BusinessMagazin

Tag: INS

  • Producţia industrială a crescut la zece luni cu 7,4% faţă de perioada similară a anului trecut

     Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,8% în serie brută şi cu 8,2% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 2,6% în serie brută şi cu 2,2% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,5% ca serie brută şi cu 3,1% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,5% ca serie brută şi 11,8% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 8,2% ca serie brută şi cu 6,8% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 5% brut şi cu 4,7% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 2,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările de construcţii au crescut la zece luni

     Ca serie brută, la lucrările de reparaţii capitale volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 28,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 17,8%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 8,5%, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 6,7% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,2%, iar construcţiile inginereşti au scăzut cu 0,1%.

    Ca serie ajustată, lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 31,2%, respectiv cu 13,9%. Pe obiecte de construcţii s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,6%, respectiv cu 1,1%, în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 3,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistica menţine estimarea de creştere economică de 1,6% în trimestrul trei şi 2,7% la nouă luni

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier –  estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 158,11 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,1% faţă de trimestrul trei din 2012. La nouă luni PIB a fost de 467,1 miliarde lei.

    Ca serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 175,37 miliarde lei preţuri curente, mai mare în termeni reali tot cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012, rezultând la nouă un o majorare de 2,7%, la 443,18 miliarde lei.

    “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, le-au avut următoarele ramuri: Industria (+1,4%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 5,1%; Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 17,9%; Tranzacţiile imobiliare (+0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Reducerea volumului de activitate din administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială, cu 0,7%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia acestei ramuri la creşterea PIB fiind de -0,1%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni creşterea s-a datorat în principal exporturilor nete (cu o contribuţie de +5,2%), consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii cu 1,5%, şi cheltuielilor pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,4%), cu o pondere de 60,4% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 0,6%.

    O contribuţie negativă au înregistrat formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 3,9%, consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 2,4%, respectiv variaţia stocurilor (-1,5%) ca urmare a reducerii stocurilor din economie.

    Primele estimări ale INS, anunţate la jumătatea lunii noiembrie, arătau că economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că la nouă luni avansul PIB a ajuns la 2,7%.

    Statistica va actualiza la 10 ianuarie estimarea privind evoluţia economiei.

    Pentru anul în curs, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 2,2%, iar pentru anul viitor de 2,1-2,2%. Proiectul de buget pentru 2014 a fost fundamentat luând în calcul o majorare a PIB de 2,2%.

    Prognoza pentru acest an a fost revizuită în urcare, în noiembrie, de la 2%, datorită producţie agricole bune şi a exporturilor în creştere.

    La începutul lunii noiembrie şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat că FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent.

  • Afacerile din comerţ au scăzut în primele zece luni cu 0,3%

    Evoluţia a fost influenţată de scǎderea comerţului cu amănuntul al carburanţilor (4,4% serie brută) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (0,4%). Creşteri s-au înregistrat la produsele nealimentare (2,5%).

    În octombrie afacerile din comerţ au crescut faţă de luna precedentă cu 2,3% ca serie brută şi cu 0,4% ajustat.

    Faţă de octombrie 2012 indicatorii sunt mai mari cu 2,2%, respectiv 1,7%.

  • Investiţiile în economie au scăzut în primele nouă luni cu 5,5%

    Investiţiile în lucrări de construcţii noi au însumat 21,56 miliarde lei, reprezentând 47,2% din total, faţă de 50,7% în acelaşi interval al anului trecut. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 20,04 miliarde lei (43,8% din total).

    “Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, arată INS, într-un comunicat.

    În trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al treilea din 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 10%. La utilaje diminuarea a fost de 22,3%, iar la construcţiile noi de 2,6%. La elementul de structură alte cheltuieli s-a înregistrat o creştere cu 9,7%.

    Datele BNR arată că investiţiile străine directe atrase de România în primele nouă luni ale anului au totalizat 1,49 miliarde de euro, în scădere cu 9,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Topul turiştilor străini care au vizitat România anul acesta. Din ce ţări provin

    Astfel, sosirile au însumat 6,84 milioane, iar înnoptările 16,77 milioane.

    Sosirile turiştilor români reprezentat 78,1% din numărul total, pondere apropiată de cea din 2012.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile pentr turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,8%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale.

    Cei mai mulţi turişti străini, din totalul de 1,49 milioane, provin din Germania (202.546), Italia (154.974) şi Franţa (103.355).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 6,98 milioane, în creştere cu 1,2%. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 9,82 milioane, mai mari cu 2% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2012.

    În octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, sosirile în structurile de primire turistică au avansat cu 1,2%, iar înnoptările cu 1,5%.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele zece luni cu 2,9%. Din ce ţări provin cei mai mulţi turişti străini

    Astfel, sosirile au însumat 6,84 milioane, iar înnoptările 16,77 milioane.

    Sosirile turiştilor români reprezentat 78,1% din numărul total, pondere apropiată de cea din 2012.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile pentr turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,8%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale.

    Cei mai mulţi turişti străini, din totalul de 1,49 milioane, provin din Germania (202.546), Italia (154.974) şi Franţa (103.355).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 6,98 milioane, în creştere cu 1,2%. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 9,82 milioane, mai mari cu 2% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2012.

    În octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, sosirile în structurile de primire turistică au avansat cu 1,2%, iar înnoptările cu 1,5%.

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut. Care sunt domeniile în care se caută angajaţi

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,78%, în urcare cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,15 puncte faţă de acelaşi trimestru al anului 2012.

    “Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi a locurile de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2,2 mii locuri vacante), urmate de ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente) – grupa majoră 8 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +0,8 mii locuri vacante) şi funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +0,4 mii locuri vacante). Singurele scăderi au fost cele pentru ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,28 puncte procentuale, respectiv -1,1 mii locuri vacante), respectiv muncitori necalificaţi (-0,06 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante) – grupa majoră 9”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele estimează stagnarea activităţii în industrie, comerţ şi servicii, până în ianuarie

     Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -1%), iar în ceea ce priveşte estimarea producţiei pentru unele activităţi se va înregistra o tendinţă de creştere: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +36%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (sold conjunctural +30%) şi fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +22%), se arată într-un comunicat al INS. Preţurile produselor industriale şi numărul salariaţilor vor fi de asemenea stabile (sold conjunctural +5%, respectiv -4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele estimează stagnarea activităţii în industrie, comerţ şi servicii, până în ianuarie

    Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -1%), iar în ceea ce priveşte estimarea producţiei pentru unele activităţi se va înregistra o tendinţă de creştere: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +36%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (sold conjunctural +30%) şi fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +22%), se arată într-un comunicat al INS. Preţurile produselor industriale şi numărul salariaţilor vor fi de asemenea stabile (sold conjunctural +5%, respectiv -4%).

    În construcţii se va înregistra o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -43%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -33%). Managerii estimează diminuarea stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -34%) şi menţinerea preţurilor la valorile actuale (sold conjunctural +2%).

    În comerţul cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +1%) şi a volumului total al vânzărilor de mărfuri (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra, de asemenea, relativă stabilitate (sold conjunctural -4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%) şi a preţurilor (sold conjunctural +30%).

    Şi în servicii cererea (cifra de afaceri) va fi stabilă (sold conjunctural +1%). În sectorul de servicii se estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +6%).