Tag: pensii

  • Discuţia despre Pilonul II revine. Anunţul făcut astăzi de Olguţa Vasilescu

    “Am cerut ASF-ului date despre pilonul II de pensii, nu aş vrea să se sperie absolut nimeni, nu este vorba nici despre naţionalizare, nici de desfiinţare dar vrem să ştim şi acolo care a fost formula de calcul şi vrem să face o comparaţie cu cei care au cotizat practic cu aceeaşi sumă la sistemul de stat şi cu aceeaşi sumă la Pilonul II de pensie, să vedem dacă pensia care le este calculată va fi similară cu ceea ce oferă statul”, a declarat, duminică seară, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la România Tv.

    Ministrul Muncii a descris pilonul I de pensie ca fiind pilonul la care contribuie toată lumea care va primi o pensie de la Casa Naţională de Pensii şi care plăteşte aproximativ 10%, apoi fiind pilonul II de pensii, în care banii vin tot de la beneficari, este tot al statului, dar este administrat de privat. Lia Olguţa a spus că se aşteaptă ca pensiile administrate de privat să fie mai mari.

    „Noi am cerut mai multe date de la ASF ca să vedem cum se calculează pensiile. Pentru că în perioada următoare cred că vor ieşi deja primii pensionari care au contribuit la acest pilon şi vrem să vedem care e diferenţa. Din moment ce se cotizează cu aceeaşi sumă la pilonul I şi la pilonul II de pensie, vrem să vedem dacă şi pensia care va fi primită este cel puţin egală. Sigur că fiind administare privată, ne aşteptăm să fie mai mare din partea privaţilor. Sunt nişte date pe care deocamdată nu le am în posesie, nu le are nimeni, abia acum cerem de la ASF formula de calcul şi după aceea vom informa”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mihai Tudose îl contrazice pe ministrul desemnat pentru Finanţe: Nu se desfiinţează Pilonul II de pensii. Punct

    ”Nu se desfiinţează. Dumnezeule, de unde scoateţi?! Cum să spună aşa ceva, o să vorbesc cu el (n.r.: Ionuţ Mişa). Nu se desfiinţează. Punct”, a spus premierul desemnat Mihai Tudose, întrebat fiind de măsura pe care o va lua noul Executiv privind pensiile.

    Ionuţ Mişa a anunţat, imediat după ce a fost validat în comisia parlamentară pentru funcţia de ministru al Finanţelor, că Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat.

    “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

  • Ce este Pilonul II de pensii şi cum vor fi afectaţi românii de desfiinţarea acestuia

    UPDATE: Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după vaidarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor. “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    UPDATE 2: Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

    În prezent aproape două persoane active care au un loc de muncă susţin fondurile necesare plăţii unei pensii, dar în următorii ani se va ajunge în situaţia în care o persoană activă va trebui să susţină peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care să fie suficientă pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea în colaps, o parte din contribuţia de asigurări sociale a fiecărei persoane a fost cedată de către stat fondurilor de pensii private şi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).

    O altă modalitate prin care orice tânăr poate economisi pentru bătrâneţe este pensia privată facultativă (pilonul III), la care contribuie în mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care să nu depăşească 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau înscrise pentru pensia privată obligatorie, în timp ce pentru cea facultativă optaseră puţin peste 400.000, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    La pensia privată obligatorie (Pilonul II), românii încep să contribuie automat atunci când se angajează prima oară. Spre deosebire de banii aferenţi pensiei de la stat, strânşi din contribuţile de asigurări sociale ale forţei de muncă angajate şi redistribuiţi către actualii pensionari, banii pentru pensia privată obligatorie sunt strânşi pe termen lung, într-un cont propriu administrat privat, ajungând la destinatarul lor atunci când acesta împlineşte vârsta pensionării.

    Toţi tinerii, atunci când sunt angajaţi, îşi pot alege fondul de pensii. Dacă aceştia nu îşi manifestă o opţiune anume, vor fi repartizaţi aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active în gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele locală şi externe circa 20% din active. Cei care nu ştiu la cine au fost repartizaţi pot afla această informaţie depunând o cerere la ASF. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, românii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de români, majoritatea sunt bărbaţi peste 35 de ani, conform datelor ASF.

    Pentru pensia privată obligatorie (Pilon II), o persoană nu plăteşte nimic în plus, ci o parte din contribuţiile sociale este distribuită către fondul de pensii ales şi administrată privat.

    Contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public, plătită lunar de angajator, reprezintă 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din această sumă, în prezent, către fondurile de pensii private obligatorii se redirecţionează 5,1%, în timp ce o sumă mai mare (5,4%) rămâne în continuare la stat.

    Banii strânşi în contul de la Pilonul II vor fi disponibili odată cu vârsta pensionării şi vor include toate sumele virate în acel cont de la momentul angajării până la pensionare, plus veniturile provenite din investiţiile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.

    Pentru un plus de siguranţă la pensionare, doritorii pot opta şi pentru o pensie privată facultativă (Pilonul III), contribuind cu până la 15% din venitul brut. O persoană poate folosi banii din contul de pensie facultativă dacă are cel puţin 60 de ani şi a plătit cel puţin 90 de contribuţii lunare.

    Pentru Pilonul III au optat peste 400.000 de români. Cei mai mulţi participanţi la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu vârste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, puţin peste 4.500 de persoane cu vârstele între 20 şi 24 de ani şi peste 25.000 dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani.
    Este important ca atunci când tinerii se decid să contribuie la un fond de pensie să se uite la randamentul acestuia. Un rol esenţial în acumularea unei sume cât mai mari îl are randamentul fondului de pensie. Dacă acesta performează slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece îşi încasează comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mică.

    Totuşi aceasta trebuie considerată o investiţie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arată că 56% din profitul obţinut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat în ultimii 10 ani de contribuţie. Mai mult, în al 30-lea an, câştigul obţinut este egal cu câştigurile cumulate din primii şapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. Aşadar, dacă nu-ţi convine fondul la care ai fost repartizat, te poţi transfera la cel dorit.

    Cât ar trebui să pună deoparte la această pensie facultativă un proaspăt angajat pentru a avea un trai mai liniştit după pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de părere că cu 60 de lei pe lună, cât costă două bilete la film, tinerii pot economisi o sumă bună pentru pensie dacă încep de acum sau de la primul lor job.

  • Anunţul care-i AFECTEAZĂ pe toţi românii: Pilonul II de pensii SE DESFIINŢEAZĂ. Dragnea: “E o prostie!”

    “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Potrivit acestuia, la nivelul Pilonului II de pensii sunt acumulate în prezent 40 miliarde lei.

    “Din analiza pe care am făcut-o împreună cu colegii, pensia pe care a primi-o astăzi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe lună”, a spus Mişa.

    Acesta a spus că măsura ar urma să intre în vigoare spre sfârşitul anului.

    Ce este PILONUL II 

    Ce fac tinerii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

  • Unde ajung banii de pensii ai românilor

    Cele şapte fonduri de pensii pri­vate obligatorii, care adminis­trează banii de pensie a şapte mi­lioane de români, aveau la finele anului trecut investiţii de 5,88 mi­liarde de lei în acţiuni, din care 644 mil. lei (140 mil. euro) în acţiuni de pe pieţele inter­naţionale.

    Fondurile deţineau în decembrie active de 31 mld. lei (6,8 mld. euro), iar cea mai mare parte a investiţiilor sunt în titluri de stat. În mai 2017, activele au urcat cu 14%, la 36 mld. lei.

    În acţiuni pe bursa românească merg 5,23 mld. lei. Chiar în aceste zile cei şapte milioane de români care contribuie la fondurile de pensii pilonul II primesc scrisori de la ad­ministratori privind valoarea ac­tivului net individual. Însă în aceste informări nu există şi situaţia detaliată a investiţiilor.

    Fondurile de pensii private obli­ga­torii ale Generali (Aripi), Allianz (AZT), BCR, BRD, Metropolitan, NN, Aegon (Vital) au investiţii în acţiuni din străinătate pe burse precum cele din Germania, Italia, Polonia, Austria şi în companii precum Volkswagen, Kruk, Adidas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Unde ajung banii de pensii ai românilor

    Cele şapte fonduri de pensii pri­vate obligatorii, care adminis­trează banii de pensie a şapte mi­lioane de români, aveau la finele anului trecut investiţii de 5,88 mi­liarde de lei în acţiuni, din care 644 mil. lei (140 mil. euro) în acţiuni de pe pieţele inter­naţionale.

    Fondurile deţineau în decembrie active de 31 mld. lei (6,8 mld. euro), iar cea mai mare parte a investiţiilor sunt în titluri de stat. În mai 2017, activele au urcat cu 14%, la 36 mld. lei.

    În acţiuni pe bursa românească merg 5,23 mld. lei. Chiar în aceste zile cei şapte milioane de români care contribuie la fondurile de pensii pilonul II primesc scrisori de la ad­ministratori privind valoarea ac­tivului net individual. Însă în aceste informări nu există şi situaţia detaliată a investiţiilor.

    Fondurile de pensii private obli­ga­torii ale Generali (Aripi), Allianz (AZT), BCR, BRD, Metropolitan, NN, Aegon (Vital) au investiţii în acţiuni din străinătate pe burse precum cele din Germania, Italia, Polonia, Austria şi în companii precum Volkswagen, Kruk, Adidas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Generaţiile viitoare ar putea suferi cea mai mare criză: pensiile, bomba cu ceas pentru economiile dezvoltate

    Organizaţia cu sediul la Geneva a calculat că cele mai dezvoltate economii şi cele mai populate naţiuni s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare a sistemelor de pensii de peste 400.000 miliarde de dolari în 2050, faţă de aproximativ 70.000 miliarde de dolari în 2015, scrie CNBC.
    WEF anticipează că din cauza difi­cul­tăţilor cauzate de îmbătrânirea populaţiei cele mai mari economii ale lumii ar putea fi forţate să caute urgent o soluţionare a problemei pensiilor.

    Potrivit unei analize a WEF, şase ţări cu cele mai mari pensii, incluzând SUA, Canada, Marea Britanie, Olanda, Japonia şi Australia, cât şi cele mai dens populate ţări din lume, China şi India, s-ar putea confrunta cu un de­ficit de finanţare a sistemelor de pensii de peste 400.000 miliarde de dolari în 2050, faţă de aproximativ 70.000 miliarde de dolari în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Generaţiile viitoare ar putea suferi cea mai mare criză: pensiile, bomba cu ceas pentru economiile dezvoltate

    Organizaţia cu sediul la Geneva a calculat că cele mai dezvoltate economii şi cele mai populate naţiuni s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare a sistemelor de pensii de peste 400.000 miliarde de dolari în 2050, faţă de aproximativ 70.000 miliarde de dolari în 2015, scrie CNBC.
    WEF anticipează că din cauza difi­cul­tăţilor cauzate de îmbătrânirea populaţiei cele mai mari economii ale lumii ar putea fi forţate să caute urgent o soluţionare a problemei pensiilor.

    Potrivit unei analize a WEF, şase ţări cu cele mai mari pensii, incluzând SUA, Canada, Marea Britanie, Olanda, Japonia şi Australia, cât şi cele mai dens populate ţări din lume, China şi India, s-ar putea confrunta cu un de­ficit de finanţare a sistemelor de pensii de peste 400.000 miliarde de dolari în 2050, faţă de aproximativ 70.000 miliarde de dolari în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFK – Românii cumpără mai scump şi mai puţin

    În primul trimestru al anului, piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ritmul de creştere pare să încetinească, odată cu ultimul trimestru din 2016. Inflaţia se instalează (+1,5% pentru produsele alimentare), în timp ce populaţia continuă să prefere produsele mai scumpe (uptrade). Volumele însă au scăzut, pentru prima oară din 2015, cu 2,5%.

    Dintre categoriile mari de bunuri de larg consum, produsele alimentare proaspete rămân constante în valoare. La fel, şi produsele de îngrijire personală. Cele care înregistrează creşteri sunt produsele alimentare ambalate (+3%), urmate de băuturi cu 2%. Campioane sunt produsele pentru îngrijirea locuinţei, care au crescut cu 7% în valoare, semn că românii acordă mai mare atenţie confortului de acasă.

     

    Specialităţile de brânză, deserturile din lapte, batoanele de cereale, fructele uscate, cidrul, produsele de patiserie şi pizza congelate au continuat să se dezvolte şi să câştige tot mai multe gospodării din România. Categoriile de „răsfăţ”, cum ar fi îngheţata, biscuiţii dulci şi săraţi, gustările şi pralinele, au crescut şi ele, în principal prin intensificarea consumului. 

    În acelaşi timp, alimentele de bază, precum făina, zahărul, orezul, uleiul pentru gătit sau margarina au continuat tendinţa de scădere.

     În primul trimestru al anului 2017, comerţul modern a atins o cotă de piaţă de 62%, câştigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerţului tradiţional. Discounterii, supermarketurile şi magazinele moderne de proximitate au cea mai mare creştere a cotei de piaţă în valoare, primele două câştigând prin coşuri mai mari, în timp ce magazinele moderne de proximitate recrutează mai mulţi cumpărători. Hypermarket-urile sunt afectate de scăderea traficului şi au pierdut aproape un punct în valoare.

    Mărcile private au atins aproape aceeaşi cotă de piaţă ca în trimestrul întâi al anului anterior (~15%). Vânzările la promoţie au scăzut cu 0,7 puncte procentuale în primul trimestru din 2017 faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

  • PLANUL Guvernului pentru a aduce bani la buget după MAJORĂRILE de pensii şi salarii. Care va fi impactul direct

    În programul de convergenţă 2017-2020, adoptat de Guvern vineri, pe listă sunt puse majorarea accizei la ţigări, înghetarea – pensiilor speciale şi plafonarea dpentru creşterea copiilor. Ministerul Finanţelor nu a trecut în document impactul pe care l-ar avea introducerea impozitului pe venitul global, făcând doar o descriere a mecanismului.

    „În condiţiile în care parametrii acestor modificări nu sunt finalizaţi, evaluarea acestor măsuri nu este inclusă în proiecţiile fiscale prezentate în acest program. Totuşi, se aşteaptă ca acestepropuneri coroborate cu alte măsuri conţinute în Programul de guvernare să conducă la un impact neutru din punct de vedere bugetar”, se arată în document.

    Nici nu a trecut un an de când indemnizaţiile pentru creşterea copilului au revenit la 85% din venit că Guvernul propune acum plafonarea acestora la un nivel maxim cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei, la pachet cu introducerea cardului social de beneficii. Măsura este considerată „oportună”  „în vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestaţii sociale”, se arată în Programul de convergenţă scris de Ministerul Finanţelor. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro