BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • KLM urmăreşte creşterea gradului de ocupare a aeronavelor cu o nouă promoţie de Valentine’s Day

    Compania KLM a lansat ofertă promoţională valabilă până pe 14 februarie 2014, cu tarife pe relaţia Bucureşti-Amsterdam şi retur de la 139 de euro. Perioada de  vânzare este 7-14 februarie 2014 şi cea de călătorie este 2-30 martie 2014. 

    Compania a desfăşurat şi în luna ianuarie o promoţie pe segmentul Bucureşti-Amsterdam şi retur, la tarife de 109 euro. În februarie, KLM a redus timp de şase zile cu 40% tariful biletelor de avion pe 25 de destinaţii intercontinentale. 

    KLM a fost fondată în anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aeriană ce şi-a păstrat numele original. În 2004, Air France şi KLM au format alianţa Air France KLM. În Olanda, compania cuprinde esenţialul Grupului KLM, care include KLM Cityhopper, transavia.com şi Martinair. KLM este membru al alianţei globale SkyTeam, oferind clienţilor o reţea de zboruri globală.

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Organism consultativ olandez: Olanda riscă o repetare a “tragediei” muncitorilor imigranţi dacă nu investeşte în integrarea românilor şi bulgarilor

     Consiliul Ştiinţific pentru Politici Guvernamentale (WRR) afirmă că atât Executivul, cât şi industria este necesar să treacă la acţiune, în urma deschiderii complete a pieţei pentru muncitori din aceste două state est-europene membre UE, relatează site-ul DutchNews.nl.

    “Până acum, beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă europene în Olanda şi în alte părţi ale UE au fost mai mari decât costurile”, subliniază Consiliul. “Cu toate acestea, există motive de îngrijorare, în special în privinţa extremităţii inferioare a pieţei muncii”, adaugă acesta.

    În pofida faptului că românii care muncesc deja în Olanda sunt, în general, mai bine pregătiţi decât polonezii care emigrat în această ţară, “în grupul muncitorilor români se află şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, iar numeroşi muncitori bulgari au o poziţie vulnerabilă pe piaţa muncii”, afirmă cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 60 la sută dintre olandezi consideră că în ţara lor sunt prea mulţi est-europeni

     Olandezii sunt îngrijoraţi în special de creşterea ratei infracţionalităţii, de tulburarea liniştii publice şi de accesibilitatea locurilor de muncă, potrivit SCP, citat de DutchNews.nl.

    Aproape şase din zece olandezi cred că est-europenii abuzează de sistemul de protecţie socială, iar 47 la sută cred că aceştia le fură locurile de muncă. Aproape jumătate afirmă că nou-veniţii din Polonia, Bulgaria şi România provoacă probleme şi sunt mai predispuşi să comită infracţiuni.

    Potrivit biroului naţional de statistică, în Olanda trăiesc aproximativ 600.000 de persoane venite din alte ţări membre UE, iar 20.000 dintre ele solicită indemnizaţii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a crescut Wim Bosman cu 20%?

    Wim Bosman România a înregistrat la finalul lunii septembrie 2013 o cifră de afaceri de 8 milioane euro, în creştere cu 20% faţă de cea de 6,6 milioane euro înregistrată în perioada similară a anului trecut. în 2013, Wim Bosman a deschis şi o nouă linie de grupaj internaţional, pe ruta Polonia – România. Cu plecări bisăptămânale din şi către cele două hub-uri, Katowice şi Cluj, Wim Bosman reuşeşte să completeze liniile de grupaj existente deja, din Olanda, Belgia, Italia, Franţa şi Marea Britanie. 

    Până la finalul anului, compania estimează o cifră de afaceri de peste 10 milioane euro, cu 20% mai mare faţă de cea din 2012. Motoarele care au condus la aceste rezultate şi pe care Wim Bosman işi bazează creşterile viitoare sunt flexibilitatea şi capacitatea de adaptare a serviciilor în funcţie de nevoile punctuale ale clienţilor.

    Tot datorită acestor atribute, flexibilitate şi adaptabilitate, Wim Bosman va asigura în continuare, după o istorie de trei ani, servicii complete de logistică clientului Samsung în România, unul dintre cei mai puternici jucători pe piaţa mondială de IT&C.

    Wim Bosman România a resemnat contractul cu Samsung în luna iunie 2013, în urma unei licitaţii organizate de gigantul IT&C la care au mai participat alţi 10 furnizori de soluţii logistice. Wim Bosman va asigura Samsung servicii complete de logistică în valoare de circa 1,5 milioane euro anual.

    Compania va interveni pe parcursul întregului flux de operaţiuni logistice pentru produse albe Samsung pentru pieţele din România şi Bulgaria, de la transportul containerizat pe ruta Constanţa – Ploieşti, la îndeplinirea formalităţilor vamale, depozitare, gestiunea stocului dar şi servicii cu valoare adăugată – etichetare, reambalare şi distribuţia către clienţii finali Samsung.

    “Wim Bosman are deja o istorie de trei ani cu Samsung, timp în care am demonstrat că flexibilitatea, încrederea, adaptabilitatea şi calitatea sunt ingredientele cele mai bune pentru un client care pune performanţa pe primul loc. Considerăm că serviciile de o calitate ireproşabilă furnizate de-a lungul colaborării anterioare, dar şi efortul susţinut de a optimiza costurile clientului au condus la câştigarea licitaţiei şi începerea unei noi perioade de parteneriat Wim Bosman – Samsung”, declară Emil Ion, Managing Director Wim Bosman România.

    Wim Bosman şi-a extins şi parteneriatul cu CHEP, liderul mondial pe segmentul de paleţi şi containere, cu peste 350 de milioane de paleţi şi containere în uz în lanţurile de aprovizionare zilnice ale clienţilor.

    Cele două companii vor lansa la începutul anului 2014 primul Centru de Inspecţii şi Reparaţii din România, după realizarea unei investiţii de peste 100.000 euro, materializată prin două posturi de inspecţie semiautomată şi patru posturi de reparaţii complet utilate.

    Colaborarea dintre Wim Bosman şi CHEP a debutat în mai 2012, iar serviciile logistice oferite de Wim Bosman constau în organizarea colectării, inspecţiei, depozitării şi transportului paleţilor CHEP către clienţii săi.

    Companie cu acţionariat româno-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie. Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţă internaţională, activă cu 23 de diviziii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • România, ţara cu cel mai mic salariu din UE în rândul cadrelor medicale

    Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.

    Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.

    “Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

  • Olanda a pierdut ratingul de top de la S&P

     De asemenea, agenţia a îmbunătăţit ratingul Ciprului de la “CCC+” la “B-“.

    Retrogradarea Olandei reduce la 10 numărul ţărilor cu rating de top de la toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară, potrivit Bloomberg. Olanda este notată la nivelul maxim de celelalte două agenţii, Fitch şi Moody’s.

    În zona euro, doar Finlanda, Germania şi Luxemburg mai au rating triplu-A la toate cele trei agenţii, iar Finlanda este singurul stat cu perspective stabile pe linie.

    Îmbunătăţirea perspectivei Spaniei reduce şansele retrogradării ratingului pe termen mediu. Calificată la “BBB-“, Spania este pe cea mai de jos treaptă a categoriei “investment grade” – active recomandate pentru investiţii pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plaza Centers, dezvoltatorul proiectului Casa Radio din Bucureşti, a intrat în reorganizare judiciară

     Instanţa din Amsterdam a aprobat cererea Plaza Centers care vizează suspendarea preliminară a plăţilor şi a numit, de asemenea, un administrator judiciar, care trebuie să notifice toţi creditorii cu privire la această situaţie, precum şi un judecător supraveghetor.

    În cursul procesului de restructurare, compania intenţionează să-şi continue activitatea în mod normal, iar conducerea companiei va fi asigurată de echipa de management împreună cu administratorul desemnat de instanţă.

    În vederea rezolvării problemelor legate de lichiditate, compania a propus creditorilor un plan de restructurare, care prevede, printre altele, amânarea obligaţiilor Plaza Centers pe o perioadă de trei-patru ani sau pe o perioadă mai scurtă, dacă nivelul cash flow-ului permite acest lucru. Pe parcursul procesului de restructurare creditorii fac obiectul unui moratoriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro