BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Care este viitorul pieţei joburilor pentru corporatişti?

    Nu au intrat în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei au avut opţiunea de a lucra de acasă. Totuşi, angajaţii din multinaţionalele active pe piaţa locală nu sunt nici ei feriţi de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor?

    La întrebarea cum arată acum piaţa muncii pentru angajaţii din marile corporaţii, Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, are un răspuns scurt şi cuprinzător: incertă.

    Piaţa muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autorităţile au decretat stare de urgenţă, circa 430.000 de angajaţi aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediaţi, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii.

    Mai mult, rata şomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc, potrivit statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Efectele pandemiei se reflectă însă şi asupra corporatiştilor, angajaţilor din marile companii active pe piaţa locală, mai ales prin scăderi salariale sau chiar concedieri, spun specialiştii de pe piaţa muncii.  

    „În această perioadă este foarte evident că absolut toate businessurile şi deci toate locurile de muncă sunt puse sub semnul întrebării, indiferent de dimensiunea companiei şi de brandul acesteia. Chiar dacă proiectele la care lucrăm funcţionează, chiar dacă corporaţia are scăderi de business nesemnificative sau inexistente, psihologic toţi angajaţii au în această perioadă senzaţia de incertitudine generică”, a explicat Oana Botolan Datki.

    Specialistul în resurse umane spune că toate companiile au redus costurile în această perioadă, chiar dacă nu au fost afectate de pandemie. Astfel, această incertitudine are un efect de presiune psihică asupra angajaţilor.

    Siguranţa, noul criteriu de selecţie a angajatorului

    „Citim despre recesiune globală, despre milioane de joburi dispărute, despre oameni din alte companii mari care şi-au pierdut jobul, despre industrii care scad major, toate companiile au redus costuri chiar dacă încă nu au fost afectate – deci efectul este unul de presiune psihică dată de incertitudine. În situaţia căutării unui nou job şi schimbării locului de muncă în această perioadă, cresc în însemnătate criteriile de siguranţă la care se uită oamenii şi pe care le cântăresc la angajare”, crede Oana Botolan Datki. 


    În acest caz, avantajul corporaţiei rămâne în seriozitatea aplicării unor proceduri şi politici corecte, chiar în cazul restructurărilor şi deciziilor de tăiere de orice fel.
    „Aş vrea să spun că este o realitate în toate companiile şi aici nu vorbesc de respectarea legilor, ci de aplicarea unor comunicări pertinente, din timp, de fonduri pentru ajutorul celor disponibilizaţi, de echipe dedicate – undeva la regiune sau grup dacă nu local, care gândesc niste paşi coerenţi şi care să arate grija pentru oameni. Aş vrea să pot spune asta, dar desigur că nu se poate generaliza nimic niciodată, cu atât mai mult în această perioadă de incertitudine”, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte evoluţia salariilor în acest an, doar companiile care planificaseră deja creşteri salariale înainte de pandemie vor ridica nivelul salarial al angajaţilor, pe când ceilalţi au decis să îngheţe salariile, să amâne plata bonusurilor salariale sau chiar să le reducă.
    „În acest moment, conform studiului realizat de CTeam Human Capital în această primăvară, deciziile companiilor de a acorda creşteri salariale, dacă acestea erau planificate în perioada ianuarie-martie, au fost de a le acorda în aceleaşi condiţii – aproximativ 30% dintre companii au acordat creşteri salariale în T1 şi doar 20% au anunţat că vor îngheţa salariile. În privinţa bonusurilor de performanţă, acestea au fost plătite de peste 60% dintre organizaţii tot în T1, iar bonusurile de vânzări au fost plătite de 50% dintre companii. Restul companiilor au luat decizia de a amâna plata bonusurilor pentru a doua jumătate a anului sau de a reduce valoarea acestora”, spune reprezentanta CTeam Human Capital.
    În companiile din cele mai afectate industrii, pandemia deja a dus la scăderi salariale, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei.
    „În anumite companii – mai ales marile companii aeriene în primă fază – la nivel global s-au luat decizii de scădere a salariilor pentru echipele de board, de la tăieri de 10% până la unele de 25% sau chiar 30%. Este foarte probabil ca o parte din aceste decizii să fie din solidaritate cu restul angajaţilor, aşa cum fac şi şefi de stat din alte ţări, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei. Ce este evident este că nu vor mai fi creşteri salariale atât de spectaculoase anul acesta, şi în toamnă sau la începutul anului viitor vom putea vedea dacă, statistic, au scăzut sau crescut salariile faţă de 2019”, explică Oana Botolan Datki. Reprezentanta CTeam Human Capital spune că încă se fac angajări în companii, în ciuda efectelor financiare pe care pandemia de COVID-19 le are asupra mediului de afaceri local, însă angajările sunt în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri.


    „Da, se fac angajări, pentru posturi diverse, de la IT la servicii, la suport sau customer service, dar în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri. Sunt şi companii în care toate angajările sunt îngheţate, depinde foarte mult de domeniul de activitate.”
    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, susţine şi ea că piaţa muncii este acum într-o situaţie de incertitudine.
    „Piaţa muncii este în continuare învăluită în incertitudine. Chiar şi industriile care nu au fost afectate planifică atent şi pun în funcţiune managementul crizei. Aproximativ 70% dintre angajaţii din corporaţii s-au întors la birou, iar 30% încă lucrează de acasă. Cei care s-au întors la birou au un program uşor schimbat sau decalat pentru a lua contact cu cât mai puţine persoane. În ceea ce priveşte mediul de lucru, aproximativ 60% dintre întâlniri se desfăşoară în continuare online”, spune ea.

