BusinessMagazin

Tag: finante

  • Primul bilanţ al privatizării: statul a încasat 7 mld. euro pe 7.500 de întreprinderi. Şi mai are în cont 2,2 mld. euro

    Statul român a încasat  7 miliarde de euro în 25 de ani din priva­tizarea a 7.500 de întreprinderi, din care mai sunt disponibili în contul Trezoreriei Statului 2,2 mi­liarde de euro, afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Florin Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu din perioada 1992-1996, când România a privatizat foarte puţin, face astfel primul bilanţ oficial al privatizării din România, la 20 de ani de când a părăsit funcţia de ministru.

    Prezentarea lui Florin Georgescu, consi­derat unul dintre economiştii care s-au opus iniţial liberalizării şi privatizării, se înscrie în tendinţa înregistrată în ultima perioadă  ca oficiali ai BNR să prezinte rezultate din economia reală, cu evaluări ale transfor­mărilor din economie în ultimele decenii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vezi fotografiile uimitoare ale unui român, fost bancher, devenit fotograf. A vizitat până acum 70 de ţări – GALERIE FOTO

    Andrei Duman este  fotograf specializat în fotografia de călătorie, aeriană şi de peisaje. Duman s-a născut în Bucureşti în 1982, însă a fost crescut şi educat în Anglia, unde a obţinut în 2005 o diplomă de master în Finanţe şi Investiţii de la Universitatea York. Însă el nu s-a făcut remacat în domeniul finanţelor, ci datorită fotografiilor sale spectaculoase.

    “Cariera mea a fost împărţită în două: ziua lucram în domeniul finanţelor, dar adevărata mea pasiune este călătoria şi fotografia şi am încercat să mă dedic pasiunii mele cât de mult am putut”, a declarat Duman pentru Daily Mail. Din Anglia s-a mutat la New York unde a trăit câţiva ani înainte să se stabilească la Los Angeles.

    Pasiunea pentru fotografie a început când se afla în turnee internaţionale în calitate de jucător de tenis semi-profesionist, înainte de a-şi începe cariera de bancher de investiţii, lucru care i-a permis să viziteze 70 de ţări până acum, potrivit site-ului Gallery 825 din L.A.

    “Vreau să văd tot. Cu cât sunt mai departe de oraşele mari, în spaţiile deschise, cu atât mă simt mai bine. Vreau să văd cum trăiesc oamenii din diferite zone, ce mănâncă, ce experienţe au. Cred că cu toţi ar trebui să explorăm mai mult. Să vedem ce se află în spatele acelui deal, acelui canion”, a spus el.

    Deşi acoperă mai multe zone în fotografie, Duman este cel mai interesat de fotografia aeriană. S-a plimbat zeci de ore cu avioane şi elicoptere pentru a surprinde imagini incredibile de la sute de metri distanţă.

    “Am învăţat mai multe despre viaţa din călătoriile mele şi din întâlnirile cu oameni decât prin orice alt mod şi vreau să văd cât mai mult din planeta noastră”, a mai spus el.

    Operele acestuia au fost expuse în galerii precum Iris Gallery din Aspen, Colorado, Keystone Gallery din Los Angeles sau BG Gallery din Santa Monica.

    Pe 14 septembrie 2015, artistul şi-a deschis propria galerie (Andrei Duman Gallery) în Los Angeles.  “Deschiderea acestei galeri este o culminare a muncii mele”, a declarat Duman.   

    GALERIE FOTO

  • Ministrul propus pentru Finanţe are ca obiective creşterea PIB potenţial, investiţiile şi colectare mai bună

    “Ce m-a determinat să accept această propunere extrem de onorantă de a prelua Ministerul Finanţelor a fost experienţa mare, care m-a făcut să cunosc multe dintre aspectele economiei româneşti, am încercat o perioadă lungă să găsim soluţii împreună cu dumneavoastră. Când mi s-a oferit această sansă, să vin de partea cealaltă a mesei, am acceptat imediat propunerea”, le-a transmis luni ministrul propus pentru portofoliul Finanţelor, Anca Dragu Paliu, deputaţilor şi senatorilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe în cadrul audierilor, care au început în jurul orei 15.00.

    Ea le-a sumarizat parlamentarilor experienţa sa profesională, spunând că aceasta o va ajuta în noua poziţie care i s-a propus.

    Dragu Paliu a menţionat că baza pe care doreşte să implementeze programul pentru minister este una bună, întrucât România a revenit pe creştere economică după criză, cu un ritm susţinut de creştere, superior mediei europene.

    “Acest lucru se datorează şi unui progam serios de consolidare fiscală, promovat începând din 2009, care a condus la o creştere a încrederii în economia românească, ceea ce a creat premisele reluării creşterii economice.Urmărim creşterea economică care, în cele din urmă, să fie simţită de fiecare român”, a adăugat Dragu Paliu.

    Printre obiectivele pe care le are se numără accelerarea investiţiilor şi exporturilor, având în cedere că motorul creşterii economice a migrat în ultima vreme spre consum, apreciind că între cele trei componente trebuie să existe un echilibru.

    “O altă provocare la nivel macroeconomic este aceea de creştere a potenţialului economiei româneşti. Aceasta se poate face prin continuarea unui program serios de reforme structurale. România trebuie să concretizeze toate elementele care fac posibilă creşterea economică şi să avem ritmuri superioare de creştere pentru a ne asigura o convergenţă mai rapidă la nivelul statelor UE, mai ales din punct de vedere al indicatorilor din zona nivelului de trai”, a mai spus Dragu Paliu.

    Ministrul desemnat a apreciat că politica fiscal-bugetară prudentă din ultima perioadă se poate observa într-un deficit bugetar revenit sub limitele agreate la nivel european şi într-o datorie publică de 40% din PIB, care situează România în plutonul fruntaş al ţărilor UE.

    În ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară, Paliu intenţionează să o folosească drept un instrument de creştere economică, prin folosirea “judicioasă” a măsurilor puse la dispoziţie.

    Pentru perioada imediat următoare a mandatului are în vedere finalizarea bugetului pentru 2016, asigurarea predictibilităţii fiscale, la care a precizat că ţine foarte mult, întrucât va asigura o creştere a încrederii în economia românească şi va determina investitorii străini să continue să investească în economia românească, pentru a ajunge la dezideratul de creştere a potenţialului economic.

    “Un alt deziderat este creşterea investiţiilor publice, pentru a cărei stimulare consider că este necesară o prioritizare a proiectelor de investiţii şi asigurarea unei bugetări multianuale a acestor proiecte. Unele încep să fie finanţate 1-2 ani, apoi sunt abandonate, ceea ce poate fi o pierdere de resurse”, le-a mai transmis Dragu Paliu parlamentarilor din comisiile de Buget-Finanţe.

    O altă prioritate pe care oficialul o are în vedere se referă la creşterea colectării veniturilor publice, prin accelerarea procesului de informatizare pentru a avea o imagine mai bună a situaţiei, dar în primul rând prin creşterea gradului de conformare voluntară, prin plasarea contribuabilului în centrul sistemului.

    “Noi lucrăm pentru contribuabil. Şi eu plătesc taxe la ghişeu şi ştiu cât este de greu pentru angajaţii de acolo să facă faţă situaţiei, dar şi pentru noi ca şi contribuabili. Sunt lucruri mici care se pot realiza şi pot creşte gradul de conformare voluntară. E mai simplu să plăteşti datoriile, să pleci acasă liniştit decât să te duci să te lupţi cu autorităţile. Pentru realizarea acestor priorităţi doresc să colaborez strâns cu dumneavoastră, sunteţi aleşii poporului, noi suntem partea executivă”, şi-a încheiat Dragu Paliu discursul în faţa paralmentarilor.

    Anca Paliu Dragu are 42 de ani, şi-a început cariera la BNR şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Monetar Internaţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

  • Şef de birou de la Finanţele Publice Bihor şi inspector vamal, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de joi, a lui Dorel Pătcaş, director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor şi director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor (DGFP) – coordonator al Activităţii de Inspecţie Fiscală, la data faptelor, în prezent şef birou în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Bihor, pentru luare de mită (patru infracţiuni) şi spălare a banilor.

    De asemenea, a fost reţinut Florian Şandor, şef al Serviciului inspecţie fiscală al DJAOV Bihor, la data faptei, în prezent inspector vamal în cadrul Biroului Vamal de Interior Oradea, pentru complicitate la luare de mită.

    În ordonanţele procurorilor se arată că, în cursul lunii decembrie 2009, Dorel Pătcaş, în calitate de director adjunct al DJAOV Bihor, a primit de la un om de afaceri (administrator de fapt al mai multor firme), o sumă de bani nedeterminată şi produse alimentare în valoare de 6.000 de lei în schimbul eliberării unui atestat de comercializare de produse petroliere pentru una dintre societăţile comerciale controlate de respectivul om de afaceri.

    Conform DNA, în 22 septembrie 2011, Pătcaş, în aceeaşi calitate, a primit de la un al doilea om de afaceri (martor denunţător în cauză), suma de 6.000 de lei, prin intermediul unei rude şi beneficiind de ajutorul lui Florian Şandor, în scopul de a asigura protecţia activităţii ilicite a firmei administrate de acesta.

    În perioada 2012-2014, Dorel Pătcaş, în calitate de director executiv adjunct în cadrul DGFP Bihor, a pretins şi a primit de la alţi doi oameni de afaceri (martori denunţători în cauză), prin intermediari, suma totală de 42.000 de euro (29.000 de euro, respectiv 13.000 de euro de la fiecare denunţător), pentru a face demersurile necesare astfel încât inspectorii care făceau controale la firmele administrate de aceştia să nu constate aspecte penale şi pentru ca aceste controale să fie favorabile societăţilor respective.

    DNA mai arată că, în cursul lunii ianuarie 2014, Pătcaş a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 25.000 de lei (parte din suma totală de 29.000 de euro), prin întocmirea olografă a unui contract de împrumut fictiv, pretins a fi întocmit la 10 ianuarie 2013, semnat de unul dintre oamenii de afaceri şi o altă persoană, cunoscând împrejurarea că suma respectivă provine din comiterea unei infracţiuni de corupţie.

    În cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.

    În acest caz, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Conform aceleiaşi surse, inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, urmând a se analiza oportunitatea prezentării lor în faţa Tribunalului Bihor, cu propunere de arestare preventivă.

    În 29 octombrie, procurori ai DNA au făcut percheziţii în patru locuri din municipiul Oradea într-un dosar vizând infracţiuni de corupţie comise în perioada 2009-2014, una din percheziţii fiind la sediul Finanţelor Publice Judeţene, în biroul şefului de la Servicii Interne, Dorel Pătcaş, de unde s-au ridicat documente.

    Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Bihor, Vasile Farc, declara atunci că procurorii DNA Oradea au descins la sediul instituţiei şi au sigilat biroul şefului de la Servicii Interne, inspectorul Dorel Pătcaş, după care au plecat.

    “Ulterior, procurorii au revenit şi fac cercetări în birou, de unde ridică documente. Nu ne-au comunicat care este motivul anchetei. La finalul acţunii, aşteptă să primim o copie a procesului-verbal privind percheziţia”, declara Vasile Farc.

    Conform sursei citate, Pătcaş a deţinut mai multe funcţii în cadrul AJFP, între care cea de director adjunct şi şef adjunct la Inspecţia Fiscală. Totodată, el a mai fost director al Vămii Oradea.

  • Idei pentru investiţii: Litigiile corporatiste, cea mai nouă piaţă de plasamente

    Miller, producător de echipamente din Marea Britanie, a inventat un dispozitiv de cuplare, denumit Bug,  care nu doar că scurtează timpul de lucru, dar şi eficientizează modul de lucru. Acest dispozitiv le permite operatorilor maşinăriilor hidraulice să schimbe freza sau cupa fără să părăsească niciun moment cabina vehiculului. Astfel, înainte ca Miller să-şi breveteze dispozitivul minune, un operator al unei maşinării de excavare era nevoit să piardă până la 30 de minute când dorea să schimbe freza sau cupa. Dispozitivul brevetat în 1990 de către Miller se numea Magnificul Şapte şi reducea timpul necesar asamblării la doar 7 secunde. În acelaşi timp, o altă problemă era rezolvată: dispozitivul era funcţional şi perfect adaptabil oricărui tip de echipament. Dispozitivele de cuplare rapidă au revoluţionat industria şi au dus la o compatibilitate universală între produse.

    În 1997 un reprezentant al Miller a fost abordat de către Caterpillar în cadrul unui târg de profil din Germania. Cele două companii au început discuţiile legate de un posibil parteneriat. De-a lungul anilor, Caterpillar, potrivit Miller, a cumpărat aproximativ 27.000 de unităţi pe care le-a revândut propriilor clienţi, generând astfel micii companii venituri de 100 de milioane de dolari. Fiecare produs trebuia să se potrivească perfect pe maşinăriile Caterpillar, aşa că inginerii celor două companii au făcut schimb de fişe tehnice. Comenzile Caterpillar reprezentau circa 28% din businessul Miller.

    Conform versiunii lui Miller, în timpul crizei economice din 2008 Caterpillar a întrerupt brusc parteneriatul cu compania britanică, motivând că nu mai au nevoie de acest dispozitiv şi că au dezvoltat un produs asemănător. Caterpillar a negat că ar fi folosit tehnologia Miller pentru a crea acest produs şi a invocat faptul că în contract era stipulat că puteau întrerupe colaborarea oricând doreau. Keith Miller, fondatorul companiei, a fost devastat, realizând că va pierde cel mai mare client al său, lucru ce va avea un impact extrem de negativ asupra veniturilor companiei. Lipsa contractului cu Caterpillar i-a dus direct pe pierdere şi au concediat jumătate dintre angajaţi.
    La un an distanţă, Miller a văzut pentru prima dată produsul celor de la Caterpillar. „Nu numai că era similar, ci era o copie, pur şi simplu“, a spus Keith Miller. A dat în judecată Caterpillar pentru încălcarea contractului, fraudă şi utilizarea de secrete tehnologice. Curând şi-a dat seama ce înseamnă să dai în judecată o astfel de companie.

    Era o luptă între David şi Goliat. Pentru acest proces, Miller s-a gândit la o metodă de plată alternativă. Nu-şi plăteşte avocaţii din propriul buzunar, ci o firmă privată din Illinois, Arena Consulting, plăteşte costurile legale ale procesului. Dacă Miller pierde procesul, Arena nu primeşte nimic, însă, dacă Miller câştigă, Arena primeşte o parte din venituri, ceea ce ar putea fi o sumă de ordinul zecilor de milioane de dolari.

    Potrivit New York Times, cazul Miller vs. Caterplillar este doar un exemplu al unei noi pieţe care se formează din disputele de proprietate intelectuală în valoare de multe milioane de dolari. Noua formă de finanţare a proceselor este izvorâtă atât din posibilitatea de a căuta dreptatea în sala de judecată, cât şi o dovadă a mercantilismului ingenios de care omul dă dovadă. Faptul este demonstrat de înclinaţia americanilor de a face bani din orice, de capacitatea de a transforma orice în bunuri ce pot fi comercializate. Unii susţin că această practică le permite companiilor mai mici, cum ar fi Miller, să se lupte cu jucătorii mai mari. Alţii îşi fac griji că ar putea da naştere la un număr foarte mare de procese, procese ce aduc foarte mulţi bani în joc, bani care ar putea creşte semnificativ costurile deja ridicate ale sistemului juridic american.

    Deşi numărul de litigii finanţate în această manieră este încă mic, industria creşte foarte rapid, condusă de legi permisive şi de promisiunea unui profit gras. În 2013 şi 2014, Burford Capital, o companie din Marea Britanie, şi-a mărit capitalul de investiţii în domeniul legal de la 150 de milioane de dolari la 500 de milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, profiturile companiei au crescut cu 89%. În aceeaşi manieră, multe alte companii caută să se extindă pe această piaţă, iar portofoliul deţinut de IMF Bentham numără 39 de cazuri, pe care firma le evaluează la peste 2 miliarde de dolari.

    Ca urmare, doi senatori americani au trimis scrisori către investitori majori pe care îi rugau să detalieze cazurile în care au investit şi alte detalii legate de afacerile acestora. Aceştia au numit această finanţare a litigiilor drept o industrie „în floare”, nereglementată, în care se operează fără licenţiere sau supraveghere.

    Această procedură este întâlnită şi în cadrul companiilor mari, cele care, deşi au propriii avocaţi şi finanţe destule, vând „bucăţi” din procese pentru a nu avea probleme cu fluxul de numerar şi, totodată, pentru a scăpa de o parte din risc. Juridica Investments, un fond din Miami, ce are în gestiune 650 milioane de dolari, s-a specializat în a lucra cu companii din topul Fortune 500, acestea reprezentând cam 80-85% din investiţiile sale, potrivit lui Richard Fields, directorul executiv al companiei. Acesta spune că finanţarea din afara companiei implicate în proces vine în interesul reclamanţilor.

    Revenind la disputa dintre Miller şi Caterpillar, avocaţii companiei americane au încetinit desfăşurarea procesului prin intentarea de noi procese prin care reclamau  că Miller a oferit produse „substandard“ şi că nu a reuşit să aprovizioneze în mod regulat Caterpillar. În această situaţie, avocaţii lui Miller au cheltuit repede milioanele de dolari disponibile, iar pentru a putea continua procesul dincolo de prima fază ar fi avut nevoie de alte milioane de dolari. Keith Miller şi cei doi fraţi ai săi şi-au ipotecat casele pentru a putea face rost de bani, însă tot nu au reuşit să strângă fonduri suficiente pentru a continua procesul. O persoană din Londra i-a pus în contact cu Reed Oslan, un avocat din Chicago care este specializat în finanţarea litigiilor.

    Termenii afacerii dintre Miller şi finanţatorii procesului nu au fost făcuţi publici, dar investitorii cumpără de obcei între 20 şi 60% din suma pe care compania ar trebui să o primească, dacă decizia curţi îi este favorabilă. Însă procentul poate creşte şi mai mult. Luna aceasta, când procesul dintre Miller şi Caterpillar va ajunge în faţa unui juriu, avocaţii companiei britanice vor cere 100 de milioane de dolari daune. „Fără această metodă de finanţare nu am fi reuşit să ajungem atât de departe în acest proces“, a spus Keith Miller.
    Miller susţine că de-a lungul anilor Caterpillar a negat zvonurile în legătură cu faptul că îşi construia propria versiune a Bug-ului, în acelaşi timp asigurându-i pe cei de la Miller că relaţia dintre companii e foarte bună. Disputa dintre Caterpillar şi Miller nu se rezumă doar la bani, în opinia lui Miller: „Vreau să se facă dreptate”.

    Finaţarea litigiilor nu este o invenţie nouă, ci îşi are rădăcinile în antichitate. Membrii cluburilor politice ateniene se sprijineau reciproc în procesele lor contra rivalilor, potrivit lui Max Radin, istoric. Apollodorus, fiul unui bancher, a cumpărat acţiuni într-un proces şi a angajat oratori profesionişti să scrie discursuri pentru proces. De asemenea, în secolul XIII, în Anglia medievală era ceva obişnuit ca cei implicaţi într-o dispută să angajeze „campioni“, luptători care să-i reprezinte.

    Fondurile de hedging, băncile sau companiile de asigurări au finanţat ocazional procese, dar nicio firmă nu se specializase în aşa ceva până în 2007 când a fost înfiinţată Juridica Investments. Naşterea acestei companii, precum şi creşterea industriei se datorează, în parte, şi recesiunii, pentru că avocaţii marilor companii erau dornici să scape de risc, dar şi datorită faptului că cererea a crescut în rândul investitorilor ce căutau o sursă de profit care să nu depindă de oscilaţiile bursei.

    Problema este că nu tot timpul interesul investitorilor şi al celor implicaţi în proces este acelaşi. În funcţie de structura înţelegerii, de multe ori reclamanţii pot câştiga foarte puţini bani, mult mai puţini decât avocaţii şi investitorii.

    În 2007 Altitude Capital a investit 8 milioane de dolari într-o dispută pe drepturi de autor dintre DeepNines şi McAfee. DeepNines a avut câştig de cauză şi a primit 25 de milioane de dolari de la McAfee, dar asta înainte să se facă împărţirea. Suma a fost distribuită în felul următor: 2,1 milioane de dolari s-au dus pe cheltuieli diverse, avocaţii au primit 11 milioane, iar Altitude a luat 10 milioane de dolari. DeepNines a rămas doar cu 800.000 de dolari, 3% din suma totală. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru că Altitude a considerat că a primit prea puţini bani, aşa că i-au dat în judecată pe cei de la DeepNines. În cele din urmă s-a renunţat la proces.

    O astfel de întâmplare este neobişnuită, dar când vine vorba de împărţirea banilor, compania mică se poate vedea înfruntând un alt Goliat, cel care înainte îi era prieten.

    Când finanţatorii litigiilor vorbesc despre lărgirea accesului la justiţie al individului mic, defavorizat, cu acces la mai puţine resurse, aceştia se referă la ajutorarea milionarilor în lupta cu miliardarii. În unele privinţe, creşterea acestui business este un simptom a ceea ce a devenit sistemul de justiţie american: un sistem lent, costisitor şi complicat pentru medierea litiigiilor între corporaţii. Judecătorii din sistem ar putea fi văzuţi ca nişte arbitri, dar mai degrabă se îndreaptă spre contabilitate.

    Se apropie ziua când procesele devin asemănătoare Bug-ului, complicate, scumpe şi transformate în comodităţi transferabile? Da, pentru că tot mai mulţi avocaţi sunt plătiţi de oameni al căror interes în dispută este speculativ, nu personal.  

  • Guvernul a revenit asupra creşterii salariilor din Ministerul de Finanţe. Măsura nu se mai aplică

    “Prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată astăzi (marţi – n.r.), a fost abrogat art.63 din OUG 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. Prin acest articol se instituise acordarea unei majorări medii a salariilor de bază cu 22% pentru personalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Executivul a aprobat marţi ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    Câteva mii de angajaţi de la direcţiile de Finanţe din ţară şi din administraţia locală au oprit lucrul, marţi dimineaţă, cerând majorarea salariilor şi reclamând că salariile celor din Ministerul de Finanţe şi ANAF au crescut printr-o Ordonanţă a Guvernului adoptată “pe ascuns”.

    Ministerul Finanţelor a anunţat vineri că funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, începând cu 1 noiembrie.

    Ministerul a precizat că, astfel, salariile de bază vor fi majorate, în medie, cu 22%, iar de această creştere a salariilor vor beneficia aproximativ 5.700 de persoane.

    Majorarea salariilor s-a făcut prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015.

    Liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declara pentru MEDIAFAX că peste 60.000 de angajaţi, în principal ai MFP şi ANAF, vor beneficia de o creştere salarială de peste 60%, după ce Guvernul a inclus în rectificarea bugerată o derogare care nu făcea parte din proiect şi nu a fost discutată cu partenerii sociali.

    Alianţa Sindicatelor Sed Lex a anunţat marţi că angajaţii din instituţiile fiscale, din primării şi din alte unităţi din administraţia locală au declanşat un protest spontan pe termen nelimitat, cerând creşteri salariele similare celor acordate în învăţământ şi sănătate.

    Potrivit reprezentanţilor Sed Lex, acţiunile de protest au fost declanşate spontan şi durata acestora nu poate fi precizată, angajaţii din administraţie publică reclamând faptul că lor nu le-au fost acordate creşteri salariale, în condiţiile în care în acest domeniu media salarizării este de aproximativ 1.350 de lei net.

    “Din cauza modului defectuos în care este gestionată politica salarială din România, creând discriminări între categorii sociale ş chiar între angajaţii din cadrul administraţiei publice (vezi creşterile salariale acordate în învăţământ şi sănătate, precum şi angajaţilor din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF), salariaţii din domeniul Fiscului, din primării şi din alte instituţii din administraţia publică centrală şi locală au declanăat au declanşat acţiuni spontane la nivel naţional, solicitând în mod expres acordarea de creşteri salariale”, au transmis liderii Sed Lex, într-un comunicat.

    La Cluj, peste 300 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj au întrerupt lucrul marţi dimineaţă şi s-au adunat în curtea instituţiei.

    Aproximativ 3.000 de angajaţi ai Regionale Finanţelor Publice Ploieşti, care include judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Călăraşi şi Giurgiu, au întrerupt şi ei lucrul şi au ieşit în stradă, nemulţumiţi că doar colegii lor din aparatul central beneficiază de majorări salariale.

    Şi la Suceava, activitatea Administraţiei Finanţelor Publice este blocată, după ce angajaţii au întrerupt lucrul. La Bucureşti, s-au adunat protestatari în faţa Ministerului Finanţelor.

    “Oamenii sunt extrem de revoltaţi pentru faptul că guvernanţii găsesc întotdeauna soluţii pentru ei, dar niciodată pentru cei care muncesc efectiv”, apreciază liderul Sindicatului Finanţe Prahova Sed Lex, Aurel Fănică.

  • Mii de angajaţi de la Finanţe au oprit lucrul, acuzând majorarea pe ascuns a salariilor din Ministerul de Finanţe şi ANAF

    Alianţa Sindicatelor Sed Lex a anunţat, marţi, că angajaţii din instituţiile fiscale, din primării şi din alte unităţi din administraţia locală au declanşat un protest spontan pe termen nelimitat, cerând creşteri salariele similare celor acordate în învăţământ şi sănătate.

    Potrivit reprezentanţilor Sed Lex, acţiunile de protest au fost declanşate spontan şi durata acestora nu poate fi precizată, angajaţii din administraţie publică reclamând faptul că lor nu le-au fost acordate creşteri salariale, în condiţiile în care în acest domeniu media salarizării este de aproximativ 1.350 de lei net.

    ”Din cauza modului defectuos în care este gestionată politica salarială din România, creând discriminări între categorii sociale ş chiar între angajaţii din cadrul administraţiei publice (vezi creşterile salariale acordate în învăţământ şi sănătate, precum şi angajaţilor din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF), salariaţii din domeniul Fiscului, din primării şi din alte instituţii din administraţia publică centrală şi locală au declanăat au declanşat acţiuni spontane la nivel naţional, solicitând în mod expres acordarea de creşteri salariale”, spun liderii Sed Lex, într-un comunicat de presă.

    La Cluj, peste 300 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj au întrerupt lucrul, marţi dimineaţă, şi s-au adunat în curtea instituţiei.

    Liderul de sindicat din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, Ilie Rostogol, a declarat, marţi, corespondnetului MEDIAFAX că majorarea salariilor din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor s-a făcut ”pe ascuns”.

    ”Suntem nemulţumiţi de faptul că, pe ascuns, printr-o Ordonanţă de Guvern, s-au majorat de la 1 noiembrie salariile celor din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor şi ANAF cu peste 60%, iar nouă, celor din teritoriu, ni s-a transmis că majorarea va avea loc doar în primul trimestru al anului viitor. Noi suntem albinele, colectăm banii, iar ei care coordonează îşi majorează salariile”, a spus Rostogol.

    Potrivit acestuia, oamenii vor rămâne în curtea instituţiei, aşteptând rezultatele unei întâlniri care are loc la Bucureşti, la Ministerul Finanţelor, cu conducerea DGFP Cluj, pentru rezolvarea conflictului.

    Aproximativ 3.000 de angajaţi ai Regionale Finanţelor Publice Ploieşti, care include judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Călăraşi şi Giurgiu, au întrerupt şi ei lucrul şi au ieşit în stradă, nemulţumiţi că doar colegii lor din aparatul central beneficiază de majorări salariale.

    ”Oamenii sunt extrem de revoltaţi pentru faptul că guvernanţii găsesc întotdeauna soluţii pentru ei, dar niciodată pentru cei care muncesc efectiv”, a declarat corespondentului MEDIAFAX liderul Sindicatului Finanţe Prahova Sed Lex, Aurel Fănică.

    Şi la Suceava, activitatea Administraţiei Finanţelor Publice este blocată, după ce angajaţii au întrerupt lucrul.

    Liderul sindical Gheorghiţă Tudosca a declarat că protestul este spontan şi că salariaţii vor să atragă atenţia că angajaţii administraţiilor judeţene şi de sector nu primesc majorări conform ordonanţei adoptate de guvern. El consideră că munca angajaţilor din administraţiile judeţene este importantă pentru că acesta este ce care asigură activitatea de bază.

    Liderul sindical a precizat că salariul mediu în Administraţia Finanţelor Publice Suceava este de 2.500 de lei, iar instituţia are 370 angajaţi, din care circa 200 în structura din municipiul Suceava, iar restul în municipii din judeţ.

    Ministerul Finanţelor a anunţat, vineri, că începând cu 1 noiembrie funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.

    Ministerul Finanţelor a precizat că, astfel, salariile de bază vor fi majorate, în medie, cu 22%, iar de această creştere a salariilor vor beneficia aproximativ 5.700 de persoane.

    Majorarea salariilor s-a făcut prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015.

    Liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declara pentru MEDIAFAX că astfel salariile angajaţilor în cauză vor creşte cu peste 60%.

  • CNS Cartel Alfa: Guvernul creşte salariile din Finanţe cu peste 60%. Ministerul Finanţelor: Majorarea medie va fi de de 22%, este justificată de “activităţile complexe” ale acestor instituţii

    Ministerul Finanţelor susţine, într-un comunicat de presă, că majorarea medie a salariilor de bază va fi de 22%, iar de aceasta vor beneficia doar aproximativ 5.700 de persoane.

    Prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.

    Preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat însă pentru MEDIAFAX că salariile angajaţilor în cauză vor creşte cu peste 60% şi a estimat numărul beneficiarilor la mai mult de 60.000 – angajaţi din toate direcţiile din teritoriu ale ANAF şi din toate instituţiile deconcentrate din ţară. 

    El a precizat că derogarea, inclusă în actul publicat în Monitorul Oficial, nu a fost prevăzută în proiectul rectificării şi nu a fost prezentată nici partenerilor sociali.

    “Modificarea a fost făcută ori în şedinţa de Guvern, ori după. În mod normal o astfel de modificare nu trebuie făcută fără semnăturile miniştrilor Finanţelor, Justiţiei şi Muncii”, a spus Hossu.

    El a arătat că prevederea este discriminatorie şi va duce la o “explozie salarială”.

    Majorarea salariilor angajaţilor Finanţelor, ANAF, Direcţiei Generale Administrare Mari Contribuabili şi ANAP este justificată de “activităţile complexe” desfăşurate de aceste instituţii şi de necesitatea atingerii unei salarizări similare cu cea din Ministerul Fondurilor Europene, susţine MFP.este

    “Activităţile complexe ale MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, precum şi imperativul asigurării unei stabilităţi a personalului specializat din cadrul acestora justifică acordarea unei majorări salariale prin acordarea unui număr de 25 de clase de salarizare succesive. Acordarea acestei majorări salariale este de natură să creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate şi care în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare”, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    În plus, o egalizare a salarizării între aceste instituţii publice este necesară, deoarece nu trebuie să existe o diferenţă între cele două categorii de bugete, naţional şi cel al Uniunii Europene, şi nici între activităţile aferente funcţiilor acestor instituţii publice, potrivit sursei citate.

    “În corelaţie cu atribuţiile şi complexitatea lucrărilor de la nivelul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, pe de o parte, şi riscurile care pot interveni în lipsa unei salarizări corespunzătoare a acestora, pe de altă parte, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili şi ANAP şi unei majorări salariale similare celei prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, personalul din aceste instituţii nu va beneficia de majorarea salarială de 25 de clase de salarizare succesive pe perioada în care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Măsura propusă este de natură să conducă la evitarea riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituţii cu un nivel de salarizare superior, la evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie şi la stabilirea unui echilibru între complexitatea muncii şi riscurile care derivă din realizarea prerogativelor acestora. Totodată, această măsură contribuie la realizarea unui serviciu public stabil, prin eliminarea pe cât posibil a riscului migrării personalului specializat din cadrul unor instituţii cheie ale administraţiei publice centrale către mediul privat, cu consecinţe pozitive asupra interesului cetăţeanului, a bugetului general consolidat şi a activităţii autorităţilor publice vizate de această măsură”, susţin Finanţele.

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Costuri minime record pentru împrumuturile Finanţelor, susţinute de cererea mare din partea băncilor

    Trezoreria a primit oferte care au totalizat 2,51 miliarde de lei, de trei ori şi jumătate mai mult faţă de suma planificată în prospectul de împrumut pentru luna octombrie, de 700 de milioane de lei.

    Statul a reuşit să obţină un randament minim record în contextul în care tranzacţiile din piaţa secundară pe maturităţi scurte sunt la minime, iar sistemul bancar se aşteaptă la o lichiditate ridicată pe final de an.

    “Cam toate scadenţele mai mici de patru ani se tranzacţionează în piaţa secundară la minime istorice”, potrivit dealerilor.

    De asemenea, îmbunătăţirea lichidităţii din sistemul bancar susţine declinul randamentelor pentru titlurile emise de stat.

    Astfel, pe 26 octombrie Finanţele trebuie să răscumpere o emisiune de obligaţiuni deschisă în octombrie 2012 şi prin care au atras aproximativ 7 miliarde de lei.

    Totodată, statul trebuie să accelereze cheltuielile pe final de an, pentru a se apropia de obiectivul de deficit bugetar de 1,8%, după ce la finele lunii august înregistra un surplus de 0,9% din PIB.

    Finnaţele au planificat pentru luna octombrie să atragă prin emisiuni de obligaţiuni şi certificate de trezorerie 3,4 miliarde de lei, la care se pot adăuga 300 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare. De la începutul lunii, statul a împrumutat prin vânzarea de titluri 1,53 miliarde lei.