BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Iulian Stanciu, unul dintre oamenii care au construit una dintre cele mai mari afaceri din România, a vorbit despre cât de greu i-a fost să iasă cu afacerea din ţară şi despre cât de benefic a fost acest lucru pentru business

    Este complicat să păşeşti în necunoscut, în special acum, când vremurile sunt incerte şi expansiunea unei afaceri vine şi cu alte necunoscute şi bariere precum cultura sau limba. Pentru multe businessuri însă, trecerea în alte pieţe este următorul pas, care vine natural. Care este cea mai bună strategie să treci graniţa şi unde? La ce se uită investitorii şi cum abordezi noua piaţă?

    „Potenţialul din regiune este uriaş. Am fost pionieri la ieşirea pe alte pieţe. Am putut să studiem puţin piaţa, competiţia. Cred că acum ai toate datele dacă vrei să mergi pe alte pieţe, legislaţia este mai clară şi poţi construi un plan pe 10 ani, cu investiţii şi capital de risc”, povesteşte Iulian Stanciu, preşedintele executiv al eMag, una dintre cele mai de succes poveşti din businessul românesc, care a trecut graniţele şi acum este un campion regional.

    Care este însă reţeta succesului? Oamenii, echipa, au spus aproape la unison liderii de business şi finanţatorii care au fost prezenţi la dezbaterea Eastern Europe Regional Summit „Cum se pot extinde la internaţional companiile născute în Europa de Est”, organizat de ZF şi fintechul iBanFirst. Peste 15 speakeri ai conferinţei, antreprenori români, bulgari, maghiari, dar şi finanţatori au dezbătut procesul prin care o companie se poate extinde la nivel regional sau internaţional. „Dream big”, a fost unul dintre mesajele-cheie date de antreprenorii care au trecut graniţele ţării cu businessurile lor: „Chiar şi cu un produs bun, dacă nu ai un vis măreţ, nu ajungi nicăieri. Modul de gândire este foarte important.

    E nevoie de antreprenori care cred în ei. Oamenii trebuie să le spună că pot crede în ei. Storytellingul şi modul de gândire sunt foarte importante”, a spus Pierre Antoine Dusoulier, fondator şi CEO al iBanFirst, fintech care vrea să fie Revolut-ul companiilor şi care înainte de pandemie era prezent în trei ţări, ca astăzi să desfăşoare operaţiuni în 10 ţări. „Ştim că nu este uşor să treci graniţa ca business. Am învăţat multe lucruri, pe care le împărtăşim bucuroşi. Am văzut că antreprenorii sunt mândri să fie români, să fie maghiari sau bulgari. Este important felul în care vă creşteţi companiile, cu ce cultură. Am învăţat că est-europenii sunt mai motivaţi”, spune Johan Gabriels, SEE Regional Director la iBanFirst.

    Potenţialul României şi al regiunii României ţine de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, este de părere Stanciu, aspecte care dau predictibilitate unui business şi antreprenorul poate să creeze şi să primească finanţare pe un plan de business pe o perioadă mai lungă. „Cred că predictibilitatea este foarte importantă şi faptul că facem parte din NATO şi UE este un lucru important. Peste toate, poţi construi un plan solid de 10 ani, pe baza căruia poţi investi. Oportunitatea este mare, mai bună decât în pieţele vestice. Suntem orientaţi spre veştile proaste, dar sunt şi foarte multe veşti bune. Cred că ar trebui să vedem lucrurile pozitiv”, a mai spus Iulian Stanciu.

    Ce vor însă investitorii? „Orice investitor te întreabă despre cum arată piaţa pentru businessul tău, despre cum faci banii, care sunt costurile şi dacă ai încredere în echipa ta”, răspunde Iulian Stanciu. Bani în piaţă există şi, cu o poveste bună şi un plan de afaceri bun, în funcţie de punctul în care se află businessul, finanţarea poate veni. „Piaţa banilor este puţin mai grea decât ieri, dar să primeşti bani nu este niciodată uşor. Nu este neapărat cu mult mai grea, pentru că dacă eşti o companie bună, dacă ai cifre bune, vei primi bani. Sunt bani în piaţă.

    Ce se poate spune este că evaluările sunt mai mici, dar banii sunt acolo şi cu un plan bun, îi vei primi”, spune Carmen Sebe, CEO-ul Seedblink, platformă de investiţii în start-up-uri din tehnologie. În ceea ce priveşte modalitatea de expansiune, părerile antreprenorilor au fost împărţite. De exemplu, Willy Dicu, care este fondator şi CEO al lanţului de magazine de bijuterii Teilor, spune că a preferat să meargă pe investiţii de la zero. Nu a fost uşor, mărturiseşte el. „Pot spune că nu a fost deloc uşor ca pentru o companie românească din domeniul luxului să treacă graniţele. Nu am ales calea uşoară, cum ar fi achiziţia unei companii locale, nu am ales franciză. Am ales operaţiunile directe, către consumator, operate de noi şi am ales creşterea organică.” Voicu Oprean, fondator şi CEO, AROBS, companie de software din Transilvania listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, spune că pentru expansiunea din Moldova a mizat pe achiziţie, pentru că a primit instant acces la angajaţi şi la piaţă. Compania este acum prezentă şi în ţări din regiune, dar şi în ţări vestice precum Germania, Belgia sau Olanda. „Planul nostru de creştere este destul de agresiv. Am decis că nu vrem să pierdem atât de mult timp în investiţii greenfield. Avem în Moldova 250 de angajaţi în tranzacţia cu  Enea şi am avut acces la 150 de oameni imediat, plus baza de clienţi. Cea mai mare investiţie a fost în oameni. Trebuie să pui oamenii în contact şi de asemenea să poată comunica deschis şi un mediu securizat în care să împărtăşească exemple de bune practici sau de rele practici”, spune el.

    De asemenea, şi Kaloyan Kumanov, fondator, Nik & Vantage, furnizor de soluţii tehnologice pentru sectorul agricol, cu prezenţă în România, spune că la intrarea pe piaţa românească a mizat pe achiziţii. „Am început în 2015 prin cumpărarea a două companii româneşti. A fost o decizie bună în acel moment, pentru că aveam o intrare rapidă pe piaţă. Pentru noi, în agricultură, chiar dacă furnizăm tehnologie pentru agricultură, lucrurile merg greu, sezonier şi nu poţi câştiga repede cotă de piaţă. Pentru noi, fuziunile şi achiziţiile au funcţionat”, spune Kumanov.

    Povestea din spatele businessului, echipa din jurul antreprenorului, dar şi cifrele bune sunt ingredientele succesului pentru expansiunea la nivel internaţional, este concluzia tuturor celor prezenţi la dezbatere, iar finanţatorii pun banii pe masă. „Este mult cash în piaţă, iar investitorii se uită la proiecte pe care să le finanţeze. Se uită peste tot, dacă îi suni să le spui că ai un proiect bun şi datele arată bine, dacă ai un profil bun, poţi găsi finanţare de peste tot”, mai spune Pierre Antoine Dusoulier, fondatorul şi CEO-ul iBanFirst.

     

    „Am văzut în Europa, în Franţa, acum 10 ani, că nu era un ecosistem de antreprenori. Am început să investim, să creăm acest ecosistem. Este nevoie de acest ecosistem, pentru că poate aduce creştere exponenţială. Foarte probabil, aici în regiune se va întâmpla ce s-a întâmplat în Silicon Valley şi este foarte bine să fii aici acum.”

    Pierre Antoine Dusoulier , fondator şi CEO al iBanFirst 

     

    „Ştim că nu este uşor să treci graniţa ca business. Am învăţat multe lucruri, pe care le împărtăşim bucuroşi. Am văzut că antreprenorii sunt mândri să fie români, să fie maghiari sau bulgari. Este important felul în care vă creşteţi companiile, cu ce cultură. Am învăţat că est-europenii sunt mai motivaţi.”

    Johan Gabriels, SEE regional director, iBanFirst

     

    „Orice investitor te întreabă despre cum arată piaţa pentru businessul tău, despre cum faci banii, care sunt costurile şi dacă ai încredere în echipa ta.”

    Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG

  • BVB: Bursele se corectează în septembrie iar volatilitatea revine în pieţele de capital. România se aliniază trendului internaţional

    Majoritatea indicilor bursieri din pieţele  internaţionale de capital au trecut în  zona  roşie  în septembrie, marcând un declin de două cifre la finalul primelor nouă luni ale anului. Deteriorarea sentimentului investiţional s-a accentuat după lunile de vară pe măsură ce temerile investitorilor cu privire la  creşterea  ratelor de dobândă  şi posibilitatea unei recesiuni în  pieţele dezvoltate au căpătat amploare, scrie Bursa de Valori Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Aceste elemente se suprapun deja  peste un şir lung de îngrijorări privind incertitudinile generate de instabilitatea din climatul internaţional. Inflaţia  persistentă, costurile cu energia şi utilităţile, riscurile din lanţul de aprovizionare şi contextul regional complicat sunt elemente printre care investitorii din pieţele de capital au fost nevoiţi  să navigheze de-a lungul lui 2022.  La finalul primelor nouă luni ale anului, majoritatea indicilor bursieri se aflau în teritoriu de corecţie. De exemplu, o serie de indici de tip total return, care includ şi dividendele, au afişat  scăderi de peste 10% în  perioada ianuarie-septembrie.

    Astfel, indicele american S&P 500 a înregistrat o depreciere de 11,7%, în  timp ce în Europa, cele mai reprezentative 600 de companii au consemnat un declin de 18,2% prin prisma indicelui Stoxx 600. O serie de indici internaţionali  în care este inclusă  şi  Romania au încheiat primele nouă luni tot în teritoriu negativ: -11,6% pentru FTSE Emerging Markets şi -13,6% pentru MSCI Frontier Markets. Piaţa de capital din Romania s-a aliniat trendului internaţional, chiar daca indicele BET-TR a avut o depreciere mai  temperată, de 10,5% după primele nouă luni.

    În  România, evoluţia  comparativă  mai  bună  în raport cu alţi indici internaţionali a fost posibilă  după ce, în august, indicele BET-TR atinsese un nou maxim istoric.

    „Investitorii au tras un semnal de alarmă important în  luna septembrie în majoritatea pieţelor de capital internaţionale, nu doar în  Romania. Întoarcerea  volatilităţii  în  pieţe  după un nivel mai calm de tranzacţionare din lunile de vară aduce cu sine noi oportunităţi de tranzacţionare. Romania a fost mai  rezilientă  decât alte pieţe de capital dezvoltate în acest context internaţional complicat. Asistăm  la un val de date negative ceea ce a condus la o deteriorare a sentimentului investiţional, în special după ce a devenit clar că  băncile centrale vor majora  dobânzile, ceea ce îi face pe unii investitori să se aştepte la o încetinire  economică”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

    Activitatea investiţională s-a intensificat în septembrie pe bursa de la  Bucureşti, după un ritm mai temperat din lunile de vară. De exemplu, luna  trecută, au fost realizate peste 140.000 de tranzacţii pe Piaţa  Reglementată a BVB, cu 48% mai multe faţă de august, şi aproape 17.000 de tranzacţii pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare, plus 13%.

    „Sectoarele energetic şi financiar deţin o pondere importantă în piaţa de capital din Romania şi tocmai aceasta structură a temperat sentimentul investiţional negativ manifestat la nivelul altor indici internaţionali. Ne aşteptăm ca volatilitatea să se manifeste în piaţa de capital în ultimul trimestru al anului, însă nivelul amplitudinii nu poate fi estimat. Tocmai de aceea, pentru investitorii persoane fizice, cea mai bună strategie este setarea unui orizont investiţional mai lung, iar pentru companii este o oportunitate să fructifice mecanismele puse la dispoziţie de piaţa de capital”, adaugă Adrian Tănase, directorul general al BVB.

