Tag: japonia

  • Rusia a intensificat zborurile militare în largul coastelor SUA şi în zona Asia-Pacific: Totul are legătură cu Ucraina

     Potrivit generalului Herbert Carlisle, avioane militare ruse au fost interceptate în largul Californiei, deasupra Insulei Guam, aparţinând Statelor Unite, în jurul bazelor americane din Japonia şi din Coreea de Sud.

    Într-un discurs rostit la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington, Carlisle a prezentat imagini cu un avion de vânătoare american F-15 interceptând un bombardier strategic rus de tip Tupolev Tu-95 în zona Insulei Guam (Oceanul Pacific).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Japonia va propune Ucrainei un ajutor de 710 milioane de euro

    “Premierul japonez, Shinzo Abe, urmează să anunţe în cursul săptămânii viitoare, în cadrul unui summit G7 în Olanda, că Japonia va propune Ucrainei un sprijin, sub diverse forme, în valoare de 100 miliarde de yeni, considerând că o ameliorare a economiei este necesară pentru stabilizarea situaţiei” din această ţară, a explicat postul nipon de televiziune.

    Shinzo Abe va participa în cursul săptămânii vitoare la un Summit pentru Securitatea Nucleară, în marja căruia va avea loc luni, la Haga, o reuniune a liderilor celor şapte state cele mai industrializate din lume (G7) pe tema situaţiei din Ucraina, la iniţiativa preşedintelui american, Barack Obama.

    Vineri, în cadrul unei reuniuni a Parlamentului, organizate înainte de supunerea la vot a bugetului de stat, premierul nipon a propus un ajutor Ucrainei, declarând că ameliorarea situaţiei economice a acestei foste republici sovietice “este importantă” pentru “soluţionarea paşnică a crizei politice actuale”, informează NHK.

    Ulterior, Guvernul nipon a decis să propună un ajutor sub diverse forme în valoare de aproximativ 100 de miliarde de yeni, a precizat postul de televiziune.

    Totodată, Abe a confirmat vineri că ţara sa a adoptat sancţiuni împotriva Moscovei, care a acceptat cererea de alipire a Crimeei la Rusia. Japonia ia în considerare extinderea acestor măsuri, limitate în prezent la suspendarea unor negocieri bilaterale.

  • Soros: Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare economică de tip japonez

     Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor ’90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.

    PIB-ul Japoniei a revenit recent pe creştere, ca urmare a unor măsuri agresive de stimulare a economiei.

    Criza financiară care a afectat regiunea începând din 2010 s-a încheiat, însă Europa are de rezolvat “o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare”, a spus Soros, într-un interviu acordat Bloomberg.

    În acelaşi timp, băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008, înaintea unei creşteri de taxe

     Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformând revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică.

    Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală.

    Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrând creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008, înaintea unei creşteri de taxe

    Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformând revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică.

    Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală.

    Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrând creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale.

    Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a anunţat miercuri o majorare salarială medie de 2.700 yeni (26 de dolari) pe lună pentru angajaţii care fac parte din sindicat începând din aprilie, cu 0,8% faţă de remuneraţia din anul financiar 2013-2014, care se va încheia la 31 martie. Salariile nu au mai crescut la Toyota din anul 2008.

    În timp ce majorarea salariului de bază este relativ mică, Toyota a acceptat cererea sindicatului de a creşte bonusurile şi primele primite în acest an de angajaţi la un nivel mediu de 2,44 milioane yeni (circa 23.000 de dolari), echivalentul a aproape 7 salarii medii lunare.

    Toshiba a anunţat de asemenea prima majorare a salariilor începând din 2008, de 1.000 – 2.000 yeni (până la 20 de dolari).

    Honda a majorat de asemenea salariile angajaţilor în medie cu 2.200 yeni (21,4 dolari) şi va plăti în acest an bonusuri echivalente, în medie, cu aproape şase salarii lunare.

    Nissan, partenerul de alianţă al grupului Renault, va acorda începând din aprilie salarii crescute în medie cu 3.500 yeni (34 de dolari) şi bonusuri echivalente cu 5,6 salarii medii lunare.

    Panasonic, deşi a înregistrat în ultimii ani pierderi de câteva miliarde de dolari, a convenit de asemenea o majorare de 2.000 de yeni (aproape 20 de dolari) a salariului mediu.

    Guvernul japonez va majora începând de la 1 aprilie taxa pe vânzare de la 5% la 8%, în încercarea de a aşeza cea mai mare datorie de stat din lume pe o pantă descendentă după mai mulţi ani de creştere a cheltuielilor publice pe programe de stimulare a creşterii economice, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate de îmbătrânirea populaţiei.

  • Debut bun pentru PlayStation 4

    Cererea pentru consolele de jocuri este un factor pozitiv pentru directorul general Kazuo Hirai, care în această lună a anticipat că grupul va înregistra pierderi nete de 1,1 miliarde dolari, în condiţiile în care divizia producătoare de televizoare este pe cale să marcheze al zecelea an consecutiv de pierderi.

    PlayStation 4, cu un preţ de 399 de dolari, prima consolă de jocuri lansată de Sony în ultimii şapte ani, a recâştigat poziţia de lider pe piaţa americană de la Xbox One a Microsoft, datorită preţului mai mic cu 100 de dolari faţă de aceasta.

    “Interesul pentru PS4 continuă să crească. Sunt încântat că atât de mulţi clienţi din întreaga lume continuă să aleagă PS4 ca cea mai bună consolă de jocuri”, a declarat Andrew House, director general al diviziei de jocuri la nivel mondial.

    Hirai, fost şef al diviziei de jocuri a Sony, a spus la preluarea funcţiei de CEO, în 2012, că această divizie, alături de dispozitivele mobile şi produsele video sunt pilonii redresării Sony. Compania japoneză a anunţat în această lună că va vinde divizia de PC-uri, neprofitabilă, şi că va elimina circa 5.000 de locuri de muncă.

    Vânzările de PS4 au fost aproape duble faţă de ale celui mai apropiat competitor, potrivit datelor NPD Group, citate de Sony. Vânzările combinate ale PS4 şi PS3 au depăşit toate celelalte platforme de jocuri, în luna ianuarie. PlayStation 4 şi Xbox One concurează cu consola Wii U a companiei japoneze Nintendo, aflată pe piaţă de peste un an.

  • Premieră în ultimii 45 de ani: Condiţii meteorologice excepţionale în Japonia. Cel puţin 19 morţi şi 1.650 de răniţi – FOTO

     Aceste persoane au murit în accidente provocate de ninsoare şi de rafalele puternice de vânt care au afectat o mare parte din ţară, inclusiv Tokyo.

    Cel puţin 1.650 de persoane au fost rănite. Mii de maşini care au derapat au fost semnalate în tot arhipelagul.

    Tronsoane de autostradă au rămas închise circulaţiei luni, la primele ore, iar mai multe curse feroviare şi aeriene au fost anulate în nordul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viber va fi preluată de cel mai mare retailer online din Japonia, pentru 900 milioane de dolari

     Viber Media, cu sediul în Cipru, dezvoltă aplicaţii de mesagerie şi voce pe internet destinate smartphone-urilor, tabletelor şi computerelor. Aplicaţiile şi serviciile companiei au 300 de milioane de utilizatori în 193 de ţări, potrivit Wall Street Journal.

    Rakuten are 200 de milioane de utilizatori, iar preluarea Viber va extinde afacerile companiei japoneze, care deţine, pe lângă operaţiunile de bază de comerţ electronic, şi activităţi în zona serviciilor financiare, e-readere şi chiar o echipă de baschet.

    Directorul general al Rakuten, Hiroshi Mikitani, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că grupul japonez a acceptat să plătească aproape 1 miliard de dolari pentru Viber deoarece oferă un potenţial uriaş de creştere a veniturilor şi a numărului de clienţi, în special pe pieţele emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă victimă colaterală a speculatorilor financiari

    Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, anticipează că inflaţia va creşte la 2% din a doua jumătate a anului fiscal 2014, care va începe în aprilie. Oficialii băncii arată însă că turbulenţele bursiere au afectat deja Japonia, apreciind yenul (monedă de refugiu pentru speculatori) şi lovind în preţurile acţiunilor.

    Guvernul şi banca centrală au iniţiat în primăvara anului trecut la un program agresiv de stimulare monetară a economiei, care ar urma să dubleze masa monetară până în 2015.

    Mişcările speculative care afectează bursele şi pieţele valutare sunt rezultatul deciziei Rezervei Federale de a reduce treptat programul de stimulare monetară neconvenţională, în funcţie de continuarea redresării economice a SUA. La finele lunii ianuarie, Fed a redus cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Consecinţa este actuala tendinţă generală de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente şi migrarea lor către activele considerate sigure în perioadele cu risc ridicat (yenul, aurul, titlurile de stat americane şi germane).