BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Oraşul din România care intră puternic în radarele dezvoltatorilor. Un grup de construcţii investeşte 11 mil. euro în sute de apartamente

     
    Proiectul este denumit House Residence 2 şi va fi primul proiect imobiliar de amploare din zona Dârste-Nouă. Complexul va cuprinde 240 de apartamente şi se va întinde pe o suprafaţă de 6.800 mp. Construcţia se va desfăşura în perioada iunie 2018 – noiembrie 2020 în trei etape de predare, dintre care prima va fi finalizată în noiembrie 2019.
     
    „Este o oportunitate să fim primii care construiesc aici. Cu House Residence 2 mizăm pe timp câştigat şi un stil de viaţă sănătos”, transmite Ruxandra Moraru, General Manager House Residence 1 si 2.
     
    Compania Eren Cons este deţinută de antreprenorul Paul-Iulian Enache, 37 ani, iar Primo-Pin este deţinută de mama acestuia, Lenuţa Enache, 57 ani, însă administratorul este tot Paul-Iulian Enache. Potrivit Ministerului de Finanţe, Primo-Pin avea în 2016 patru angajaţi şi a înregistrat un profit de 1,8 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 6 milioane de lei.
     
    Constructorul Eren Cons însuma, la data de 31 decembrie 2016, 72 de angajaţi, profit de 1,79 milioane lei la o cifră de afaceri netă de 46,3 milioane de lei.
     

  • O bibliotecă altfel – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Povestea tinerei care a reusit să câştige suficient de mulţi bani pentru a se pensiona la 32 de ani. Cum a reusit si cum oricine poate face la fel

    Cu toate acestea, Emilia Rossi şi-a conturat bine planurile, şi încă de la vârsta de 25 de ani a făcut o investiţie bine gândită, iar acum, la 32 de ani, deţine deja patru proprietăţi evaluate la 1,5 milioane de dolari. 

    Pe cei care vor să intre în afaceri cu imobiliare, Rossi îi sfătuieşte să cerceteze bine piaţa, să asculte sfaturile experţilor şi să investească în ei înşişi şi în educaţie. De asemenea, aceasta consideră că un aspect critic este să ai un bun contabil, mai ales când manageriezi mai multe investiţii. Înainte de a cumpăra o proprietate, Rossi urmează un proces format din trei paşi importanţi.

    Primul este de a defini cum arată succesul. Ea a declarat pentru Daily Mail Australia că orice nouă investiţie trebuie să fie bazată pe o strategie pe termen lung şi că trebuie să ştii ce aşteptări ai de la o proprietate şi cum arată succesul pentru tine.

    „Dacă eşti interesat să închiriezi, probabil este mai puţin important cât teren deţii. Aşa că eu m-aş orienta în acest caz pe gradul de ocupare al zonei şi pe calitatea chriaşilor. De asemenea, mă uit la propretatea în sine, când a fost construită clădirea, cât de solidă este structura şi cum arată planul locuinţei. În final, analizez calitatea zonei ”, menţionează Rossi.

    De asemenea, tânăra susţine că trebuie să te orientezi în funcţie de schimbările care urmează să se efectueze în zona respectivă, şi de accesul rapid la facilităţi esenţiale precum transportul public, magazine, şcoli etc, adăugând că trebuie luat în considerare venitul mediu al familiilor locaţiei evaluate, care poate influenţa atât creşterea capitalului, cât şi preţul chiriilor.

    Rossi consideră că al doilea pas, cel mai dificil, constă în cumpărarea primei locuinţe, dar şi economisirea banilor pentru a face această primă investiţie.

    Ultimul pas este auto-educarea. „Când faci o achiziţie de sute sau mii de dolari, vrei să fii sigur că ţi-ai făcut temele, aşa că mergi la seminarii, evenimente şi  contactează experţii locali”, îi sfătuieşte Rossi pe viitorii investitori.

    Ea adaugă că „în loc să te concentrezi prea mult pe încercarea de a găsi chiriaşul ideal şi pe un profit mare din închiriere, mai bine te axezi pe alegerea unei proprietăţi care să genereze o creştere mare a capitalului”. Acestea sunt sfaturile pe care tânăra şi-ar fi dorit să le primească la rândul său. Ea a reinvestit banii proveniţi din închirierea primei proprietăţi în cumpărarea celei de-a doua locuinţe, iar acum, la 32 de ani, deţine deja patru case.