     

    Scăderile salariale nu îi ocolesc nici pe manageri

    În funcţie de industrie, vor exista cu siguranţă şi scăderi salariale şi la nivel de top management, afirmă specialistul în resurse umane. „Ele vor fi cuprinse între 25% şi 40%. Industria automotive este, din păcate, unul dintre sectoarele cele mai afectate. De asemenea, HoReCa şi turismul au de suferit, dar şi transporturile şi serviciile juridice sau partea de închirieri din real estate, organizări de evenimente, producţie de mobilier şi textile. Spre deosebire de criza anterioară, construcţiile nu au fost momentan afectate, iar salariile au rămas în mare parte la acelaşi nivel”, explică Sorina Faier.


    Anterior, ea declara că multe companii din domenii afectate de pandemie, precum servicii, real estate, transport, anumite sectoare din producţie, agribusiness, oil & gas au scăzut salariile cu până la 50%. De asemenea, multe dintre firmele de avocatură, pe lângă restructurări, au scăzut salariile cu 25%-60% celor rămaşi. Dacă un CFO câştiga înainte de criză în medie 5.000 euro net, acum, dacă lucrează într-un domeniu afectat, poate câştiga şi 2.500 euro net, spunea Sorina Faier.
    „Din datele noastre, în cel mai fericit caz salariile vor rămâne aceleaşi în industriile care nu au fost afectate. Bonusurile vor dispărea în mare parte, însă există şi domenii care sunt mai norocoase. Spre exemplu, în IT, banking şi la rolurile pe vânzări se acordă în continuare bonusuri”, a adăugat ea.
    Se mai fac angajări şi în această perioadă, însă mult mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Sorina Faier, dând exemplu de domenii precum IT, retail food, curierat, retail online şi producţia alimentară.

    Reprezentanta Elite Searchers spunea anterior că situaţia de criză creată de pandemia de COVID-19 nu a ocolit nici firmele de executive search. Dacă înainte de criză compania avea cam 20 de roluri pe lună, din care 70% top şi middle manageri şi 30% recrutare de specialişti, în timpul situaţiei de urgenţă cererile s-au înjumătăţit.
    „Am avut 50% cereri pentru top şi middle manageri, 35% reprezentând înlocuiri şi 15% poziţii noi deschise, iar 50% solicitări pentru specialişti, preponderent din domeniul IT, engineering sau roluri de specialişti financiari seniori. Headhuntingul şi recrutarea au devenit mult mai dificile pentru noi deoarece candidaţii sunt foarte reticenţi la o schimbare acum, considerând orice mişcare un risc, iar angajatorii sunt mult mai pretenţioşi şi atenţi în alegerea candidaţilor, procesele şi deciziile lor durând în medie cu 20% mai mult decât în mod normal”, explica Faier.
    Pe lângă aşteptatele scăderi de salariu sau de bonusuri, expertul în resurse umane spune că în piaţă se vorbeşte tot mai des despre concedieri.


    Între concedieri şi angajări, în funcţie de domeniu

    „Din nefericire, auzim tot mai des despre concedieri. Industria automotive este fruntaşă, urmată de turism, producători din industria aeronautică, HoReCa, transport. Sectorul petrol şi gaze este, de asemenea, unul foarte afectat”, explica Faier.
    De altfel, în industria auto se pare că problemele au început din 2019, de dinaintea debutului pandemiei de COVID-19. Cinci mari producători de componente auto din România, Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România şi Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puţini angajaţi în anul 2019 decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor, centralizate de Ziarul Financiar. Dimensiunea restructurărilor ar putea fi chiar mai mare pentru că mulţi producători mari nu au publicat încă bilanţul pe 2019.


    Raluca Peneş, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare şi administrare de personal, recrutare şi muncă temporară Smartree, spune că marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la lucrul de acasă, chiar dacă pentru toată lumea trecerea de la lucrul de la birou la cel de acasă a fost făcută aproape peste noapte.
    „Cel puţin până în momentul de faţă, marile multinaţionale au ales varianta de a lucra preponderent de acasă până la toamnă sau cel mai probabil până la finalul acestui an, multe dintre aceste companii trimiţând chiar informări oficiale angajaţilor în acest sens. Chiar dacă pentru toată lumea, angajaţi şi companii, efectele crizei sanitare au impus schimbări peste noapte în modalitatea de lucru, marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la acest mod de lucru şi prin prisma faptului că aveau deja implementate proceduri pentru munca remote, tool-uri de comunicare şi colaborare a echipelor, iar angajaţii erau familiarizaţi cu sistemul de lucru în cloud”, spune Raluca Peneş.


    Cu toate acestea, chiar şi corporaţiile mari au fost afectate de această criză. 

    „Dacă în cazul lor aparent vorbim despre o oarecare normalitate în această perioadă, acest lucru nu înseamnă că nu sunt afectate. Poate nu în aceeaşi proporţie ca şi companiile mai mici, de tip antreprenoriat, însă cu siguranţă şi acest tip de businessuri au în vedere optimizarea costurilor şi reevaluarea proiectelor aflate în desfăşurare, dar puse pe hold la începutul lunii martie, focusul fiind în perioada următoare în zona de siguranţă şi continuitate a operaţiunilor”, explică specialistul în resurse umane.
    Raluca Peneş spune că în piaţă se observă cazuri de scăderi de 20% – 25% şi chiar 50% în cazul salariilor din top management. „Fără a generaliza situaţia la nivelul întregii pieţe, din datele pe care le deţinem, în această perioadă, am observat cazuri de diminuări salariale în rândul executivilor din companii. Procentele au fost diferite de la companie la companie, variind în general între 20% şi 25%, iar în unele situaţii s-au înregistrat şi scăderi de 50% în cazul salariilor din top management. Aceste procente s-au aplicat diferenţiat pentru top şi middle management şi în multe dintre cazurile aduse în discuţie este vorba despre o perioadă limitată, de aproximativ trei luni”, explică ea. Pentru restul angajaţilor din aceste companii s-a optat mai degrabă pentru soluţii alternative de tipul reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile sau concediu fără plată pentru câteva zile pe lună, afirmă specialistul. „Domeniile din care provin aceste companii sunt extrem de variate, de la zona medicală, şi anume laboratoare de analiză, până la materiale de construcţii, oil & gas, producţie, produse de consum sau cele destinate locuinţei.”
    Ea afirmă că multinaţionalele au făcut angajări constant, chiar de la începutul crizei sanitare, în special în domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center.
    „Angajări s-au făcut în mod constant, încă de la începutul crizei sanitare, în special în cazul multinaţionalelor din zona retail alimentar, adică bunuri şi produse esenţiale. Aceşti angajatori aveau deja o fluctuaţie mare de personal şi un deficit chiar şi înainte de apariţia crizei. Dacă ne referim la segmentul office, proiectele de recrutare de personal, de volum, sunt în special cele din domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center, în special pe profilurile cu limbi străine”, explică Raluca Peneş.
    Dintre domeniile care au fost afectate şi unde s-a trecut parţial şi la disponibilizări sunt domeniul producţiei industriale, cel automotive sau domeniul materialelor de construcţii, spune specialistul în resurse umane.
    „Sunt domenii care au fost impactate din mai multe considerente: o dată prin prisma restricţiilor care au afectat parţial operaţiunile acestor companii, forţându-le chiar să îşi întreruptă total activitatea în unele cazuri, iar ulterior din cauza scăderii cererii pentru bunurile produse. Pentru segmentul multinaţionalelor cu activitate de birouri, nu avem semnale din piaţă în momentul actual cum că situaţia este de aşa natură încât să necesite restrângerea personalului existent. Dimpotrivă, businessurile cu puternică componentă tehnologică, automatizări, digital, gaming online, pot vedea chiar oportunităţi de creştere acum, pe noi segmente, ceea ce va determina şi un necesar suplimentar de personal”, afirmă reprezentanta Smartree.
    Activitatea de angajare în România se prăbuşeşte din cauza crizei coronavirusului pentru trimestrul al treilea al anului 2020, însă angajatorii se aşteaptă să revină la nivelul de angajare de dinainte de pandemie până anul viitor, conform unui sondaj Manpower Group privind perspectivele angajării de forţă de muncă.
    Astfel, pentru perioada iulie – septembrie 2020, 15% dintre angajatori prognozează o creştere a numărului total de angajaţi, 22% prognozează o scădere şi 52% nu prevăd nicio schimbare.
    Circa 59% dintre angajatori au spus că activitatea le-a fost suspendată sau oprită din cauza COVID-19. Aproximativ 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în luna aprilie a anului viitor.


    Normalitatea în recrutare, aşteptată abia în 2021

    „În România, 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în aprilie anul viitor. Angajatorii ştiu că revenirea va fi graduală, impactul încă se resimte şi planurile de angajare sunt în consecinţă – dar acest lucru va fi crucial pentru redresarea economiei. Pe termen lung sperăm că după această criză vom avea un viitor al lumii muncii mai flexibil, mai virtual, mai încrezător şi care să permită oamenilor să îmbine mai bine munca şi activităţile de acasă“, spunea Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup.
    În patru dintre cele şapte sectoare, perspectivele de angajare sunt cele mai slabe raportate vreodată – sectoarele finanţe şi servicii de afaceri, alte servicii, hoteluri şi restaurante şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, conform studiului citat.
    Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forţă de muncă pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2020 a fost realizat prin intervievarea unui eşantion reprezentativ de 426 de angajatori din România, parte dintr-un panel de peste peste 34.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii.
    Compania de recrutare Gi Group susţine că piaţa locală a muncii trece printr-o criză similară cu cea din 2008 în care a dispărut echilibrul dintre joburile disponibile şi candidaţi.
    „Din păcate, COVID-19 a afectat şi domeniul nostru de activitate. Exact precum în 2008 balanţa joburi disponibile – candidaţi s-a răsturnat. Dacă până la starea de urgenţă România era o piaţă lipsită de forţă de muncă (şomaj foarte mic), acum cred că problema va fi identificarea unui loc de muncă“, au spus reprezentanţii Gi Group pentru ZF. Informaţiile au fost oferite de companie într-un chestionar trimis de Ziarul Financiar pentru realizarea Anuarului de Business al României – Cei mai mari jucători din economie, 2020. Industria de muncă temporară din România a suferit o scădere de 30% a cifrei de afaceri totale, din cauza pandemiei de COVID-19, apreciază reprezentanţii Gi Group.
    Mai mult, circa 19% dintre respondenţii unui studiu derulat de compania multinaţională de cercetare de piaţă Ipsos au spus că
    şi-au pierdut locurile de muncă în această perioadă, 16% au spus că au fost trimişi în şomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie şi nu lucrează nici acum, iar 27% din ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de COVID-19.
    Cei care şi-au pierdut locurile de muncă sunt cu precădere persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani (27%), din mediul rural (24%) sau oraşe cu o populaţie între 50.000 şi 200.000 de locuitori, cu o educaţie primară (44%) sau medie (27%).
    Dintre angajaţii chestionaţi, aproximativ 50% au spus că lucrează de acasă, iar 38% au spus că continuă să meargă la serviciu. Angajaţii din producţie au continuat să meargă la locul de muncă într-o mai mare măsură decât cei din celelalte domenii, circa 60%. Angajaţii din servicii au fost cei care au lucrat în cea mai mare măsură de acasă  – 58%.  
    Studiul Ipsos a fost realizat în parteneriat cu platformele Hipo, Bestjobs, eJobs si Undelucram, s-a desfăşurat în perioada
    11-17 mai şi a avut un eşantion de 4.221 de respondenţi.

  • Când o companie taie salariile sau dă afară în criză, este pusă la zid. Dar ce se întâmplă atunci când angajaţii pleacă peste noapte dintr-o companie, fără să plătească pentru cunoştinţele dobândite?

    Pentru foarte multe firme, criza a adus reducerea cererii, pierderea de contracte şi clienţi, scăderea încasărilor, reducerea cash-flow-ului, scăderea profiturilor şi chiar intrarea pe pierdere.
    În aceste condiţii, urmează inevitabil măsurile de restructurare operaţională de business şi de angajaţi. Fiecare companie, în funcţie de lichidităţile pe care le are, ia măsuri mai dure – reducerea angajaţilor şi concedierea, sau reducerea salariilor, care este doar un pas pentru a trage de timp în aşteptarea revenirii businessului. Foarte mulţi angajaţi sunt surprinşi că se pune o asemenea problemă, în condiţiile în care, cu numai un an de zile în urmă, erau trataţi cu mănuşi ca să nu plece sau să nu forţeze prea mult solicitările de creşteri salariale.
    Mulţi angajaţi se aşteaptă ca firma să împartă în criză câştigurile obţinute în anii precedenţi, când afacerile creşteau, ceea ce nu se întâmplă.
    Companiile, patronii sunt înjuraţi anonim, iar tensiunea creşte.
    O parte din angajaţi cer chiar formarea de sindicate pentru a se plasa şi a fi protejaţi de astfel de măsuri impuse de sus, de reduceri salariale, o solicitare care nici nu-şi avea locul pe agendă în vremurile bune. Atunci fiecare îşi negocia situaţia individual şi voia să fie parte dintr-o negociere colectivă, unde ar fi putut să câştige mai puţin.
    Cei care se confruntă cu o astfel de situaţie de reducere salarială ar pleca de furie, dar unde? pentru că ofertele au dispărut cu totul, toate firmele au aceleaşi probleme, iar salarii mai mari sau măcar la acelaşi nivel nu se mai obţin.
    Mai mult decât atât, dacă în urmă cu un an doar trebuia să vii la un interviu şi erai angajat, acum mulţi se trezesc că ar putea fi puşi în situaţia să dea concurs, să se lupte pentru o poziţie şi cu alţii, o situaţie pe care nu au mai întâlnit-o.
    Când vine o criză şi raportul de forţe de pe piaţa muncii se schimbă radical, multe companii îşi amintesc, mai ales dacă au o memorie instituţionalizată, că angajaţii nu aveau nicio problemă să plece în altă parte, la o ofertă mai bună, era dreptul lor, dar plecau cu foarte multe cunoştinţe dobândite, pentru care nu au plătit nimic.
    Noua firmă îi angaja tocmai pentru aceste cunoştinţe, pentru portofoliul de clienţi şi de relaţii cu care puteau să vină.
    De cele mai multe ori, în România nu se apreciază faptul că ai dobândit cunoştinţe într-o companie, că ai fost învăţat, că ai fost trimis la cursuri de pregătire şi de aici vine şi valoarea câştigată. Când pleacă în altă parte, lăsând în urmă poziţii descoperite, angajaţii nu-şi bat capul gândindu-se la ce va face compania, nu mai este treaba lor.
    Pe de altă parte, când vine criza, când lucrurile se schimbă iar compania este în poziţia de a reduce salariile, angajaţii sunt total nemulţumiţi, furioşi, dau cu pietre pe reţelele de socializare.
    Dacă s-ar schimba legislaţia muncii, ca să se echilibreze raportul de forţe între companie şi angajat atât în perioada de boom cât şi în perioadele de criză, nu ştiu câţi ar vrea să semneze un contract de muncă pe o perioadă limitată, timp în care nu ar putea să plece în altă parte. Iar în schimb compania s-ar angaja la un anumit nivel salarial şi la oferirea de cunoştinţe pentru care nu ar trebui să plătească niciun ban.
    Toată lumea vrea contracte pe durată nedeterminată pentru că aşa este legislaţia, pentru că aşa cer băncile când acordă credite, perioadă în care pot să plece când vor, fără să plătească nimic pentru cunoştinţele câştigate. 

  • Criza nu iartă pe nimeni în industria auto: Tesla reduce preţurile a trei dintre modelele sale

    Constructorul american de autovehicule electrice Tesla a redus peste noapte preţurile a trei dintre modele sale, scrie Bloomberg.

    Preţul a fost redus cu 5.000 de dolari pentru modelul S şi X. De asemenea a fost aplicată o reducerea de 2.000 de dolari pentru modelul 3. Aceste reduceri au fost o „recunoaştere a faptului că Tesla nu este imună la slăbiciunea materială a cererii din America de Nord”, a declarat Craig Irwin, analist la Roth Capital Partners, într-un raport miercuri.

    La începutul acestei luni, Elon Musk, fondatorul Tesla, a şters 14 miliarde de dolari din valoarea acţiunilor producătorului auto după ce a postat pe Twitter un mesaj în care a spus că valoarea acţiunilor sale a fost prea mare.

    „Preţul acţiunilor Tesla prea mare”, a spus el, acesta fiind unul dintr-o serie de tweet-uri care includeau un jurământ de a-şi vinde bunurile.

    În 2018, un tweet despre viitorul Tesla pe piaţa bursieră din New York a determinat autorităţile de reglementare să-l amendeze cu 20 de milioane de dolari şi a fost obligat ca toate postările ulterioare pe platformă să fie verificate înainte de avocaţi.

    În timp ce tweet-ul a scăzut valoarea acţiunilor la data de 1 mai, acestea au avansat cu încă 18% până la închiderea de marţi din această săptămână.

    „Reducerile de preţuri sunt probabil tactice şi vizează să sprijine cererea din SUA în contextul pandemiei de astăzi”, a spus Pierre Ferragu, analistul New Street Research.

     

  • Cum să opreşti migraţia de personal din România, când un măcelar român câştigă de trei ori mai mult în altă ţară?

    Anual, sute de angajaţi din abatoarele româneşti iau dru­mul străinătăţii, însă sunt şi persoane fără experienţă în do­me­niu care migrează în ţări europene pentru a lucra în industria cărnii, unde salariile în euro, lire sau dolari sunt de două sau trei ori mai mari decât în România. Astfel, cum poţi să opreşti migraţia, când un măcelar câştigă 10.000 de lei în Anglia, iar în România un salariu mediu este de puţin peste 3.000 de lei?

    „Am început acum 6 ani cu un venit de 1.200 de lire pe lună, iar acum câştig, în medie, între 1.800 şi 2.000 de lire pe lună. Am cheltuieli lunare de circa 600 – 700 de lire, iar cei mai mulţi bani se duc pe chirie (300 de lire pe lună) şi transport (80 de lire pe lună). În România am lucrat pe un salariu puţin mai mare decât salariul minim”, spune Maria M., care a lucrat 30 de la o fabrică de conserve de carne din România.

    Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro.

    Un român care munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500 şi 4.000 de lei (500-830 euro), spun reprezentanţii businessurilor de profil din România.

  • În sfârşit: Românii de la ferma din Bornehim pentru care s-a dus ministrul Muncii în Germania şi-au primit salariile

    Românii de la ferma din Bornheim, Germania, şi-au primit salariile, anunţă MAE, într-un comunicat de presă, oamenii urmând să fie ajutaţi de Asociaţia Fermierilor Germani să-şi găsească un alt loc de muncă în acelaşi domeniu, fiind identifiicate deja 120 de astfel de job-uri disponibile.

    Românii care munceau la ferma din Bornheim au reclamat, recent, că nu şi-au primit salariile, motiv pentru care ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a mers personal în Germania pentru a soluţiona problema.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un comunicat, joi seara, în care anunţă că „toţi cetăţenii români care şi-au desfăşurat activitatea la ferma din Bornheim au primit drepturile salariale care li se cuveneau”.

    MAE menţionează că, atât Ambasada României la Berlin, cât şi Consulatul General al României la Bonn au efectuat demersuri pe lângă autorităţile germane „pentru soluţionarea cât mai rapidă a situaţiei cetăţenilor români”.

    De asemenea, reprezentanţii diplomatici arată că au contactat Asociaţia Fermierilor Germani pentru sprijin în vederea identificării unor locuri de muncă în cadrul altor ferme pentru persoanele care doresc continuarea activităţii în domeniul agricol, fiind identificate un număr de 120 locuri de muncă pentru românii care lucrau la acea fermă şi care au rămas fără job.

    „Totodată, ca urmare a vizitei efectuate de un reprezentant al Consulatului General al României la Bonn la ferma în cauză la data de 20 mai, părţile implicate au convenit întocmirea unei situaţii cu cetăţenii români care doresc să îşi continue activitatea în domeniul agricol şi sunt de acord să fie relocaţi la alte ferme”, arată sursa citată.

    MAE menţionează că, în prezent, la ferma din Bornheim se află 42 de cetăţeni români, dintre care 22 au solicitat sprijin în vederea repatrierii, 15 şi-au manifestat dorinţa de a rămâne în Republica Federală Germania şi de a îşi continua activitatea la o altă întreprindere, iar alţi cinci nu au comunicat o decizie cu privire la intenţiile viitoare.

    „Consulatul General al României la Bonn întreprinde toate demersurile necesare pentru identificarea celei mai potrivite opţiuni de repatriere a cetăţenilor români care au exprimat solicitări în acest sens”, arată oficialii ministerului.

    În context, MAE precizează că, în cursul zilei de joi, un grup de 11 cetăţeni români care îşi desfăşurau activitatea la o altă fermă de pe teritoriul Republicii Federale Germania au părăsit teritoriul acestui stat către România, cu sprijinul Consulatului General al României la Bonn şi a comunităţii româneşti din zonă.

     

  • Salariile mai multor categorii de angajaţi din sănătate cresc de la 1 iulie

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea care prevede majorarea salariilor pentru unii angajaţi din sistemul sanitar. Aceştia vor primi de la 1 iulie salariile de bază prevăzute pentru anul 2022.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru majorarea salariilor kinetoterapeuţilor, fiziokinetoterapeuţilor şi profesorilor de cultură fizică medicală (CFM) din sistemul sanitar.

    Actul normativ modifică şi completează Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CSM.

    Aceştia vor beneficia, de la 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute pentru anul 2022.

  • Încă o companie mare concediază sute de oameni din cauza pandemiei şi anunţă că alte câteva mii de angajaţi rămân fără loc de muncă. „Sunt vremuri dureroase”

    Ryanair, cel mai mare operator low-cost european a confirmat vineri, 15 mai, că şi-a redus numărul de angajaţi din sediile companiei din Dublin, Stansted (Marea Britanie), Madrid şi Wrocław (Polonia) cu 250 de persoane, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aceştia nu se vor întoarce la muncă pe 1 iunie, când birourile Ryanair se redeschid, din cauza declinului traficului aerian cu care se confruntă grupul anul acesta.

    Ryanair Airlines a operat cu mai puţin de 1 % din capacitatea normală de zbor în aprilie, mai şi iunie, iar săptămâna aceasta a anunţat că în luna iulie vor opera la 40% din capacitate. Ryanair se aşteaptă să transporte mai puţin de 100 de milioane de pasageri tot anul, cu mai mult de 35% mai puţin decât ţinta pentru anul care se încheie în martie 2021.

    „Sunt vremuri dureroase pentru Ryanair, pentru echipajul de zbor şi pentru oamenii care ne susţin operaţionile din birourile aflate în Dublin, Stansted, Madrid şi Wroclaw. Ne vom întoarce la birou din 1 iunie, dar nu vom avea nevoie de acelaşi număr de angajaţi în echipele de suport ale companiei într-un an în care vom transporta mai puţin de 100 de milioane de pasageri, în contextul în care aveam bugetat transportul a 155 de milioane de pasageri.

    (…) Aceste pierderi de job au fost comunicate personal membrilor echipelor săptămâna aceasta şi ei nu se vor întoarce în birourile din oraşele menţionate pe 1 iunie. Continuăm să ne întâlnim cu sindicatele piloţilor şi echipajelor de zbor pentru a finaliza 3.000 de concedieri şi reduceri de salarii cu 20% pe măsură ce ne întoarcem la operarea cu aproximativ 40% din capacitatea de zbor din iulie încolo.

    Ryanair se confruntă cu o competiţie intensă a preţurilor în Europa, suntem forţaţi să concurăm cu operatori de stat care au primit ajutoare de stat de peste 30 de miliarde de dolari de la Guverne şi care vor putea să vândă bilete la preţuri reduse ca urmare a acestor ajutoare de stat ilegale. Vor urma mai multe anunţuri referitoare la concedieri şi tăieri de salarii până la finalul lunii mai pe măsură ce vor evolua lucrurile referitoare la restricţiile de zbor”, a declarat Darrel Hughes, responsabil cu personalul în cadrul grupului Ryanair, în comunicatul de presă transmis recent.

     

  • Ce măsuri de sprijin cere industria de muncă temporară: Avem nevoie de subvenţionarea parţială a salariilor, de eliminarea TVA pentru salarii şi posibilitatea de a oferi salariatului zile libere recuperabile. „Dacă statul nu va aduce niciun sprijin, şansele ca numărul de angajaţi temporar să scadă drastic sunt foarte mari“.

    Industria de muncă temporară din România este legată de evoluţia companiilor care utilizează astfel de servicii şi este printre primele care conştientizează impactul crizei creat de pandemia de COVID-19 în economia locală, cred specialiştii din piaţă. Aceştia spun că industria a fost grav afectată de această criză, scăzând cu 30% până acum şi cred că agenţiile de muncă temporară trebuie sprijinit de stat şi după ce starea de urgenţă se va încheia.

    „Munca temporară a urmat îndeaproape tendinţa la nivel de piaţă în perioada pandemiei, ea fiind legată de evoluţia industriilor şi a companiilor care utilizează munca temporară. Practic munca temporară a fost prima în care s-au văzut primele semne ale impactului pandemiei indiferent că au fost în sensul descreşterii volumului de business  sau al creşterii acestuia în industrii precum farma, IT, telecom unde comenzile rămân la un nivel ridicat“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Prohuman Grup. Una din măsurile aşteptate de CEO-ul APT este subvenţionarea parţială a salariilor cu între 30% şi 41,5% până la final de an.

    „Mă aştept la o revenire treptată a economiei iar această măsură ar reduce povara financiară în vederea păstrării unui număr cât mai mare de angajaţi temporar. Dacă statul nu va aduce niciun sprijin, şansele ca numărul de angajaţi temporar să scadă drastic sunt foarte mari. Companiile nu au vizibilitate pe termen lung şi nimeni nu ştie ce va aduce un eventual al doilea val ca atare tendinţă de renunţare la angajaţi se poate agrava dacă nu există măsuri de sprijin în vederea relansării activităţii“, adaugă Sorina Donisa.

    O altă măsură benefică ar fi introducerea posibilităţii agenţilor de muncă temporară de a compensa indemnizaţiile de concediu medical ce ar trebui restituite acestora din bugetul FNUASS cu contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pe care agentul de muncă temporară o achită pentru salariaţi. Astfel s-ar fluidiza circuitul acestor sume de recuperat de la stat prin compensarea lor cu datorii curente, explică CEO-ul APT.

    O altă măsură de sprjin propusă de ea este posibilitatea acordării de către agentul de muncă temporară a unor zile libere plătite recuperabile în următoarele 12 luni fară caaceastea să fie considerate ore suplimentare la momentul recuperării lor.

    „De asemenea, posibilitatea agentului de muncă temporară de a dispune unilateral efectuarea parţială a zilelor de concediu de odihnă în anumite perioade de întrerupere a activităţii, bineînţeles cu garanţia unui minim de 10 zile lucrătoare de concediu lăsată la latitudinea angajatului“, adaugă Donisa.

    Printre măsurile de sprijin propuse de ea este şi introducerea posibilităţii angajatorului de a reduce unilateral programul de lucru, fie prin reducerea normei de munca de la 8 ore/zi la 6 sau 4 ore/zi, fie prin reducerea zilelor lucrate pe săptămână.

    Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare Gi Group România, susţine că este clar că industria forţei de muncă temporară este grav afectată şi are nevoie de sprijin financiar.

    „Acest sprijin financiar nu este neapărat simplu, el având nevoie de susţinere bugetară. Totuşi, printre măsuri aş număra eliminarea TVA pentru salariile angajaţilor temporari, factura de agenţii de muncă temporară în atenţia utilizatorilor, potrivit contractelor de punere la dispoziţie încheiate cu aceştia şi menţinerea TVA doar pentru comisionul încasat de agenţii de muncă temporară. De asemenea, ne putem gândi la posiblitatea de a oferi salariatului zile libere recuperabile şi angajatorilor opţiunea de a reduce programul de lucru“, a declarat Cristian Huzău pentru ZF.

    În ceea ce priveşte subvenţionarea salariilor după starea de urgenţă, este şi el de părere că statul ar trebui să subvenţioneze salariile într-o proporţie de 30-40% pentru companiile direct afectate de COVID-19.

    „De asemenea, şomajul tehnic poate fi menţinut pentru industriile sensibile, gen HoReCa, cel puţin până îşi reiau activitatea. Nu în ultimul rând, părinţii au nevoie de opţiunea de a rămâne acasă cu copiii, până când afterschool-urile sunt redeschise“, spune Huzău.

    Industria de muncă temporară a fost afectată grav, scăzând cu cel puţin 30% până în acest moment, crede Cristian Huzău.  

    „Acest procent va creşte ţinând cont că mulţi angajaţi temporari sunt în şomaj tehnic. Mai mult decât atât, după reluarea activităţii, multe companii vor reduce numărul de angajaţi“.

    Sorina Donisa, CEO-ul APT, spune că în această perioadă a observat trei tipologii de reacţii în funcţie de modul în care pandemia a afectat direct sau indirect companiile: firme care au fost direct afectate de starea de urgenţă şi care au îngheţat comenzile de recrutare/angajare urmate de suspendarea temporară a activităţii, au apelat la şomaj tehnic sau au renunţat la o parte din salariaţii temporari, companii care au făcut rapid mutarea activităţii online şi întreg personalul şi-a desfăşurat activitatea de acasă şi companii care în această perioada au avut şi au în continuare nevoie de personal, iar volumul de activitate a crescut simţitor, precum companiile din telecom şi din IT.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul 2018 cu afaceri cumulate de peste 1,8 mld lei, în creştere cu 9% faţă de anul 2017, potrivit anuarului ZF „Cei mai mari jucători din economie“ care centralizează evoluţia în business a peste 700 de companii din diverse sectoare de activitate.

    Totodată, liderii industriei de recrutare au avut un profit cumulat de 37,5 milioane de lei, mai mare cu 56% faţă de anul 2017, deşi numărul mediu de angajaţi ai acestora – care include şi angajaţii temporar- a fost cu 10% mai redus faţă de anul 2017. 

    Cei mai mari 10 jucători din industria serviciilor de resurse umane sunt Adecco România, Lugera, Manpower Group, Just Work Manpower, Gi Group, IHM Total Consult, Agenţia de Servicii Professional, APT Resources & Services – Work Service Group, Temps HR, Smartree România.

  • 95% dintre români deţin propria locuinţă, ceea ce reprezintă principalul activ al lor în această nouă criză. Să nu îi invidiaţi deloc pe americani sau nemţi pentru salariile lor.

    Am pornit de la o statistică a BNR privind averea netă a populaţiei, care pentru români era de 22.000 de dolari la finalul anului 2018, din care 78% însemnau active imobiliare (pentru statistică, BNR a calculat o avere netă de 2.023 miliarde de lei, adică
    430 miliarde dolari).
    Averea netă a unui american era de 332.110 dolari, din care cea mai mare parte o reprezintă investiţii în acţiuni sau alte titluri financiare.
    În România, cele mai bogate 10% gospodării deţin 60% din avuţie, în timp ce în America primii 10% deţin 74% din avuţie, iar ceea ce este mai interesant este că 1% din cei mai bogaţi americani deţin 30% din avuţia totală.
    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, egalitatea distribuţiei bogăţiei este mai bună în România.
    În timp ce românii deţin proprietăţi imobiliare, americanii deţin acţiuni sau titluri financiare. Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mult mai confortabili în aceste vremuri de criză atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.
    Faptul că 95% dintre români deţin o proprietate imobiliară, cel mai ridicat nivel din Europa, este şi principalul activ al românilor, nu al României, în această criză.
    Având în vedere că românii deţin proprietatea în care stau, chiar şi cei cu un credit imobiliar, românii vor traversa mai bine această criză.
    Chiar dacă o parte dintre români îşi vor pierde jobul (prima estimare indică 1 milion de români pe o perioadă cuprinsă între câteva luni şi 2-3 ani), faptul că deţin proprietatea în care locuiesc reprezintă ceva extraordinar.
    Asta ca să nu mai vorbim de faptul că şi părinţii, şi bunicii lor deţin câte o proprietate.
    În America, această criză va crea cea mai mare dramă, peste cea din 1929-1933. Joi seara, 23 aprilie 2020, când scriu acest articol, în America sunt deja 26 de milioane de şomeri, o cifră şocantă inclusiv pentru cel mai pesimist analist.
    Doar jumătate dintre americani, cei mai bogaţi, deţin locuinţa unde stau, iar restul stau cu chirie. Pierderea jobului şi mai ales criza de pe piaţa muncii îi vor arunca pur şi simplu în stradă, pentru că acolo „land lord-ul” nu stă la discuţie.


    Conform unui articol din Wall Street Journal, cel mai mare ziar economic american, cea mai mare temere a angajaţilor americani este că îşi pierd jobul, ceea ce înseamnă că nu-şi mai pot plăti chiria, şi apoi nu mai au acces la asigurările sociale, care, dacă le-ar plăti într-o stare de urgenţă, i-ar ruina pur şi simplu.
    Donald Trump a promis că trimite fiecărui american un cec de
    1.200 de dolari ca să treacă prin această perioadă de două luni, când economia este închisă, dar suma este insuficientă în realitate: chiria poate ajunge la 500-700 de dolari, iar dacă mai pui asigurarea de sănătate pentru tine şi familie, pur şi simplu un american nu mai rămâne cu nimic.
    Mulţi se întreabă cum pot trăi o treime din angajaţii din România din sectorul privat care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de
    1.200 de lei (250 de euro sau 300 de dolari), plus celebrele bonuri de masă şi o primă de 200-300 de lei de două ori pe an.
    Răspunsul este că majoritatea acestor angajaţi deţin locuinţa în care stau şi nu mai trebuie să plătească chirie, deci toţi banii pe care îi câştigă sunt ai lor, mai ales că sistemul de sănătate şi educaţie este gratis.
    Această nouă criză va aduce scăderea veniturilor pentru mulţi angajaţi, mergând până la pierderea locului de muncă, dar faptul că toţi aceştia au unde să locuiască, reprezintă cel mai puternic câştig al capitalismului după 1990 pentru populaţia României.
    Programul Prima casă, apărut în 2009, a fost extraordinar şi a dat posibilitatea câtorva sute de mii de români să aibă acces la o locuinţă la un cost care poate fi plătit.
    Cu toţii îi invidiem pe nemţi, dar în Germania numai 55% deţin o proprietate. În Berlin 70% din locuitori stau cu chirie, ceea ce nu este chiar un activ.
    Dacă îţi pierzi jobul şi nu ai economii suficiente, eşti aruncat în stradă.
    Înainte de criză, noua generaţie spunea că achiziţia unei locuinţe nu reprezintă o prioritate, aşa cum a fost pentru părinţii şi bunicii lor.
    Ar putea ca acum să-şi schimbe părerea şi să se uite cu atenţie la ce moştenire vor primi. 

  • Cea mai îngrijorătoare afirmaţie făcută de Florin Cîţu, ministrul finanţelor: Plata salariilor, pensiilor şi investiţiilor se va face dacă vom avea încasări la buget

    Florin Cîţu, ministrul de finanţe al României, a spus miercuri seară că toate cheltuielile bugetare, inclusiv plata pensiilor, salariilor şi finanţarea investiţiilor vor depinde de cum va fi execuţia bugetară.

    „Am cuprins creşterea pensiilor în buget, pentru că era legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, totul depinde de execuţia bugetară (…) În acest moment nu avem de ce să discutăm despre pensii, pentru că la rectificare nu s-au luat banii de acolo. Nu este un subiect care ar trebui discutat azi. Toate cheltuielile au un semn de întrebare asupra lor. Dacă execuţia bugetară nu este bună, investiţiile vor avea un semn de întrebare asupra lor, plata pensiilor va fi o problemă, dacă avem o execuţie proastă. Aşadar, execuţia bugetară este foarte importantă pentru a plăti cheltuielile pe care le avem azi”, a spus Florin Cîţu la Realitatea Plus.

    Guvernul, potrivit proiectului de rectificare bugetară, merge pe un deficit echivalent cu 6,7% din PIB şi cheltuieli bugetare în sumă de 413 mld. lei, la o scădere economică de 1,9%.

    Documentul de lucru folosit de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) şi de mai multe organizaţii patronale merge pe o scădere economică de aproape 9%, care va prăbuşi încasările statului şi deficitul bugetar. Astfel, deficitul bugetar este estimat între 7% şi 11% din PIB, un necesar de finanţare care va face guvernul să se îndrepte către toate sursele posibile, interne şi externe: Comisia Europeană, Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional (FMI).