BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Populaţia va putea subscrie în perioada 8-19 iunie în cadrul emisiunii de titluri de stat

    În perioada 9-12 iunie, reprezentanţii Ministerului Finanţelor împreună cu bancherii de la BRD, Raiffeisen şi BCR, care formează consorţiul de intermediere a primei oferte de titluri de stat destinate populaţiei, vor face un roadshow în Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca pentru a prezenta programul.

    “Dobânda va fi stabilită în funcţie de o dobândă de referinţă pentru piaţa obligaţiunilor plus/minus 0,2 puncte procentuale. Vineri vom publica prospectul emisiunii şi acolo vom preciza clar care este intervalul de dobândă, iar cumpărătorul poate opta pentru o dobândă mai mică sau mai mare, în acest interval, pe formularul de subscriere. Dacă vom avea cerere foarte mare, adica suprasubscriere, vom merge pe o dobândă competitivă, adică mai joasă, iar cel care a optat pentru limita superioară a dobânzii va pierde”, a declarat miercuri şeful Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, în conferinţa de lansare a programului, la Bursa de Valori Bucureşti.

    Pe 22 iunie va fi stabilită rata dobânzii finale şi se vor face alocările, pe 23 se va realiza tranzacţia, iar pe 25 iunie cumpărătorii vor avea alocate în cont titlurile achiziţionate.

    “În funcţie de cererea care va fi, putem să majorăm suma sau putem să acceptăm o dobândă maximă. Dacă oamenii vor să cumpere neapărat titluri la o dobândă mai mică şi vom avea, să spunem suprasubscriere de 500 milioane de lei, noi o să luăm 100 de milioane sau la subscrierea asta ne gândim să luăm 200 de milioane de lei, vom merge cu nivelul cel mai competitiv de dobândă, adică mai scăzut. Dacă ideea cu care te duci la bancă este să cumperi neapărat, este recomandat să treci pe formular o dobândă cât mai mică din intervalul menţionat. Dacă noi ne oprim mai jos, fiind cererea mare, atunci cei care se situează mai sus cu nivelul de dobândă specificat vor pierde”, a spus Nanu.

    Finanţele au decis să realizeze emisiunea pentru populaţie la acest moment “la cerere”, în urma unui număr mare de petiţii primite în ultima perioadă “de la oameni din toată ţara” care au solicitat titluri de stat.

    Programul are ca scop obţinerea unei dispersii cât mai mari, respectiv cât mai mulţi investitori, cu un titlu sau câteva titluri fiecare.

    “Prioritatea o au investitorii mici, cu subscrieri sub 50.000 de lei. Dacă aceştia acoperă toate cele 100 de milioane, ne oprim la ei, investitorii mari vor fi respinşi”, a explicat şeful Trezoreriei.

    Oamenii pot cumpăra titlurile de stat direct la ghişeul băncii, fără comision la BCR, BRD sau Raiffeisen (băncile din consorţiu), prin completarea unui formular de subscriere în care optează pentru nivelul de dobândă din intervalul precizat şi prin depunerea banilor. Plata se poate face în numerar, prin ordin de plată sau transfer bancar. Suma va fi depusă într-un cont de titluri al băncii respective şi se aşteaptă perioada de subscriere. Dacă respectivul investitor este acceptat, va primi titlurile în proprietate la momentul decontului, însă dacă nu intră în alocare, primeşte banii înapoi.

    Emisiunea de titluri de stat, cu o maturitate de până la trei ani, va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti pe 26 iunie, când se vor putea realiza primele tranzacţii.

    În cazul în care emisiunea are succes, Finanţele ar putea să lanseze titluri de stat la vânzare pentru populaţie trimestrial.

    În cazul tranzacţionării titlurilor de stat după o perioadă de deţinere, înainte ca acestea să ajungă la maturitate, posesorul va fi bonificat cu dobânda la zi, spre deosebire de un depozit la termen, pentru care nu ar beneficia de dobândă dacă l-ar închide înainte de termen.

    “Un alt aspect pozitiv, fiind tranzacţionată pe Bursă, este acela că preţul se stabileşte cu o transparenţă maximă şi aveţi oricând referinţa preţului din care ieşiţi”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru.

    Totodată, el a arătat că veniturile rezultate din vânzarea titlurilor de stat nu sunt impozitate, spre deosebire de câştigurile din depozitele bancare.

    “Dezavantajul este acela că, în cazul vânzării înainte de scadenţă, ca orice valoare mobiliară care fluctuează pe piaţă, preţul poate fi mai mic sau mai mare, în condiţii fericite, la momentul vânzării”, a mai spus Jiru.

    Ministerul de resort nu au mai emis titluri de stat pentru populaţie din 2005, când utiliza rata inflaţiei ca referinţă pentru randament, la care se adăuga o marjă fixă.

    Finanţele au cerut băncilor din consorţiu să nu perceapă niciun comision pentru subscrierile făcute de populaţie în cadrul acestui program, având în vedere randamentele reduse, şi să plafoneze comisioanele la 0,1%pentru tranzacţiile de cumpărare de pe piaţa secundară, după listare.

  • Finanţele ar putea lansa în iunie obligaţiuni pentru populaţie, pentru prima dată din 2005

    Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a declarat marţi, la BVB, că Finanţele încearcă să lanseze emisiunea în prima jumătate a anului şi să găsească un moment de piaţă favorabil.

    Titlurile vor fi promovate printr-un program de marketing care va include prezentări în oraşele mari, la Ministerul Finanţelor şi Bursă.

    Emisiunea va fi intermediată de un consorţiu de bănci format din BCR, BRD şi Raiffeisen.

    Băncile au fost selectate printre altele în funcţie de reţeaua de distribuţie şi puterea de vânzare, potrivit lui Nanu.

    Un titlu de stat va costa 1.000 de lei. Bondurile vor avea o valoare de cel puţin 100 de milioane de lei, o maturitate de până în trei ani şi dobânda din piaţă, în prezent de circa 2% pe an.

    Finanţele nu au mai emis titluri de stat pentru populaţie din 2005, când utiliza rata inflaţiei ca referinţă pentru randament, la care se adăuga o marjă fixă.

  • INS: Populaţia cu domiciliul în România a scăzut. Indicele de îmbătrânire demografică, în creştere

    Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2015 a scăzut cu 0,3 la sută faţă de 1 ianuarie 2014. La 1 ianuarie 2015 populaţia după domiciliu a fost de 22.279.000 persoane.

    Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4 la sută, respectiv 51,2 la sută).

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind numeric populaţia tânără de 0 – 14 ani (3.419.000 faţă de 3.304.000 de persoane).

    Dacă la 1 ianuarie 2014 populaţia de 0 – 14 ani deţinea o pondere mai mare decât cea de 65 ani şi peste în totalul populaţiei după domiciliu, la 1 ianuarie 2015 raportul s-a inversat.

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 99,7 (la 1 ianuarie 2014) la 103,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2015).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 40,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2014. Vârsta mediană a fost de 40 de ani, în creştere cu 0,5 ani faţă de 1 ianuarie 2014.

    La 1 ianuarie 2015 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 35 – 39 ani (8,6 la sută). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la feminin de 8,2%.

    Ponderea grupei de 0 – 4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,2%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).

    La 1 ianuarie 2015, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.572.000 de persoane, în scădere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2014.

  • Veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.579 lei pe lună în T4 2014

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.579 lei pe gospodărie şi 968 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană)”, arată INS, într-un comunicat.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2%).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), cele din agricultură (3,3%), activităţi neagricole independente (2,7%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1%). O pondere importantă (15,5%) deţin şi veniturile în natură, în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%).

    Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul IV 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 29,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,6% din salarii, de 22,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (27,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,2%) şi celor din prestaţii sociale (24,3%).

    Cheltuielile populaţiei au fost în perioada analizată în medie de 2.357 lei lunar pe gospodărie (884 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,4% din nivelul veniturilor totale.

    “Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)”, menţionează INS.

    Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 413 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 31 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,1% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în medie 39,1% din consumul gospodăriilor.

    O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IV 2014, aceasta a reprezentat 21,9% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,7%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

  • INS: Femeile sunt în continuare majoritare şi reprezintă 51,1 la sută din populaţie

    Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19.947.300 de locuitori, dintre care 9.746.000 sunt bărbaţi (48,9 la sută) şi 10.201.300 femei (51,1 la sută).

    Faţă de anul 2004, populaţia a scăzut cu peste 1.500.000 persoane.

    “Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au făcut ca populaţia ţării să se diminueze constant”, se arată în comunicatul citat.

    În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând de la 51,3 la sută (1 ianuarie 2004) la 51,1 la sută (1 ianuarie 2014).

    La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95 la 100 în 2004).

    Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de menţinerea de lungă durată a natalităţii la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei, mai arată INS.

    Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbaţi şi 42,7 ani la femei”, precizează INS.

    În anul 2013, contingentul feminin fertil de 15 ‐ 49 ani a fost de 4.683.000 (45,8 la sută din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 27.400 de persoane faţă de anul antetior.

    Rata totală a fertilităţii, reprezentând numărul mediu de copii pe care i‐ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilităţii pe vârste din anul 2013, a fost de 1,4 copii la o femeie, adică sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie).

    “Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu. În anul 2013, numărul de născuţi vii (exclusiv născuţii vii în străinătate) a fost de 176.013, cu 4.701 născuţi‐vii mai puţini decât în 2012. Rata natalităţii a fost de 8,8 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 9,0 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2012.

    Tendinţa din anii anteriori s‐a păstrat, născându‐se mai mulţi băieţi decât fete, însă în primul an de viaţă mor mai mulţi băieţi decât fete, precizează INS.

    Comportamentul reproductiv al femeilor a fost diferit în anul 2013. Astfel, femeile din urban au născut 94.396 copii, faţă de 81.617 copii în rural. INS arată că, în urban, structura populaţiei este mai tânară, şi astfel se nasc mai mulţi copii.

    “Vârsta medie a mamei la naştere (28 de ani) şi la prima naştere (26,4 ani) s‐a menţinut în 2013 aproape la acelaşi nivel ca în anul precedent (27,9 ani vârsta medie a mamei la naştere şi 26,2 ani vârsta medie a mamei la prima naştere). În 2013, femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,8 ani) comparativ cu cele din urban (28,0 ani). Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani în urban şi 77,69 ani în rural), cu şapte ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (71,24 ani)”, se mai arată în documentul citat.

    În anul 2013, s‐a înregistrat aproape acelaşi număr de căsătorii ca în anul anterior (107.507 căsătorii faţă de 107.760 în 2012), iar rata căsătoriilor pentru cei doi ani a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 locuitori.

    “Cele mai multe femei au avut vârsta între 25 ‐ 29 ani, luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august, cu 22.673 căsătorii, iar cu cele mai puţine a fost aprilie, cu 3.580 căsătorii înregistrate în anul 2013”, se mai arată în comunicatul INS.

    Vârsta medie la căsătorie a fost în anul 2013, de 28,5 ani pentru femei şi 31,9 ani pentru bărbaţi, iar vârsta medie la prima casătorie a fost de 26,7 ani pentru femei şi 29,9 ani pentru bărbaţi.

    De asemenea, în anul 2013, s‐au înregistrat 28.507 divorţuri, cu 2.817 mai puţine faţă de 2012, iar rata divorţialităţii a fost de 1,43 la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 1,56 la 1000 locuitori în 2012.

    Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat rezultă că în 2013 femeile din grupa de vârstă 30‐34 ani au avut cea mai mare pondere (19,9 la sută) din numărul celor care au optat pentru această soluţie.

    “Vârsta medie la divorţ a fost în 2013 de 37,2 ani ani pentru femei şi 40,8 ani pentru bărbaţi”, se mai arată în comunicat.

    În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, datele aferente trimestrului III 2014 relevă faptul că populaţia ocupată era de 8.822.000 persoane, 44 la sută fiind femei.

    Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,4 la sută au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 17,1 la sută au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,2 la sută erau tehnicieni şi maiştri, 5,9 la sută au avut statutul de funcţionari administrativi, 18,2 la sută au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ, 26,3 la sută şi‐au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 7,7 la sută au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi şi 16,2 la sută au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

    În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 20,3 la sută erau absolvente ale învăţământului superior, 4,5 la sută de învăţământului postliceal şi de maiştri, 37 la sută au absolvit liceul iar 11,2 la sută şcoli profesionale şi de ucenici.

    INS precizează că, în acest an, Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoare celebrată pentru prima oară de Naţiunile Unite la 8 martie 1975, este dedicată evocării progreselor realizate în implementarea drepturilor femeii, la 20 de ani de la Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, documentul istoric din 1995 asumat de 189 de state ale lumii. Programul de acţiune de la Beijing vizează 12 domenii sensibile având ca perspectivă unică o lume în care fiecare femeie şi fiecare fată să-şi poată alege în mod liber destinul, beneficiind de educaţia şi veniturile necesare într-o societate liberă de violenţă şi discriminare.

    Deviza aleasă de ONU pentru celebrarea din acest an este “Mai multă putere femeii, mai multă putere omenirii: Imaginează-ţi!”.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • STUDIU: Speranţa de viaţă a populaţiei, la nivel global, a crescut, în medie, cu 6 ani faţă de 1990

    Într-o analiză inclusă în studiul Global Burden of Disease (GBD) din 2013, cercetătorii din domeniul sănătăţii au spus, totuşi, că, în timp ce speranţa de viaţă este în creştere aproape în fiecare regiune a globului, o excepţie notabilă este sudul Africii subsahariene, unde decesele provocate de HIV/SIDA au dus la scăderea speranţei de viaţă cu câţiva ani, începând din 1990.

    “Progresul pe care îl vedem în lupta împotriva unei varietăţi de boli şi răni este bun, remarcabil chiar, dar putem şi trebuie să facem lucrurile mai bune”, a declarat Christopher Murray, profesor la Universitatea Washington din Statele Unite, cel care a condus studiul publicat în revista medicală The Lancet.

    Murray a declarat că creşterea uriaşă în domeniul acţiunilor colective şi al finanţărilor acordate pentru lupta împotriva unor boli infecţioase cu potenţial mortal, cum sunt diareea, pojarul, tuberculoza, HIV şi malaria, a avut un impact important, reducând rata mortalităţii şi crescând speranţa de viaţă.

    Cercetătorul a mai spus că unele boli cronice importante au fost neglijate şi devin periculoase, dobândind potenţial mortal, mai ales în ceea ce priveşte afecţiunile provocate de droguri, ciroza ficatului, diabetul şi bolile renale.

    Studiul GBD 2013 oferă cele mai cuprinzătoare şi actuale estimări ale numărului de decese anuale din 240 de cauze diferite, din 188 de ţări, pe o perioadă de 23 de ani, din 1990 până în 2013.

    Analiza recentă a echipei conduse de Murray a descoperit că unele dintre cele mai sărace ţări au înregistrat creşteri excepţionale ale speranţei de viaţă în cei 23 de ani, oamenii din Nepal, Rwanda, Etiopia, Niger, Maldive, Timorul de Est şi Iran trăind în prezent cu 12 ani mai mult, în medie.

    Totuşi, în ciuda scăderii importante a mortalităţii infantile în ultimii 23 de ani, malaria, diareea, infecţiile respiratorii, precum pneumonia, sunt încă în top cinci cauze ale morţii la copiii sub vârsta de cinci ani la nivel global, cauzând, anual, decesul a aproximativ două milioane de copii cu vârstele între o lună şi 59 de luni.

    De asemenea, un alt succes amar îl reprezintă faptul că, deşi numărul deceselor provocate de HIV/SIDA a scăzut, la nivel mondial, în fiecare an de la vârful înregistrat în 2005, HIV/SIDA rămâne în continuare cea mai importantă cauză de deces prematur în 20 dintre cele 48 de ţări din Africa subsahariană.

  • Costurile determinate de obezitate depăşesc costurile determinate de războaie şi terorism

    La nivel global, costurile cauzate de obezitate au ajuns la 2 trilioane de dolari, fiind mai mari decât cele cauzate de războaie şi de terorism. Costurile sunt aproape la fel de mari ca cele provocate de fumat, relatează Huffington Post.

    Datele preluate de sursa menţionată provin dintr-un raport al McKinsey Global Institute, care notează că peste 2,1 miliarde de persoane (o treime din populaţia lumii) sunt supraponderale sau obeze.

    Cei de la McKinsey estimează că până în anul 2030 mai mult de jumătate din populaţie va suferi în urma unei astfel de afecţiuni. Raportul, spun analiştii, este menit să ofere un punct de plecare în lupta contra obezităţii.
     

  • 90% din populaţia lumii va avea un telefon mobil până în 2020

    90% din populaţia lumii cu vârsta de peste 6 ani va avea un telefon mobil până în 2020, potrivit noii ediţii a raportului Ericsson Mobility Report. Potritivt raportului,  în acelaşi interval de timp, numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va depăşi cifra de 6,1 miliarde. Cea mai mare creştere a numărului de abonamente noi s-a înregistrat în India şi China, cu 18 şi respectiv 12 milioane de abonamente nou adăugate în trimestrul al treilea al anului curent.

     „Costul din ce în ce mai mic al dispozitivelor mobile, funcţionalitatea lor sporită şi acoperirea tot mai bună prin reţele de telefonie mobile sunt factori care transformă tehnologia mobilă într-un fenomen global ce va fi, în curând, disponibil tuturor oamenilor de pe planetă, indiferent de vârsta lor sau de locul în care locuiesc.” a declarat Rima Qureshi, Senior Vice President, chief strategy officer şi head of M&A, Ericsson.

    Creşterea în popularitate a smartphone-urilor continuă. Astfel, 65-70% din telefoanele vândute în al treilea trimestru al anului 2014 au fost smartphone-uri, în creştere faţă de procentul  de 55% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2013. În ciuda vânzărilor mai mari, care vor conduce la un total estimat de 800 de milioane de abonamente noi asociate smartphone-urilor până la finalul anului, raportul Ericsson subliniază potenţialul încă mare de creştere al segmentului. În acest moment, smartphone-urile reprezintă doar 37% din abonamentele de telefonie mobilă, ceea ce înseamnă că mulţi utilizatori nu au făcut încă trecerea către aceste dispozitive mobile cu funcţionalităţi sporite şi acces mai bun la Internet.

    Raportul preconizează un ritm accelerat de adopţie al smartphone-urilor în anii care urmează, pe măsură ce numărul de abonamente asociate smartphone-urilor va creşte de la 2,7 miliarde la 6,1 miliarde în 2020. Conţinutul video continuă să domine reţelele mobile: în reţelele 4G, el reprezintă, în acest moment, 45-55% din traficul mobil. Creşterea popularităţii sale vine din utilizarea în mai mare măsură a streaming-urilor video şi a îmbunătăţirii experienţei de video mobil.

    Până în 2020, vor fi lansate comercial primele reţele 5G şi se estimează că această tehnologie va avea o rată de adopţie mai rapidă decât 4G/ LTE, aşa cum şi 4G a fost mai rapid exploatată decât 3G. Diferenţa în acest caz este că, pe lângă tehnologiile radio noi, 5G va include şi versiuni modificate, avansate ale modalităţilor existente de acces radio (preucm 3G şi 4G), cloud şi tehnologii core pentru a face faţă multitudinii de moduri în care poate fi utilizată tehnologia mobilă.

     

  • Un politician atacă: cel mai scump oraş din lume este “o schemă Ponzi”

    Deşi Singapore este cel mai scump oraş din lume, spune Chee Soon Juan, aici nu există un salariu minim stabilit prin lege. Nu este de mirare, în acest caz, că statul-insulă prezintă mari inegalităţi sociale. Singapore are cel mai mare raport dintre milionari şi numărul total de locuitori, dar aproape 5% din populaţie câştigă sub 5.000 de dolari pe an.

    Aproape jumătate din populaţia activă, susţine Chee Soon Juan, trăieşte de la un salariu la altul. 14% din populaţie nu are bani puşi deoparte, iar condiţiile de muncă sunt din ce în ce mai grele.

    “Singapore este ca o schemă Ponzi care are nevoie de noi imigranţi pentru a ţine economia în viaţă”, mai scrie Chee Soon Juan. “Acest lucru afectează însă calitatea veiţii pentru cetăţeni”. Acesta critică şi prim-ministrul Lee Hsien Loong, argumentând că acesta nu înţelege necesitatea unei reforme.

    Politicianul aseamănă situaţia din Singapore cu cea din Hong Kong, unde diferenţele sociale între bogaţi şi săraci sunt uşor de observat, notează CNN.