    Numărul de tranzacţii raportat în septembrie pe segmentul principal a fost al doilea cel mai  înalt nivel lunar de până acum în acest an, fiind depăşit doar de nivelul din martie, când au fost înregistrate aproape 200.000 de tranzacţii. Pe Piaţa  Reglementată, valoarea de tranzacţionare a fost cu 13% peste nivelul din august pe segmentul de acţiuni, cu 32% mai  mare pe segmentul de instrumente cu venit fix, cu 55% mai  mare pe segmentul de unităţi de fond, şi s-a dublat la nivelul produselor structurate, plus 102%.

    La nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare tranzacţionate pe Piaţa  Reglementată, valoarea totală de tranzacţionare din primele nouă luni a ajuns la 17,3 miliarde lei, echivalentul a 3,5 miliarde euro, în urcare cu 34% faţă de aceeaşi  perioadă a anului trecut. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare pentru toate instrumentele financiare tranzacţionate a fost de 91,5 milioane de lei, în creştere cu 34,8% prin comparaţie cu  perioada ianuarie-septembrie a anului trecut.

    În septembrie, cele mai  tranzacţionate companii listate la BVB au fost OMV Petrom cu 168 milioane lei, Banca Transilvania cu 166 milioane lei, Evergent Investment cu 82,3 milioane lei, Fondul Proprietatea cu 54,4 milioane lei şi BRD – Groupe Société Générale cu 49,1 milioane lei. La nivelul primelor nouă luni, topul  tranzacţionării este condus de OMV Petrom cu 2,12 miliarde lei, Fondul Proprietatea cu 1,68 miliarde lei, Banca Transilvania cu 1,63 miliarde lei, BRD – Groupe Société Générale cu 723 milioane lei şi Romgaz cu 467 milioane lei.

  • Locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

    Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg.

    „Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.

    Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

    Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

    Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

    Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.

    Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

    Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.

  • CSR, dincolo de nice to have

    Cultura companiilor nu a fost niciodată mai transparentă sau mai importantă decât acum. Liderii din toate domeniile, investitorii, angajaţii şi clienţii încep să aleagă acele companii care se potrivesc cu propriile valori. Dacă în trecut companiile obişnuiau să raporteze concentrându-se pe aspectele financiare sub doctrina supremaţiei acţionariatului şi profitabilităţii, în ultimele două decenii s-a trecut din ce în ce mai mult înspre noţiuni legate de crearea de valoare în business, precum şi în ecosistemul creat în jurul acestuia.

    Cum răspunzi nevoilor prezentului fără să compromiţi viitorul? Aceasta este una dintre întrebările la care companiile din toată lumea şi – de câţiva ani – şi din România, încearcă să răspundă, în direcţia construcţiei unui business sustenabil, privind dincolo de obiectivele financiare ale acestuia.

    Pentru multe organizaţii, iniţiativele de responsabilitate socială nu mai sunt un factor „nice to have” ci, după cum declară chiar ele, s-a transformat într-un „must-have”. De la campanii punctuale, care răspund unor nevoi apărute sporadic, cum e criza refugiaţilor din Ucraina, pentru care companiile lansează proiecte „de criză”, până la iniţiative pe termen lung, care răspund unor probleme ce se perpetuează de-a lungul deceniilor, precum fenomenul risipei alimentare, al poluării ş.a.m.d., companiile îşi ramifică tot mai mult activitatea din zona de CSR şi, un aspect foarte important, implică din ce în ce mai mult echipele şi resursa tehnologică în cadrul acestora.

    Despre tipul acesta de proiecte ne dorim să vorbim, an de an, în cadrul catalogului dedicat iniţiativelor de Corporate Social Responsibility (CSR), prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti.

     

    Metodologie: Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră, publicată în luna septembrie pe site-ul businessmagazin.ro, precum şi pe platformele Facebook şi LinkedIn ale publicaţiei. Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.


     

     

  • Semnal de alarmă: Încrederea investitorilor în cea mai puternică economie europeană s-a înrăutăţit considerabil. Ce se întâmplă în Germania

    Încrederea investitorilor în economia germană s-a deteriorat considerabil în ultima perioadă. Indicele climatului de afaceri ifo a scăzut la 84,3 puncte în septembrie, de la 88,6 puncte în august. Aceasta este cea mai scăzută valoare înregistrată din mai 2020. Declinul afectează toate cele patru sectoare ale economiei. Companiile şi-au evaluat situaţia curentă a afacerilor ca fiind în mod clar pe o treaptă mult mai scăzută decât în trecutul apropiat. Pe cale de consecinţă, pesimismul cu privire la următoarele luni a crescut hotărât; în retail, aşteptările au scăzut la un nivel record. Astfel, potrivit unui raport al institutului din Leibniz pentru studii economice, economia germană intră oficial în recesiune.

    ”În producţie, indicele a scăzut tangibil, companiile devenind mai puţin mulţumite de afacerile lor curente. Oficialii încep să-şi manifeste simţitor nesiguranţă cu privire la situaţia economiei germane din următoarele şase luni. Ultima dată când aşteptările au fost atât de pesimiste a fost în aprilie 2020, când pandemia a lovit puternic fiecare sector important al motorului economiei.

    În sectorul serviciilor, indicele climatului de afaceri a scăzut considerabil, evaluările situaţiei actuale proiectând un tablou semnificativ mai pesimist. De asemenea, companiile se aşteaptă la o nouă serie de pierderi în următoarele luni.

    În comerţ, climatul de afaceri s-a înrăutăţit din nou. Pentru prima dată din februarie 2021, situaţia afacerilor reintră într-un teritoriu negativ. 

    Indicele în construcţii a scăzut, la rândul său, considerabil. Întreprinderile au fost mai puţin mulţumite de situaţia lor actuală. Aşteptările au fost mai pesimiste decât în ​​luna precedentă”, a declarat Clemens Fuest, preşedintele Institutului ifo, în cadrul raportului economic.

    Studiul climatului de afaceri ifo se bazează pe cca. 9.000 de răspunsuri lunare din partea întreprinderilor din producţie, sectorul serviciilor, comerţ şi constructii. În cadrul studiului, companiile sunt rugate să ofere evaluările lor cu privire la situaţia actuală de afaceri şi aşteptările în cauză pentru următoarele şase luni. Ele îşi pot descrie situaţia ca fiind „bună”, „satisfăcătoare” sau „slabă”, iar aşteptările lor de afaceri pentru următorul şase luni ca „favorabile”, „neschimbate” sau „mai puţin favorabile”. 

  • Cum este să primeşti o bursă pentru a renunţa la şcoală?

    Acum câţiva ani, Peter Thiell, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori de venture capital din America (Facebook, de exemplu), a venit cu o idee – să ofere burse în bani celor care erau dispuşi să renunţe la şcoală pentru a se dedica 200% afacerilor, pentru a încerca să-şi pună ideile în aplicare. Peter Thiell considera că şcoala retează din ambiţiile tinerilor de a face lucruri măreţe şi că mai degrabă poţi să ai succes cu un produs sau un serviciu, dacă nu eşti prizonierul unor concepte deja stabilite.

    În 2022, unul dintre cei care au luat sute de mii de dolari de la Peter Thiell ca să renunţe la şcoală a dat lovitura: Dylan Field, creatorul unei firme de design software – Figma, a primit o ofertă de la Adobe, cunoscutul gigant american, ca să-şi vândă compania pentru nu mai puţin de 20 de miliarde de dolari. Şi când te gândeşti că firma a fost începută în 2018. Bineînţeles că astfel de exemple sunt nişte excepţii. Nu toată lumea care renunţă la şcoală ar putea să aibă acelaşi succes.

    Dylan Field, acum la 30 de ani, a renunţat la Universitatea Brown pentru a se dedica 100% ideii de a crea ceva mare. Prima dată a eşuat, a avut o afacere cu drone, dar acum a dat lovitura, iar toată lumea din America vorbeşte despre el, în condiţiile în care Figma nu a fost niciodată în prim-plan şi nici nu părea să aibă o creştere stelară. Totuşi, ideea lui Peter Thiell, care nu este neapărat nouă, că şcoala, în forma ei clasică, poate să-ţi taie din elanul creator, cel puţin în business, rămâne valabilă.

    Păstrând proporţiile, în România programul multinaţionalelor din IT de a angaja studenţi încă din primul an are o parte pozitivă, dar are şi o parte negativă, în sensul că toţi aceşti copii, în momentul în care vor avea un salariu bun, chiar foarte bun, vor înceta să mai viseze, să fie creatori, să încerce să facă un produs sau un serviciu prin care să schimbe lucrurile şi lumea.

    Mentorii, adică cei care încearcă să îi înveţe pe alţii din experienţa lor în business, sunt extrem de furioşi pe ceea ce fac multinaţionalele, pentru că pur şi simplu le fură studenţii, le dau bani, eliminându-i în mod inconştient din acest joc al ideilor de afaceri. Pentru cineva care încă din primul an de facultate încasează 2.000 de euro net pe lună poate fi foarte greu apoi să renunţe la acest confort financiar şi să se aventureze în propriul start-up sau al altora pe un salariu minim, de zece ori mai puţin, şi fără să aibă un viitor financiar sigur. Exemplul din America cu Dylan Field, care în numai patru ani a creat o companie de 20 de miliarde de dolari, nu cred că poate fi multiplicat atât de uşor. Dar cred că crearea unei culturi de incubatoare de afaceri de toate tipurile este o idee care trebuie testată continuu, pentru a atrage tineri către antreprenoriat, către business.

    Multiplicarea din IT nu poate fi regăsită în alte sectoare, dar nu ştii niciodată cum dintr-un incubator poate porni o idee care să schimbe lucrurile. Dacă astăzi se poate spune că în România există un ecosistem de IT este şi pentru faptul că în ultimii ani s-au dezvoltat tot felul de incubatoare unde tinerii, studenţii, pot să-şi testeze ideile şi să se confrunte cu experienţa unor investitori. În acest moment multinaţionalele, în încercarea de a-şi păstra talentele, încep să dezvolte intern modelul de intra-entrepreneurship, respectiv posibilitatea de a dezvolta o idee sau un serviciu în interiorul şi pe banii companiei.

    Odată ce companiile devin globale, odată ce se extind şi trec de la o simplă unitate la mai multe unităţi, companiile, devenite multinaţionale, nu mai vor să experimenteze idei noi, nu prea mai vor să rişte bani decât dacă o idee a testat-o altcineva şi produce bani. Adobe, ca să mă refer la exemplul de mai sus, nu a reuşit să facă intern ceea ce a făcut Dylan Field, aşa că a fost nevoit să-i cumpere nu neapărat dintr-un sens economic, ci mai mult pentru a închide piaţa, pentru a nu-i lăsa pe alţii să facă ceva care să le ameninţe poziţia. Dacă cineva ridică mintea şi capul, este imediat cumpărat, exact cum s-a întâmplat cu Figma.

    Exemplul de mai sus este o excepţie şi un reprezintă o invitaţie adresată tinerilor de a-şi abandona şcoala pentru a testa ideea de a fi antreprenor. Este nevoie şi de şcoală, dar este nevoie şi de idei noi, care să mişte şi să schimbe lumea.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ionuţ Simion, AmCham, despre ieşirea din criza energetică prin ochii investitorilor americani: Investitorii văd întotdeauna soluţia în investiţii. Este nevoie de investiţii în producţia de energie, un cadru legislativ stabil şi predictibil şi de susţinerea tranziţiei energetice

    Investiţiile sunt soluţia la criza energetică, este de părere Ionuţ Simion, preşedintele AmCham, camera de comerţ româno-americană. Pentru susţinerea investiţiilor, este nevoie de un cadru fiscal predictibil şi stabil şi de susţinerea tranziţiei energetice, a spus el, în cadrul unui interviu acordat ZF, care va fi publicat în ediţia print a Ziarului Financiar de marţi, 27 septembrie.

    „Investitorii văd întotdeauna soluţia în investiţii. Este o situaţie complexă, rezultată din suprapunerea mai multor cauze şi care necesită timp pentru calibrare. Cu toate acestea, aş sublinia una dintre recomandările constante pe care AmCham le avansează: nevoia de investiţii în sectorul energetic şi în creşterea capacităţilor de producţie, un cadru legislativ şi de reglementare stabil şi predictibil, precum şi de susţinerea tranziţiei energetice” a spus Ionuţ Simion.

    El a vorbit în cadrul interviului despre percepţia investitorilor americani în ceea ce priveşte atractivitatea României, despre care sunt atuurile, dar şi principalele piedici pentru ca România să atragă mai multe investiţii şi despre cum văd investitorii ieşirea din criza energetică.

    „Aş sublinia una dintre recomandările constante pe care AmCham le avansează: nevoia de investiţii în sectorul energetic şi în creşterea capacităţilor de producţie, un cadru legislativ şi de reglementare stabil şi predictibil, precum şi de susţinerea tranziţiei energetice”, a mai spus Ionuţ Simion.

    Citiţi interviul integral în ediţia print a ZF de marţi, 27 septembrie.

     

  • Fondul Proprietatea vrea să lanseze cel mai mare program de răscumpărări de acţiuni din istoria BVB cu banii din IPO-ul Hidroelectrica: pune la bătaie 6,5 mld. lei. Indiciu pentru posibila diminuare a ofertei de listare a „perlei“ energiei

    ♦ Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze programul de răscumpărare plus listarea Hidroelectrica.

    Până la 55% din propriile acţiuni intenţionează Fondul Proprie­tatea (FP) să-şi răscumpere în anul 2023, în cel mai amplu astfel de program din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi care va fi susţinut de pe urma ofertei publice de listare (IPO) a Hidroelectrica, arată datele din convocatorul acţionarilor.

    Astfel, Fondul Proprietatea pune la bătaie circa 6,5 mld. lei la preţurile de tranzacţionare de astăzi, sumă care este însă la jumătate faţă de cât ar încasa de pe urma vânzării întregii deţineri de 20% din Hidroelectrica, ceea ce ar putea indica şi o eventuală diminuare a pachetului pe care vrea să-l vândă.

    Iar asta mai ales în contextul în care restricţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) cu privire la cât ar putea vinde FP din acţiunile Hidroelectrica pe o bursă externă sunt în vigoare în pofida criticilor din partea Fondului.

    Desigur, pe lângă răscumpărări, ar mai fi şi scenariul unor dividende suplimentare, pe care de altfel mulţi investitori le aduc în discuţie, însă programul de răscumpărări este preferat întrucât în primul rând vine cu avantajul fiscal de a fi scutit de plata impozitului. Cel mai probabil, posibila remunerare cu dividende suplimentare ar putea fi anunţată după încheierea IPO  Hidroelectrica, deci undeva în primăvara lui 2023.

    Pe baza celei mai recente evaluări a KPMG, 20% din Hidroelectrica înseamnă o ofertă de vânzare de acţiuni de 12,5 mld. lei,  15% înseamnă circa 9 mld. lei. Totul va depinde însă de decizia consorţiului de intermediere, din care potrivit informaţiilor ZF fac parte nume de calibru precum Erste, Citi, UBS, JP Morgan. FP încă ţine la secret numele băncilor care lucrează la listarea Hidroelectrica argumentând restricţiile impuse de avocaţi.

    Astfel, după răscumpărarea acestor acţiuni, Fondul Proprietatea le va anula, pentru ca FP să nu devină cel mai mare acţionar al FP, iar cash-ul va fi îndreptat către investi­tori. Cei din urmă speră însă şi la dividende, po­trivit unor discuţii ale ZF cu investitori de calibru ai FP.

    În ultimii ani Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţii consistente la companii precum Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet şi a vândut puternic la OMV Petrom, acolo unde în prezent mai are 3%. Deţinerea Hidroelectrica reprezintă 70% din activul net al Fondului Proprietatea.

    Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze începerea programului de răscumpărare a 3,5 miliarde de acţiuni la un preţ minim de 0,2 lei şi unul maxim de 3 lei. Miercuri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,866 lei. Fondul are circa 6,4 miliarde de acţiuni.

    Vânzarea participaţiei de 19,94% din Hidroelectrica în cadrul unei oferte publice secundare sau în orice alt mod decis de către administratorul unic va fi, de asemenea, supusă votului acţionarilor.

    La începutul anului 2021 acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat ca durata de funcţionare a fondului să fie până la 31 decembrie 2031, dar poate fi prelungită de AGEA cu perioade suplimentare de câte cinci ani.

    Fondul are 12 mld. lei capitalizare. În 2022 acţiunile au minus 6% pe o bursă în scădere cu 13%.

  • Investitorii nu ştiu ce să înţeleagă din discursul alarmist al lui Putin, mai ales că astăzi are loc şedinţa Fed de peste ocean: Indicele FTSE 100 din Londra creşte cu 0,6%, în timp ce DAX 30 din Frankfurt scade cu 0,2%. La BVB, indicele BET are minus 1,1%

    Marile burse europene înregistrau evoluţii mixte la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 21 septembrie, după ce, anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în contextul războiului din Ucraina.

    La Londra, indicele FTSE 100 creştea cu 0,6% la ora publicării ştirii, în timp ce FTSE-MIB din Milano era pe plus cu 0,7%, iar IBEX 35 din Madrid urca cu 0,2%. Totodată, indicele german DAX 30 şi CAC 40 din Paris se depreciau cu 0,2%, respectiv 0,1%, conform MarketWatch.

    Stoxx 600, indice care urmăreşte evoluţia a 600 de companii din economii precum Regatul Unit, Norvegia, Belgia, Austria şi Germania, se aprecia cu 0,3%, în timp ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti pierdea 1,1%, potrivit datelor BVB.

    „Cei care vorbesc despre atac nuclear trebuie să îşi amintească de faptul că Rusia are arme nucleare mai performante decât Occidentul, aşa că, dacă integritatea teritorială a ţării va fi pusă în pericol, vom acţiona fără frică, şi nu blufez”, a spus astăzi preşedinte rus Vladimir Putin.

    Liderul de la Kremlin a declarat, de asemenea, că Moscova va susţine asigurarea referendumurilor din Donbas privind alipirea regiunilor la Rusia. Anterior, separatiştii ruşi din Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie au anunţat organizarea unui referendum pentru unificarea cu Rusia în perioada 23-27 septembrie.

    „Anunţăm o mobilizare militară parţială. Voi acorda statul legal voluntarilor care luptă în Donbas. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut deplin de forţă armată. Mobilizarea va începe miercuri.”

    Tot astăzi, investitorii prezenţi pe pieţele de capital îşi îndreaptă atenţia asupra şedinţei Rezervei Federale din Statele Unite, banca centrală americană putând adopta astăzi acelaşi ton agresiv de creştere a ratelor dobânzilor. De altfel, unii analiştii estimează că o majorare prea bruscă a dobânzii de referinţă ar putea arunca economia americană – prima la nivel mondial – într-o crâncenă perioadă de recesiune.

    Totuşi, contractele futures pe Dow Jones, S&P şi Nasdaq înregistrau scăderi modeste la ora publicării ştirii, de la 0,05% la 0,1%. Preţul barilului de petrol West Texas Intermediate urca cu 0,9%

     

  • Care este modalitatea la îndemâna oricui cu care o tânără din România a reuşit să devină milionară

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Din domeniul comunicării vine Ioana Rusu, care investeşte la bursa de la Bucureşti de la listarea Romgaz din 2013.

    Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu, în contextul în care intra la tranzacţionare producătorul de gaze naturale Romgaz la o evaluare de 3 miliarde de euro. Oferta Publică Iniţială (IPO) de acţiuni a Romgaz a determinat investitori noi să intre în piaţă, iar printre ei s-a numărat şi Ioana Rusu.

    „Am început să investesc în noiembrie 2013, după listarea Romgaz, pentru că voiam o sursă de venit alternativă, nu voiam să depind toată viaţa de salariu sau de angajator şi nici nu aveam o idee pentru o afacere proprie. Am început cu 4.500 de lei, iar primele achiziţii au fost 100 de acţiuni Romgaz şi 100 de acţiuni OMV Petrom”, spune Ioana.