Tag: Polonia

  • Cine este românul care conduce afacerile producătorului de ţigări BAT pe şase pieţe, un business de 2 mld. euro

    Dragoş Constantinescu
    Funcţie: area director Central Europe
    North British American Tobacco
    Oraş de reşedinţă: Varşovia, Polonia

    De ce anume vă e cel mai dor din România? De familie şi prieteni sunt răspunsurile evidente. Pe lângă asta, cred că îmi e dor să trăiesc într-o ţară unde chiar să îmi pese continuu de ce se întâmplă în jur cu economia, societatea, valorile umane şi aşa mai departe. Eu am locuit până acum în opt ţări şi deşi îţi creezi puţine rădăcini peste tot, niciodată pentru mine nu vor putea fi la fel de adânci ca şi cele pentru România.

    Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
    De infrastructură.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

     

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?
    Traficul din România şi mai ales din Bucureşti este incomparabil mai aglomerat şi greoi decât cel din Polonia. Partea pozitivă este că Polonia a reuşit într-o perioadă de nici zece ani să treacă de la o infrastructră poate chiar inferioară celei a României la una net superioară multor ţări din Europa de Vest. Deci se poate şi de ce nu am realiza şi noi acelaşi lucru? Cafeaua, scena culinară şi viaţa socială în general sunt forte bune în România. Poate sunt eu puţin subiectiv, ca român, dar la capitolul HoReCa aş putea spune că suntem foarte aproape de top în Europa.

    Cu gândul acasă: Dragoş Constantinescu a plecat din România în 1998, la vârsta de 18 ani, pentru a studia în Olanda. De atunci s-a întors în vizită, însă cariera şi-a construit-o pe pieţele străine, astăzi fiind responsabil pentru businessul producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT) din Europa Centrală şi de Nord, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice.

    „Am plecat să studiez în Olanda când aveam 18 ani. Părinţii mei au considerat că aş beneficia de o educaţie (mai bună – n.red.) într-o ţară cu o lungă istorie în business şi comerţ, iar expunerea la o cultură total diferită de cea din România m-ar putea ajuta să mă dezvolt într-o manieră mai completă. Deşi e greu să nu locuieşti în ţara ta de atâţia ani, aş putea spune că părinţii au avut dreptate”, spune executivul care acum coordonează din Varşovia, capitala Poloniei businessul BAT din regiunea Europa Centrală şi de Nord.

    Uitându-se în urmă, spune că în 2002 a început cu adevărat să-şi contureze cariera, mai exact la câteva săptămâni după terminarea facultăţii, când a devenit finance management trainee la British American Tobacco Olanda.
    „De acolo am trecut şi progresat printr-o varietate de poziţii, în finanţe în Belgia, Marea Britanie, Olanda din nou, apoi am devenit director financiar pentru British American Tobacco (BAT) Polonia la începutul lui 2012.” Acesta a fost unul dintre rolurile definitorii ale carierei sale, având oportunitatea de a participa şi a conduce un proiect prin care compania s-a transformat total, trecând la un model de distribuţie directă. Mai exact, într-o perioadă de doar nouă luni de zile a trebuit să se redefinească toată maniera de lucru a companiei, ceea ce a însemnat „o perioadă intensă, dar plină de provocări şi satisfacţii”.

    În septembrie 2014 s-a mutat în Suedia ca director general pentru businessul BAT din Suedia şi Norvegia. Nici doi ani mai târziu, în ianuarie 2016, a devenit director general al aceleiaşi companii în Polonia, iar din septembrie 2017 deţine funcţia actuală, mai exact a preluat pe lângă Polonia responsabilitatea de a conduce businessul BAT din încă şase ţări din Europa Centrală − Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia. „Este un job foarte dinamic într-o regiune geografică foarte dinamică, iar businessul se dezvoltă foarte rapid, ajutat şi de continua îmbunătăţire a situaţiei economice din zonă.” Executivul român mai spune că în acest moment industria tutunului trece printr-o transformare masivă, încercând să ofere consumatorilor de ţigări produse alternative. „Pentru mine este foarte important să menţin continuu contact cu oamenii care implementează (schimbările – n.red.) zi de zi şi care au ajutat la definirea ei (industriei – n.red.). Bineînţeles că sunt foarte multe întâlniri formale, cu obiective clare, procese, un pic de birocraţie şi aşa mai departe, dar pentru mine este extrem de important ca zilnic să îmi fac timp pentru discuţii informale, „la o cafea, cu cât mai mulţi colegi de diverse niveluri de senioritate în companie.”

    Asta îl ajută să înţeleagă ce se întâmplă în realitate, ce ar putea fi îmbunătăţit, şi astfel colectează idei pentru viitor. De asemenea, Dragoş Constantinescu este de părere că această abordare ajută la consolidarea relaţiilor din companie. Seara, când nu călătoreşte, încearcă mereu să facă puţin sport, pentru că proverbul „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) a fost probat de multe ori. Şi pentru că a venit vorba de călătorii, în România a venit ultima dată acum două luni. Vine cam de 6-7 ori pe an. „Sunt destul de conectat la ce se întâmplă. România s-a dezvoltat enorm faţă de 1998, când am plecat eu, deci cu multe lucruri putem să ne mândrim. Dar dacă mă uit la dezvoltarea Poloniei, de exemplu, în aceeaşi perioadă, este clar că România are un potenţial mult mai mare decât nivelul la care este astăzi.”

    La întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în România, răspunsul este simplu. „Mereu.” După cum spune chiar el, de-a lungul timpului mereu şi-a dorit să se întoarcă acasă cândva în viitor. Şi acesta rămâne încă un obiectiv.
    „Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar sunt convins că la momentul potrivit se va întâmpla. Viaţa e plină de surprize, deci vom vedea când şi cum.”

  • Primul stat care anunţă că VREA să blocheze impunerea de sancţiuni UE contra Ungariei

    “Fiecare stat membru UE are dreptul suveran de a implementa reformele interne pe care le consideră adecvate”, a transmis Ministerul polonez de Externe.

    “Acţiunile îndreptate împotriva statelor membre nu vor face decât să accentueze clivajele în cadrul UE, amplificând actuala lipsă de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene. Polonia va vota, în forurile instituţiilor europene, împotriva potenţialelor sancţiuni contra Ungariei”, precizează diplomaţia de la Varşovia.

    Polonia este vizată, la rândul său, de o procedură UE de sancţionare.

    Parlamentul European a aprobat, miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, din cauza încălcării normelor Uniunii Europene, Guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Parlamentul European a aprobat raportul care constată că Guvernul Viktor Orban prezintă “riscul clar” de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării faţă de imigraţie. Guvernul de dreapta de la Budapesta este acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurodeputat: Dacă menţinem drumul, se va ajunge la mecanismul aplicat Poloniei şi Ungariei

    „Discuţia din prima sesiune din octombrie despre situaţia din România este decisivă. Dacă Guvernul de la Bucureşti doreşte să meargă pe drumul pe care a apucat-o, sunt convins că se va ajunge la acelaşi tip de mecanism aplicat Poloniei şi de acum Ungariei, indiferent că procedura va fi iniţiată de Comisie sau de Parlament”, a declarat Cristian Preda, la RFI.

    Preda avertizează că România riscă să se confrunte cu activarea articolului 7 din Tratatul UE, pe model ungar şi polonez: „Eu am încercat să avertizez acum câteva luni că asta se va întâmpla. Am fost tratat de trădător de ţară. Semnalul meu era un semnal de alarmă”.

    În opinia sa, „e important ca în sesiunea de la începutul lunii octombrie, premierul României să vină în PE şi să explice ce face Guvernul României pentru a se întoarce la statul de drept, pentru a se întoarce la domnia legii, pentru că toată lumea a văzut, în ultimele luni, mai ales, că deriva statului de drept este una care afectează de acum direct cetăţenii şi pe unii îi afectează, ca să zic aşa, la modul fizic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! România a obţinut 4 medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică din Japonia. 3 dintre medaliaţi vor studia la Oxford

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, în clasamentul neoficial pe medalii al concursului la care au participat elevi din 13 state, România s-a clasificat pe primul loc, la egalitate cu ţara gazdă.

     
    Medaliile de aur au fost cucerite de Costin-Andrei Oncescu, de la Colegiul Naţional “Dinicu Golescu” din Câmpulung, judeţul Argeş, şi de Alex Tatomir, Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” din Brăila.
     
    Laureat cu aur şi la olimpiada de anul trecut, Costin-Andrei Oncescu s-a clasat pe primul loc în ierarhia generală individuală.
     
    Ioan-Tiberiu Muşat şi Ştefan Constantin-Buliga, ambii elevi ai Colegiului Naţional “Tudor Vianu” din Bucureşti, şi-au trecut în palmares medaliile de argint.
  • Comisarul european pentru Buget acuzatii fără precedent : Unele ţări din Europa, printre care şi România, vor să DISTRUGĂ proiectul UE

    “Din punctul meu de vedere, proiectul este în pericol de moarte”, a declarat oficialul.

    “Unii din Europa vor să o slăbească sau să o distrugă – Polonia, Ungaria, România, Guvernul Italiei”, a continuat Oettinger.

    Oficialul european a mai declarat la un eveniment organizat marţi de o asociaţie germană că, de asemenea, UE mai este în pericol din cauza autocraţilor care provoacă războaie comerciale şi comit agresiuni, menţionând preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan şi “chinezul viclean”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări în conducerea Stefanini EMEA

    Anca Fotache s-a alăturat echipei Stefanini România, companie braziliană cu peste 30 de ani de experienţă în furnizarea de servicii IT la nivel mondial, în urmă cu mai bine de 4 ani, întâi pe poziţia de Service Desk Manager, apoi pe cea de Senior Operations Delivery Manager. În urmă cu 7 luni, Anca a fost promovată într-o poziţie regională, cea de ITO Delivery Director pentru Stefanini EMEA.

    Din această funcţie, Anca va fi responsabilă de livrarea serviciilor de suport IT – service desk şi infrastructură – în Europa, prin centrele de servicii ale companiei din România, Polonia, Belgia şi Republica Moldova. Anca este absolventă a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti şi este pasionată de lectură.

    Andreea Stănescu va părăsi de la 1 octombrie compania pentru a se dedica altor proiecte, atât în sfera personală, cât şi în cea profesională.


     

  • România se menţine în topul ţărilor din UE cu cele mai mici rate a şomajului

    Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), vineri, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 386.000 de şomeri.

    Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,3%), Germania (3,4%), Polonia (3,5%), Ungaria (3,6%) sau Olanda (3,8%). La polul opus, cu cele mai mari rate ale şomajului, se găsesc Grecia (19,5%), Spania (15,1%), Italia (10,4%), Franţa (9,2%) şi Croaţia (8,8%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Stănculescu preia activităţile din Bucureşti ale Abris Capital Partners în România

    Adrian Stănculescu va conduce echipa investiţională formată din patru membri, urmărind oportunităţi de investiţii în companii româneşti de dimensiuni medii dintr-o arie largă de sectoare comerciale şi industriale. Portofoliul Abris în România s-a extins substanţial în ultimii ani şi include companii de top precum: Urgent Cargus, Pehart Tec sau Green Group.

    Abris Capital Partners îşi investeşte în prezent al treilea fond dedicat companiilor medii din Europa Centrală şi de Est (ECE). Fondul a strâns anul trecut peste 500 milioane euro şi este în plin proces investiţional în business-uri din Polonia, România şi restul ECE. Adrian Stănculescu şi restul echipei locale studiază în prezent un număr de oportunităţi noi de investiţie pentru Abris şi urmăresc extinderea portofoliului din Romania în următorii ani.

     

  • Costel Caracaş, un mic fermier din Brăneşti, se revoltă: De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc. Supermarketurile nu vor marfă românească. „Noi nu putem să mâncăm brân­za noastră, care e fă­cută 100% din lapte, tre­buie să aducem din Ger­mania şi Polonia.“

    „De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc pe care nu o pot vinde nici cu 7 lei kilogramul. Am făcut recent o in­vestiţie de circa 11.000 de euro într-o uni­tate de procesare. Ce am dat, am dat cu ţârâita. Supermarketu­rile nu vor marfă românească. O să închid şi o să mă întorc la profesia de inginer constructor“, a spus Costel Caraş.
     
    În 2017, România a importat 74.000 de tone de brânză, echivalentul a peste 3.000 de camioane încărcate cu brânză, potrivit datelor CLAL, o companie ita­lia­nă care oferă consul­tanţă pe piaţa lac­ta­telor.
     
  • Motivele pentru care construcţiile de centre comerciale europene scad cu 23%

    Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).

    Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.

    “Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.

    În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.

    În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.

    Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.

    În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.