BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Statele din Europa Centrală şi de Est au nevoie de 615 de miliarde de Euro pentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură până în 2025

    Mai mult de 80 de miliarde de Euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune. Insă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de Euro până în 2025, potrivit informaţiilor PwC.

    După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea investructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani. Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de Euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii. În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de Euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia. Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate

    Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a  proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

    Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE:

    1. Consens politic
    2. Coordonare la nivel regional
    3. Prioritizarea proiectelor
    4. Mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare
    5. Îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente
    6. Monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.


    „În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare,  nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

    „Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii 5 ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

    „România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

    Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.

  • PRIMUL ORAŞ din România în care locuitorii DECID cum şi pe ce se cheltuie banii primăriei

    “Începând de astăzi, 17 iulie, până la data de 20 august 2017, clujenii pot propune proiecte pentru oraşul lor. Proiectele care obţin cel mai mare număr de voturi vor fi implementate de către Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2018. Este primul proces online de Bugetare participativă din România, prin care municipalitatea urmăreşte implicarea directă în luarea deciziilor privind proiectele oraşului a tuturor celor care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au cel puţin 18 ani”, a mai scris Emil Boc pe pagina personală.

    Potrivit unui comunicat de presă, “Primăria Cluj-Napoca le propune clujenilor implicarea activă în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte viitoarele proiecte ale municipalităţii. Acest demers se concretizează prin intermediul procesului de Bugetare participativă, prin care cetăţenii sunt invitaţi să participe la o acţiune democratică de deliberare şi decizie pentru stabilirea modalităţii optime de cheltuire a unei părţi din bugetul local.

    Acest proces este o continuare a proiectului pilot de bugetare participativă realizat în 2013 în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştur şi a procesului participativ pentru tineret desfăşurat în anul 2015, Com’On Cluj-Napoca.

    Începând de astăzi, 17 iulie 2017, toţi cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au împlinit vârsta de 18 ani, au ocazia să-şi asume rolul de participant activ în definirea şi abordarea problemelor oraşului, implicându-se în procesul de bugetare participativă prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro.”

     

  • Prima reţea publică LoraWan pentru dezvoltarea proiectelor IoT a fost lansată în Bucureşti

    Reţeaua LoRa Simfony va acoperi iniţial zona de Nord-Vest a Capitalei şi va permite oricui să conecteze senzori la reţea prin intermediul platformei web.

    Utilizatorul îşi face cont, adaugă senzorii în platformă şi configurează device-urile cu datele specifice furnizate de platformă. Datele trimise de senzori vor fi disponibile în Platforma IoT Simfony sau vor putea fi direcţionate către aplicaţii externe.
    Internet of Things (IoT) este un domeniu tot mai dinamic şi promite să schimbe radical societatea oferind oportunităţi de îmbunătăţire a modului în care lucrăm, colaborăm, facem cumpărături şi ne petrecem timpul liber.

    Una din tehnologiile relativ noi care contribuie la expansiunea rapidă a Internet of Things este LoRaWAN. Aceasta permite transmiterea de date prin intermediul undelor radio în benzi de frecvenţă nelicenţiate sub pragul de Gigahertz, precum 169 MHz, 433 MHz, 868 MHz (Europa) şi 915 MHz (America de Nord).

    Reţeaua Simfony permite accesul public oricărui utilizator care vrea să dezvolte un proiect folosind această reţea, persoană fizică sau juridică. Astfel, LoRa Simfony se adresează companiilor care vor să dezvolte proiecte IoT, în special cele de tip Smart City (dar nu exclusiv), cât şi pasionaţilor de tehnologie care vor să experimenteze cu tehnologia LoRaWAN.

    În faza pilot, accesul la reţea este semiautomat şi necesită contactarea echipei de suport Simfony Mobile pentru activarea serviciului, însă în următoarea fază va deveni posibil accesul automat la platformă / reţea. Utilizatorii îşi vor putea conecta inclusiv propriile gateway-uri dacă vor să îşi creeze o reţea locală proprie. Limitările legate de viteza de transfer a datelor şi volumul limitat al acestora, adică faptul că device-urile LoRa trimit cantităţi mici de date la intervale lungi de timp, explică parţial şi multiplele beneficii ale LoRa – acoperire mare, costuri reduse, conectarea de senzori şi dispozitive autonome / consum de curent foarte mic. În privinţa echipamentului, la reţea se pot conecta orice dispozitive compatibile LoRaWAN, care pot fi achiziţionate direct de la vendori sau de la parteneri Simfony Mobile (Libelium, NAS, ELSYS, MiroMicro etc.).

    În faza pilot, accesul la reţea este gratuit. Planurile de viitor pentru reţeaua LoRaWAN de la Simfony includ o lansare publică odată cu extinderea geografica a reţelei pe baza cerinţelor si feedback-ului din piaţă.

    Prin reţeaua LoRaWAN, Simfony Mobile urmăreşte să dezvolte proiecte şi să deschidă noi oportunităţi de contact cu alte persoane sau companii care doresc să dezvolte proiecte IoT precum şi facilitarea dezvoltării mediului IoT în general. Reţeaua LoRaWAN vine în completarea ofertei existente de servicii ale Platformei  IoT Simfony, o platformă disponibilă online care oferă un set complet de instrumente, de la transmitere la vizualizare de date, pentru dezvoltarea rapidă şi eficientă de proiecte IoT sau M2M.

    „Reţeaua LoRa Simfony este deschisă tutoror celor care vor sa  dezvolte un proiect IoT, de uz propriu sau oferit ca serviciu altor companii, persoane. Ca să ofer cateva exemple: o companie vrea să dezvolte o soluţie de monitorizare şi plată automată pentru o parcare privată unde să aibă diferiţi senzori LoRaWAN sau un serviciu de monitorizare de bunuri pe raza Bucureştiului sau poate o soluţie de citire la distanţă a contoarelor (gaz, energie, apă) – în toate aceste scenarii, reţeaua LoRaWAN poate fi folosită eficient.”- Bog dan Bălan, CEO Simfony Mobile.

  • Cum au reuşit trei tineri români să facă BANI din lucrurile pe care restul lumii le aruncă la GUNOI

    (Articol publicat iniţial în mai 2016)

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Cum au reuşit trei tineri români să facă BANI din lucrurile pe care restul lumii le aruncă la GUNOI

    (Articol publicat iniţial în mai 2016)

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Această companie vrea să angajeze 200 de ingineri şi tehnicieni până la sfârşitul anului. Despre ce locuri de muncă e vorba

    Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.

    Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.

    Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.

    Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.

  • Această companie vrea să angajeze 200 de ingineri şi tehnicieni până la sfârşitul anului. Despre ce locuri de muncă e vorba

    Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.

    Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.

    Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.

    Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.

  • Iohannis: PESC, aprobată în Consilul European; Fondul pentru apărare nu intră în conflict cu NATO

    “Este o colaborare structurată în domeniul apărării. S-a vorbit şi se vorbeşte despre un fond de apărare, însă, nu vorbim despre un fond destinat achiziţiei de armament sau echipament. Este vorba despre un fond destinat în special cercetării şi cooperării”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a afirmat că temele legate de cooperarea structurată în domeniul apărării nu vin în conflict cu NATO.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • A început simularea pentru programul Startup Nation: Cei interesaţi pot să îşi introducă proiectele ca să vadă ce punctaj obţin. Pe 15 iunie începe introducerea oficială a proiectului

    Pe 15 iunie dimineaţa începe introducerea oficială a proiectelor, unde statul pune la bătaie 2 miliarde de lei pentru 10.000 de proiecte. Fiecare aplicant poate lua 200.000 de lei (44.000 de euro).

    ”Am lansat acest program de stimulare pentru a da posibilitatea celor care vor să aplice în programul Startup Nation pentru ca cei interesaţi să vadă cum funcţionează, ce punctaj obţin, astfel încât să mai poată face corecţii. Pe 15 iunie va fi lansarea oficială. Noi am pregătit programul informatic astfel încât să reziste la introducerea a 25.000 de aplicaţii simultan”, a spus Ilan Laufer, secretar de stat la Ministerul IMM-urilor, responsabil pentru acest program, prin care guvernul încearcă să revigoreze întreprinderile mici şi mijlocii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro