe sau de organizatori de petreceri, să îşi administreze singuri conturile. Am creat o platformă de administrare foarte uşor de utilizat, mai uşor chiar decât Facebook, pe care ei pot urca poze, informaţii, evenimente“, adaugă Filip. Cu cei de la Eventya sunt într-o continuă discuţie, pentru că se lucrează permanent la dezvoltarea aplicaţiei. „Facem schimb de idei cât se poate de des, şi este şi în interesul lor şi al nostru ca platforma să devină din ce în ce mai performantă.“

    Bucharest City App nu este doar o aplicaţie în care pot fi găsite evenimente, restaurante sau atracţii turistice, ci poate fi definită şi ca o reţea socială, pentru că locaţiile pot avea followeri, pot fi transmise notificări, utilizatorii îşi pot stabili afinităţi, pot face liste de preferinţe şi pot influenţa şi alegerile celorlalţi. „Pot fi făcute schimburi de colecţii, pentru că există un buton cu ajutorul căruia colecţia mea poate fi trimisă pe telefonul celuilalt, pe Facebook, în SMS, în orice mediu vreau. Dacă destinatarul are instalaţia aplicată, lista se deschide în aceasta; dacă nu, este trimis în magazinele de aplicaţii, de unde o poate instala“, explică Filip.

     

  • Cum a reuşit acest tânăr să devină milionar la doar 23 de ani

    Daniel Ek este unul dintre cei mai tineri milionari ai lumii, averea sa fiind rezultatul fondării Spotify, cel mai mare serviciu de streaming de muzică, evaluat la peste 8 miliarde de dolari. Ek s-a născut la data de 21 februarie 1983 în Stockholm şi a crescut în Ragsved, în apropiere de capitala Suediei.

    Când era copil, a primit un computer Commodore 20 de la tatăl său vitreg, care lucra în domeniul IT. La 14 ani a început să construiască site-uri împreună cu prietenii săi în cadrul laboratorului IT al şcolii, cerând 5.000 de dolari pentru o pagină. A cheltuit cei 15.000 de dolari câştigaţi astfel pe jocuri video, potrivit site-ului World of CEOs. A făcut de asemenea bani din găzduirea de pagini web. La 16 ani a aplicat pentru un post de inginer la Google, dar i s-a spus să se întoarcă după ce va obţine o diplomă. S-a înscris la facultatea de inginerie la Institutul Regal de Tehnologie al Suediei, dar a renunţat după opt săptămâni. S-a angajat în cadrul companiei de licitaţii Tradera, achiziţionată de Ebay, şi, după mai multe funcţii deţinute, a devenit CTO al site-ului de fashion şi entertainment Stardoll.

    A fost de asemenea CEO al utorrent, unul dintre cele mai populare site-uri bittorrent. A fost contractat apoi de agenţia de advertising Tradedoubler pentru a construi un program de computer pentru ei, ce s-a dovedit atât de eficient încât l-au plătit cu circa 1 milion de dolari.

    Eek a devenit astfel milionar la 23 de ani. Şi-a dorit însă o afacere care să combine pasiunea sa pentru tehnologie şi pentru muzică. După ce s-a împrietenit cu preşedintele Tradedoubler, Martin Lorentzon, a decis împreună cu el să fondeze Spotify, în aprilie 2006. Ek a devenit CEO-ul companiei. Modelul de afacere de a oferi acces la muzica online era diferit de alte servicii similare prin faptul că nu presupunea taxarea la download. Clienţii spotify puteau să asculte muzică online gratis, dacă erau dispuşi să suporte reclame audio sau vizuale. totuşi, în schimbul plăţii a 5 sau 10 dolari, clienţii puteau să evite reclamele.

    La început reprezentanţii industriei muzicale nu au manifestat interes pentru inovaţia lui Ek, deoarece Spotify aducea industriei venituri mai mici pentru un cântec decât în cazul unui serviciu de download precum iTunes al companiei Apple. Ek a replicat că Spotify descurajează pirateria online prin oferirea unei alternative low-cost şi că în timp serviciul va genera industriei venituri substanţiale din drepturi de autor. Spotify s-a lansat în 2008 şi a câştigat rapid popularitate atât în rândul utilizatorilor, cât şi al investitorilor.

    Spotify se apropie de 30 de milioane de abonaţi, după ce la finalul anului trecut ajunsese la 28 de milioane, potrivit Financial Times. Cele mai recente informaţii publicate de companie indicau faptul că serviciul avea 75 de milioane de utilizatori activi, din care 20 de milioane erau plătitori. Spotify a câştigat 8 milioane până la sfârşitul lui 2016 şi este pe punctul de a ajunge la 30 de milioane de utilizatori în următoarele trei luni, potrivit FT. Serviciul costă 9,99 dolari pe lună.

    Anul trecut, compania a primit o finanţare de 526 de milioane de dolari de la investitori precum Goldman Sachs Group Inc., Baillie Gifford & Co., Discovery Capital Management, Lansdowne Parners, Rinkelberg Capital şi Senvest Capital, potrivit Bloomberg.

  • A murit Ion Iliescu?

    Domnul Ion Iliescu, fost preşedinte al României, întreabă ce rost are să discutăm dosare vechi, aşa cum sunt cele care privesc mineriadele sau revoluţia.

    O întrebare corectă, dacă ar fi venit din partea unui tânăr născut în anii `90. Tânărului nostru i s-ar fi răspuns că, foarte probabil, pe aceleaşi străzi pe care se plimbă cu prietena, trec şi criminali. I s-ar fi arătat poate vreun film de pe YouTube în care civili cu figuri schimonosite de frică suportă lovitură după lovitură, într-o cascadă de ură nedisimulată, necenzurată, conştientă. Ura în libertate.

    Poate, ca să înţeleagă mai bine, i s-ar fi pus în vreo boxă cântecele Pieţei Universităţii.

    I s-ar fi explicat apoi de ce patetismul lui Cristian Paţurcă sună ca o rană pentru mii de rude, prieteni iubiţi şi cunoscuţi care şi-au pierdut un pic de sens după 22 decembrie. Oameni care au supravieţuit fără o bucată din viaţa lor. O bucată de viaţă care a plecat cu cei plecaţi.

    Mai departe, dacă ar fi fost suficient timp, tânarul nostru ar fi fost dus în cimitirul acela frumos aranjat de autorităţi în care îşi duc somnul veşnic oameni împuşcaţi în zile în care Ceauşescu nu mai era. Ca să ajungă  acolo, ar fi coborât la staţia de metrou Eroii Revoluţiei.

    Apoi i s-ar spune că, dincolo de evenimente recente  sau mai depărtate, adevărul salvează. Adevărul e împăcare şi încheiere. Adevărul te lasă să o iei de la capăt cu rost. Adevarul dă rost prezentului şi îţi dă voie să speri.

    Dar nu un tânar vrea să ştie ce rost are adevărul. Nu. Azi, dileme despre rostul adevărului are un participant la toate acele evenimente. Un om care, e o realitate obiectivă, a avut de câştigat de pe urma acelor evenimente.

    Sigur că nu numai el a câştigat. Au fost şi alţii. Şi studenţii care au verificat limitele libertăţii, şi emigranţii care au testat depărtarea, şi cei rămaşi care au îndurat tranziţia. Şi hoţii, şi securiştii bătrâni, şi medicii, şi profesorii, şi comuniştii, şi ţărăniştii. Au fost mulţi a căror viaţă a fost schimbată.

    Dar n-au fost mulţi cei care au ajuns preşedinţi. N-au fost mulţi cei sub a căror supraveghere s-a schimbat Constituţia. N-au fost mulţi care să aibă aşa de multă putere ca Ion Iliescu. Un semizeu bătrân, anost şi răutăcios la a cărui mişcare din deget valuri de oameni au început să urască alte valuri de oameni,  iar rezultatul a fost un cataclism ale cărui cicatrici se văd şi pe noii născuţi azi.

    Dintre toţi cetăţenii români, cu laşităţile şi victoriile lor, numai Ion Iliescu nu are drept să întrebe “Ce rost are?”.

    Şi, dacă tânărul de care vorbeam la început ar fi în continuare nelămurit asupra motivului pentru care ar trebui redeschise dosarele sângeroasei noastre istorii recente, l-aş ruga să încerce să înţeleagă de ce atât de multă lume se întreabă atât de des dacă a murit Iliescu. Există chiar un site care numai asta face. Dă răspuns acestei întrebări.

    Site-ul acela, cu întrebarea lui cu tot, există, şi iese la suprafaţă periodic, pentru că Ion Iliescu este una din mărcile copilăriei sau tinereţii noastre. E umbra din amintiri.

    Nu vrea nimeni să moară Iliescu. Oamenii vor lumină. Nu o să ştim niciodată dacă dl. Iliescu înţelege asta.

    Teodor Tiţă este redactor şef al mediafax.ro

  • Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. “Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa” – GALERIE FOTO

    Dan Bilzerian este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cu o avere netă estimată la 100-150 de milioane de dolari. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Autointitulatul “Rege al Instagramului” are aproape 16 milioane de urmăritori şi fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este încojurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, iar în cel mai recent a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători. Averea lui Dan Blizerian este estimată la 100-150 milioane de dolari.

    Aroganţe de milionar: viaţa lui Dan Bilzerian în fotografiile postate de el însuşi pe Instagram

    Cel mai de succes turneu la care a participat a fost Campionatul Mondial de Poker din 2009. A fost poreclit “Cel mai amuzant jucător de poker de pe Twitter” de publicaţiile americane şi este cofondatorul Victory Poker. Bilzerian nu este însă doar jucător de poker, este şi un actor cunoscut prin rolurile din filmele “Olympus Has Fallen”, “Lone Survivor”, “The Other Woman” şi “Equalizer”. Ultimul său rol este în filmul “Extraction”, ce-l are pe Bruce Willis în rol principal. Filmul are nota 3.8 pe IMDB şi 25/100 pe site-ul Metacritic.

    Tânărul a ajuns însă la un nivel ridicat de notorietate mai ales datorită fotografiilor postate pe reţeaua socială Instagram care descriu viaţa extravagantă a tânărului, care l-ar face gelos şi pe Hugh Heffner. Stilul lui de viaţă este atât de nebunesc, încât a avut trei atacuri de cord până la vârsta de 32 de ani.  De la maşini Ferrari lovite, arme şi grămezi de bani până la femei dezbrăcate care joacă rol de farfurie, viaţa de pe Instagrama a lui Bilzerian oferă imaginea unui bărbat care are banii şi timpul de partea lui. Pe lângă maşini şi bijuterii, Blizerian are în fiecare cameră din casa sa o armă încărcată, fie că este vorba de un pistol sau o mitralieră.

    Tatăl lui Dan, Paul Bilzerian a fost un investitor important la începutul anilor ’80. Până la vârsta de 36 de ani, câştigase o avere de 40 de milioane de dolari. În 1988, Paul a fost condamnate pentru fraudă fiscală. În acea perioadă, Dan avea şase ani. Paul Bilzerian a declarat falimentul în 2001 pretinzând că are doar 15.000 de dolari în bunuri şi mai bine de 140 de milioane de dolari datorie.

    Pentru ca viaţa lui Dan Blizerian să fie completă, acesta a decis să se lanseze în cursa prezidentială.

     

  • Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. “Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa” – GALERIE FOTO

    Dan Bilzerian este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cu o avere netă estimată la 100-150 de milioane de dolari. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Autointitulatul “Rege al Instagramului” are aproape 16 milioane de urmăritori şi fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este încojurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, iar în cel mai recent a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători. Averea lui Dan Blizerian este estimată la 100-150 milioane de dolari.

    Aroganţe de milionar: viaţa lui Dan Bilzerian în fotografiile postate de el însuşi pe Instagram

    Cel mai de succes turneu la care a participat a fost Campionatul Mondial de Poker din 2009. A fost poreclit “Cel mai amuzant jucător de poker de pe Twitter” de publicaţiile americane şi este cofondatorul Victory Poker. Bilzerian nu este însă doar jucător de poker, este şi un actor cunoscut prin rolurile din filmele “Olympus Has Fallen”, “Lone Survivor”, “The Other Woman” şi “Equalizer”. Ultimul său rol este în filmul “Extraction”, ce-l are pe Bruce Willis în rol principal. Filmul are nota 3.8 pe IMDB şi 25/100 pe site-ul Metacritic.

    Tânărul a ajuns însă la un nivel ridicat de notorietate mai ales datorită fotografiilor postate pe reţeaua socială Instagram care descriu viaţa extravagantă a tânărului, care l-ar face gelos şi pe Hugh Heffner. Stilul lui de viaţă este atât de nebunesc, încât a avut trei atacuri de cord până la vârsta de 32 de ani.  De la maşini Ferrari lovite, arme şi grămezi de bani până la femei dezbrăcate care joacă rol de farfurie, viaţa de pe Instagrama a lui Bilzerian oferă imaginea unui bărbat care are banii şi timpul de partea lui. Pe lângă maşini şi bijuterii, Blizerian are în fiecare cameră din casa sa o armă încărcată, fie că este vorba de un pistol sau o mitralieră.

    Tatăl lui Dan, Paul Bilzerian a fost un investitor important la începutul anilor ’80. Până la vârsta de 36 de ani, câştigase o avere de 40 de milioane de dolari. În 1988, Paul a fost condamnate pentru fraudă fiscală. În acea perioadă, Dan avea şase ani. Paul Bilzerian a declarat falimentul în 2001 pretinzând că are doar 15.000 de dolari în bunuri şi mai bine de 140 de milioane de dolari datorie.

    Pentru ca viaţa lui Dan Blizerian să fie completă, acesta a decis să se lanseze în cursa prezidentială.