     

  • Un nou spital în Capitală. „Sfântul Vasile cel Mare” va costa 300 mil. euro. Când ar trebui să fie gata

    „În momentul de faţă am terminat studiul de prefezabilitate şi am început demersurile pentru PUZ, şi sperăm că va fi votat de către consilierii generali undeva în luna mai. Construcţia în aceea zonă va începe în octombrie 2019, iar acest spital va avea un număr de 1.015 paturi, plus 100 de paturi la primiri urgenţe. Aici vor şi vor fi relocate trei spitale. Toată investiţia va fi suportată de Primrăria Sectorului 1, iar după calculele noastre va fi în jur de 300 de milioane de euro, dar poate să şi depăşească. Sperăm ca în 4-5 ani să se termine”, a declarat, luni, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, care a mai precizat că va preda acest spital „la cheie” Ministerului Sănătăţii.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sectorului 1, noul spital va avea 37 de săli de operaţie, 60 de linii de gardă, o maternitate, două heliporturi şi 7,2 hectare de teren. Aici vor fi relocate Spitalul Floreasca, Spitalul de Arşi precum şi Institutul Naţional pentru Sănătatea mamei şi Copilului, „Alessandrescu-Rusescu”.

    „În afară de salarii, medicii au nevoie şi de un loc de mncă civilizat. Este extraordinar că primăria finanţează integral construcaţia acestui spital şi dotarea cu echipamente medicale. De ce trebuie relocate cele trei spitale? Floreasca este într-un spaţiu închis, nu mai poate fi extins, iar circuitele funcţionale sunt greu de obţinut în acest moment. Mai mult, aparţinătorii care vin la Floreasca nu au loc de parcare, nu au loc să se mişte în jurul spitalului. Floreasca preia în jur de 350 de urgenţe pe 24 de ore, la un număr de 34 de posturi, iar timpii de aşteptare sunt foarte mari şi de acolo apar nemulţumiri”, a declarat şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Liviu Dragnea: În tot parlamentul e frig. Este din cauza ferestrelor

    ”În tot Parlamentul e frig. Soluţii există. Din cauza ferestrelor (este frig – n.r.). La orice fereastră din această clădire este un curent incredibil şi când este frig şi vânt foarte puternicca acum, aproape este imposibil de stat”, a declarat Liviu Dragnea.

    Întrebat dacă schimbarea ferestrelor este o variantă, Dragnea a spus: ”Eu nu cred că noi avem posibilitatea în buget să dăm drumul la o asemenea investiţie. Sincer. Pe de altă parte, e greu de stat, dar asta e”.

  • Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe investeşte peste 90 de milioane de euro într-un proiect din Pipera

    H Pipera Lake are ca proiectant general biroul de arhitectură Răzvan Bârsan + Partners şi va livra 1.350 de apartamente de tip studio dublu, 2 şi 3 camere, dispuse în 17 imobile cu un regim de înălţime S+P+6E+7R. Acestora li se adaugă mai mult de 1.600 de locuri de parcare, dar şi grădini proprii pentru apartamentele de la parter.

    Demararea lucrărilor noului proiect imobiliar H Pipera Lake este estimată pentru primăvara lui 2018. Primele 5 clădiri cu regim de înălţime P+6E+7R vor însuma 390 de apartamente cu suprafeţe între 55 mp şi 97 mp construiţi. Primele clădiri din cadrul proiectului vor fi livrate în a doua jumătate a anului 2019.

    HAGAG Development Europe este un dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidenţiale şi comerciale în România. Compania este implicată în achiziţionarea, dezvoltarea şi renovarea unor imobile şi proiecte care implică mai mult de 150 de milioane de euro investite în zonele de lux şi de dezvoltare ale Bucureştiului. 

    Înfiinţat în 2003, Hagag Group activează ca investitor internaţional specializat în dezvoltarea, managementul şi marketingul proiectelor imobiliare. Compania este responsabilă de implementarea şi dezvoltarea unui număr considerabil de proiecte de lux, unice, amplasate în cele mai atractive locaţii din Israel.

  • Industrial Access investeşte 200.000 de euro într-o nouă flotă cu autovehicule cu motor Euro 6

    Investiţia face parte din strategia de dezvoltare sustenabilă a Industrial Access, lider pe piaţa de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime, pentru care compania are alocat în acest an un buget total de 13.630.000 de euro.

    Autoturismele echipate cu motoare Euro6 emit cu 55% mai puţine noxe faţă de standardul de emisii Euro 5, fiind cele mai ecologice disponibile pe piaţă la acest moment. Acestui avantaj i se adaugă consumul redus de combustibil.

    Întreaga flotă a companiei Industrial Access, formată din peste 3000 de echipamente, are o vechime mai mică de 3 ani, ceea ce presupune motoare cu emisii reduse şi consum scăzut de carburanţi. Numai în ultimii doi ani, investiţiile Industrial Access în soluţii ecologice şi sustenabile au ajuns la un total de 24.000.000 de euro. Din acestea, un pas important a fost făcut la finalul anului 2017, prin achiziţia, în premieră pentru Europa de Est, a JLG 1850 SJ, cea mai înaltă nacelă autopropulsată cu braţ telescopic din lume, al cărei preţ a depăşit suma de 350.000 de euro.

    Industrial Access este cea mai mare companie de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime din zona Balcanilor. Cu o istorie de 13 ani de creştere rapidă, de la o mică firmă antreprenorială la cea mai dezvoltată reţea din regiune, Industrial Access, membră a grupului TVH, oferă soluţii de închiriere de echipamente pentru acces şi lucru la înălţime, precum şi alte utilaje de construcţii (generatoare, compresoare, excavatoare, scule portabile etc.). Compania are o echipă locală de peste 100 de angajaţi, care, printr-o reţea de 24 de depozite, operează o flotă de peste 3000 de echipamente moderne, în valoare de peste 43 milioane Euro şi cu o vechime mai mică de 3 ani. Industrial Access a reuşit să ofere siguranţă, eficienţă şi confort pentru mai mult de 12.500 de clienţi unici în ultimii 13 ani.
     

  • Cobălcescu 45, cel mai nou concept store Mega Image

    “În 2017, am continuat să ne extindem: am deschis 69 de noi magazine, am renovat în acelaşi timp în jur de 200 de locaţii; dar momentul crucial pentru noi a fost intrarea pe piaţa din Cluj, al doilea cel mai mare oraş din România“, a declarat Vassilis Stavrou, director general al Mega Image, într-un discurs ţinut cu prilejul deschiderii noului concept store aflat chiar în inima Capitalei. Locaţia, situată într-o vilă interbelică, este ultima adăugată reţelei locale de supermarketuri Mega Image şi al treilea magazin adăugat reţelei anul acesta; 599 de spaţii numără în acest moment reţeaua controlată de retailerul care face parte din grupul Ahold Delhaize.

    În privinţa evoluţiei pieţei de profil de anul acesta, aşteptările grecului de la conducerea Mega Image nu sunt foarte mari, dar rămân, totuşi, optimiste: ”|n 2018 mă aştept ca, per total, piaţa să rămână în creştere, însă nu cu acelaşi avânt ca în ultimii doi ani, deoarece nu putem să avem aceleaşi creşteri an de an“, a spus Vassilis Stavrou. Compania a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4,325 miliarde de lei, cu un profit de 134,8 milioane de lei profit; ambele valori marchează plusuri faţă de rezultatele din 2015, când cifra de afaceri a fost de 3,6 miliarde de lei şi profitul a fost de 102,8 milioane de lei. Deşi şeful Mega Image nu a dorit să dea detalii despre rezultatele din 2017, dat fiind că anul trecut retailul alimentat a marcat plusuri importante, cel mai probabil reţeaua belgiană a depăşit pragul de 1 miliard de euro.

    Pe plan local, Mega Image a deschis cinci supermarketuri de tip concept store, toate în Capitală: Piaţa Gemeni, Piaţa Sudului, Băneasa, Barbu Văcărescu şi, ultimul deschis, cel din strada Cobălcescu. Acestea diferă de magazinele Mega Image obişnuite prin suprafaţa extinsă, design, varietatea produselor şi gamelor premium, dar şi prin serviciile oferite; în plus, fiecare dintre aceste spaţii are o anumită tematică.
    Astfel, noutatea adusă pe piaţă de cel mai recent deschis concept store al reţelei Mega Image este serviciul de valeţi, care stau la dispoziţia clienţilor pentru un număr de 38 de locuri de parcare, din totalul de 68 de locuri disponibile. Parcarea însăşi este neobişnuită pentru un supermarket, fiind interioară, după modelul Ciclopului de pe bulevardul Magheru, o altă clădire istorică a Capitalei.

    O altă noutate este deschiderea chiar în incinta magazinului a unei pizzerii napoletane, Pane & Pomodoro, cu ingrediente aduse din Napoli, Italia. ”Ne-am gândit cum să avem, în centrul istoric şi în cartierul creativ al Bucureştiului, un magazin altfel“, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing în cadrul Mega Image. Retailerul deţine pe piaţa locală brandurile Mega Image (supermarketuri), Shop & Go (proximitate), Gusturi Româneşti (magazine de brand). Cele 599 de unităţi sunt deschise în Bucureşti şi în Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară. Încă de la început Mega Image a pariat pe Bucureşti şi judeţul Ilfov, cele două concentrând circa 80% din toate unităţile reţelei.

    Investiţiile de 14 milioane de euro pe care compania le-a făcut anul trecut au fost direcţionate în special pe deschiderea celor 69 de locaţii noi, dar şi pe modificări aduse unui număr de aproximativ 200 de magazine aflate în funcţiune. |n 2018, compania plănuieşte să se extindă cu un număr similar de supermarketuri. Prin numărul de deschideri de anul trecut (69) şi din 2016 (60), Mega Image, prezent pe piaţa româneasă din 1995, a fost al doilea cel mai activ chiriaş de pe piaţa de retail alimentar.

    Deschiderile de magazine implică şi creşterea numărului de angajaţi; în prezent, reţeaua are aproximativ 10.700, cu 1.300 mai mult decât la finalul lui 2016.

    |n ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, Vassilis Stavrou spune că observă unele schimbări: ”Clienţii preferă să achiziţioneze un tip de produse puţin diferit decât ce cumpărau în trecut, însemnând că sunt mai scumpe, iar calitatea acestora este mai ridicată“, spune grecul care a preluat funcţia de conducere a companiei locale în vara lui 2015. Când i s-a propus poziţia actuală, primul gând care i-a trecut prin minte a fost ”Da“, povestea el anterior pentru Business Magazin.

    Stavrou lucrează în cadrul afacerii de peste 24 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului. ”Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România“, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria şi Indonezia. Şi în SUA. Fără a include Grecia în această comparaţie, din pricina subiectivismului dat de faptul că e ţara sa natală, România este preferata lui Stavrou, spune el, din pricina faptului că se apropie cel mai mult de mentalitatea lui. Este născut în nordul Greciei şi spune că asemănările cu România sunt multe. Pe de altă parte, dacă ar fi să aleagă un loc din întreaga lume, spune că din punct de vedere profesional SUA este o destinaţie foarte interesantă.

    Upgrade-ul de consum menţionat de şeful Mega Image este un fenomen aflat, desigur, în relaţie directă cu puterea de cumpărare, care a crescut anul trecut la nivel naţional, fapt datorat în mare parte majorărilor salariale ale angajaţilor din sectorul public. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, până în noiembrie 2017, vânzările în sectorul alimentar au crescut cu 6,1% faţă de primele luni ale anului 2016.

  • One United Properties investeşte 100 de milioane de euro într-un proiect imobiliar pe fosta platformă Automatica

    Zona comercială va fi dezvoltată de Auchan România, iar întreaga dezvoltare este autorizată pentru o suprafaţă de 125.000 mp construiţi (73.000 mp supraterani şi 52.000 mp subterani).

    Cele trei turnuri care se vor ridica în cadrul proiectului rezidenţial One Mircea Eliade vor însuma 250 de apartamente exclusiviste (2 turnuri P + 15, 1 turn P + 20), cu vedere spre Parcul Floreasca şi Lacul Floreasca.

    Clădirea de birouri One Tower (P + 16) va avea 24.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri clasa AAA.

    Întreaga zonă va fi deservită de un spaţiu comercial modern, retail si food, dezvoltat de Auchan în locul fostei hale Ford, monument istoric care va fi restaurat şi integrat în noua dezvoltare.

    Investiţia nu se va face numai în zona construită, ci şi în infrastructura rutieră şi în dezvoltarea a 1200 de locuri de parcare prevăzute pentru fluidizarea traficului.

    Pe terenul unde se va demara noua investiţie imobiliară au funcţionat începând cu anul 1935 Uzinele Ford, singura linie de productie Ford din Europa de Est, care producea anual 2500 de automobile si camioane. Odată cu schimbarea regimului, în 1948, a preluat numele Automatica. După căderea comunismului, fabrica a intrat într-un con de umbră, iar de peste 20 ani proprietatea este în paragină.

    Infrastructura va fi modernizată în cadrul unui proiect amplu desfaşurat de investitor. Astfel, Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, respectiv o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers. Intersecţia Glynka – Floreasca va fi, de asemenea, reconfigurată pentru a îmbunătăţi condiţiile de trafic existente. O nouă soluţie de trafic va fi implementată în urma creării unei noi linii de decelerare dinspre Bulevardul Mircea Eliade, care va îmbunătăţi timpul de aşteptare la intersecţie şi va eficientiza sistemul de trafic –  solutie realizată prin donarea unei suprafeţe de teren de 1.100 mp de către One United Properties oraşului Bucureşti.

  • Bistriţa: Investiţie nouă de aproape 4,5 milioane lei în pârtia de schi nefuncţională

    Primăria Bistriţa a alocat 4,4 milioane de lei din bugetul acestui an pentru a cumpăra noi echipamente pentru pârtia de schi Cocoş, pârtie care a funcţionat doar trei zile în ultimii doi ani, pe lista achiziţiilor fiind trecut şi un teleschi, deşi pârtia este dotată deja cu un telescaun cu patru locuri.

    Primarul Ovidiu Creţu spune că cea mai mare sumă de bani prevăzută pentru Complexul Turistic Wonderland va merge pentru amenajarea unui Alpine Coaster, o săniuţă de vară pe şine, Primăria umând să achiziţioneze şi un teleschi pe lângă telescaunul cu care este deja dotată pârtia de ski.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro