Tag: fabrica

  • Saint-Gobain a anunţat redeschiderea unei linii de producţie de vată minerală

    “Odată cu reînceperea activităţii la linia de producţie de la fabrica Isover, Grupul Saint-Gobain îşi adaptează capacitatea de livrare a vatei minerale din fibră de sticlă la cererea pieţei din regiune, dat fiind faptul că piaţa din România este cea mai mare din regiunea de Sud-Est a Europei. Decizia noastră a fost generată de tendinţa pozitivă înregistrată de piaţa construcţiilor din ultimul an, tendinţă estimată să continue şi în următoarea perioadă“, a declarat Ovidiu Păscuţiu, Director General Saint-Gobain Construction Products România – Rigips şi Isover.

    În plus, Grupul Saint-Gobain îşi anunţă angajamentul de a moderniza linia de producţie de vată bazaltică de la fabrica din Ploieşti pe parcursul anului 2018, cu obiectivul de a avea o capacitate de producţie mărită cu până la 30 000 tone în 2019.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, fabrica Isover din Ploieşti va fi una dintre puţinele fabrici din lume care va produce atât vată de sticlă cât şi vată bazaltică, permiţând astfel Grupului Saint-Gobain să îşi extindă şi armonizeze gama de produse oferită în regiunea de Sud-Est a Europei. Aceasta va furniza produse şi soluţii atât către România, cât şi către ţări vecine precum Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania. După investiţii considerabile realizate în România în ultimii 12 ani, prin aceste investiţii Saint-Gobain îşi întăreşte angajamentul faţă de piaţa locală şi regională. Saint-Gobain Isover estimează că va ajunge în 2019 la un total de 170 de angajaţi în departamente precum producţie, vânzări, logistică, financiar şi resurse Umane.

     

  • Cum arată fabrica Philip Morris International unde se produc rezervele din tutun pentru IQOS – GALERIE FOTO

    În luna iulie a acestui an, Philip Morris International a anunţat că va investi 490 de milioane de euro pentru a transforma fabrica de ţigări din Otopeni într-o unitate de producţie a rezervelor din tutun care se folosesc împreună cu IQOS, dispozitivul Philip Morris care încălzeşte tutunul în loc să îl ardă. Mai mult decât atât, compania a precizat că această investiţie presupune şi crearea de 300 noi locuri de muncă, adiţional celor peste 670 de angajaţi actuali ai fabricii.

    “Dintre fabricile care au început, în acest an, procesul de transformare din unităţi care produc ţigarete în fabrici care produc rezerve din tutun pentru IQOS, fabrica din Otopeni este prima care a început producţia. Fabrica din România va deservi mai multe pieţe din Uniunea Europeană, dar şi din Asia, unul dintre primele exporturi fiind către Japonia”, a declarat Herman Van Staalduinen, Operations Director Philip Morris România.

    Procesul retehnologizării fabricii din România a fost început anul acesta. În 2017, fabrica a trecut printr-o prima fază a transformării, care a presupus instalarea de echipamente tehnologice noi, cu ajutorul cărora a fost demarată o primă fază a producţiei. O altă etapă în procesul de transformare a presupus recalificarea profesională a angajaţilor actuali, aceasta presupunând training-uri şi schimburi de experienţă la fabrica din Bologna şi la centrul de cercetare şi dezvoltare din Elveţia, precum şi training-uri locale.

    Până în 2020, în fabrica din Otopeni va fi finalizat procesul de transformare prin extinderea cu încă o secţie de procesare a tutunului.

    Până la finalul anului 2018, Philip Morris International planifică să aibă o capacitate anuală globală de producţie de aproximativ 100 miliarde de unităţi – HeatSticks.

    “Poziţionarea fabricii în context geografic şi performanţele acesteia demonstrate de-a lungul timpului sunt atribute ce au făcut firească decizia de a investi în România. Cei peste 3.7 milioane de utilizatori IQOS la nivel global şi numărul în creştere continuă a celor care aleg această metodă de a consuma tutunul la nivel local nu fac decât să certifice viziunea pe termen lung pe care ne-am asumat-o, de a contribui la crearea

    unui viitor fără fum, în România”, a adăugat Branislav Bibic, Managing Director Philip Morris România.
     

  • Grupul Rockwool investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de vată minerală

    Noua unitate de producţie va fi amplasată pe un teren de aproximativ 30 de hectare în comuna Ariceştii Rahtivani în apropiere de Ploieşti, judeţul Prahova, şi va fi prima fabrică de vată minerală bazaltică a grupului Rockwool în România. Acest proiect va consolida prezenţa solidă a grupului în România, piaţă pe care este activ de aproape 20 de ani prin intermediul filialei locale de vânzări.

    Fabrica va contribui la creşterea economiei locale în condiţiile în care cea mai mare parte a materiei prime şi a serviciilor de logistică va proveni din România, iar cea mai mare parte a forţei de muncă angajate direct de Rockwool sau de companiile subcontractante va fi locală. Procesul pentru emiterea permiselor şi autorizaţiilor necesare a fost iniţiat, astfel că producţia de vată minerală bazaltică este estimată să înceapă în anul 2019.

    „Această investiţie ne va permite să sprijinim mai bine eforturile României de a creşte siguranţa împotriva incendiilor şi eficienţa energetică în clădirile din ţară. Încurajăm Guvernul să continue să colaboreze cu statele membre ale Uniunii Europene în cadrul platformei pentru schimb de informaţii în domeniul incendiilor (FIEP), precum şi pentru alte iniţiative care vor îmbunătăţi reglementările privind siguranţa la incendiu. Ca lider mondial în fabricarea de produse din vată minerală bazaltică incombustibile, suntem deschişi să împărtăşim cu autorităţile, clienţii şi alte părţi interesate toate cunoştinţele şi expertiza pe care le-am acumulat de-a lungul celor 80 de ani în care am făcut clădirile mai confortabile, eficiente energetic şi sigure la incendii”, declară Gilles Maria, Senior Vice President, Rockwool Group.

    „De aproape 20 de ani le livrăm clienţilor români servicii şi produse de izolaţie de înaltă calitate, iar această fabrică, după ce va fi finalizată, ne va permite să oferim un sprijin şi mai ridicat în România şi în ţările învecinate. Suntem încântaţi să devenim parte a comunităţii locale din Prahova şi din România şi vrem să mulţumim Guvernului României, Invest Romania şi autorităţilor din judeţul Prahova şi Ariceştii Rahtivani pentru susţinerea şi colaborarea pentru acest proiect de investiţii”, adaugă Rafael Rodriguez, Managing Director, Rockwool South Europe.

    Anunţul de astăzi vine ca urmare a declaraţiei făcute de Grupul Rockwool pe 24 februarie 2017, în care îşi exprima intenţia de a cumpăra teren pentru a-şi extinde producţia în Statele Unite ale Americii, Suedia şi România.

    Grupul Rockwool şi-a asumat angajamentul de a îmbunătăţi vieţile tuturor celor care încearcă soluţiile noastre. Expertiza noastră este perfect adaptată pentru a aborda multe dintre cele mai mari provocări din ziua de azi în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi dezvoltarea durabilă, de la consumul de energie şi poluarea fonică la siguranţa la incendii, deficitul de apă sau inundaţiile. Gama noastră de produse reflectă difersitatea nevoilor la nivel global, susţinându-ne în acelaşi timp partenerii în reducerea propriei amprente de carbon.

    Vata minerală bazaltică este un material versatil şi stă la baza tuturor activităţilor noastre. Cu aproximativ 10.500 de colegi pasionaţi în 38 de ţări, suntem liderul mondial în livrarea de soluţii pe bază de vată minerală bazaltică, de la izolarea clădirilor la tavane acustice, soluţii ecologice pentru industria horticolă, fibre speciale folosite în scop industrial şi până la izolaţii eficiente pentru instalaţii industriale şi industria navală.

     

     

  • Oraşul unde mor anual zeci de mii de oameni din cauza poluării, dar nimănui nu-i pasă: “Niciun certificat de deces nu are trecut în dreptul motivului poluarea”

    Atunci când i s-a reamintit că între 10.000 şi 30.000 de oameni îşi pierd viaţa anual în New Delhi din cauza poluării, ministrul Mediului din India a spus că nivelul său de referinţă este tragedia de la Bhopal Gas din 1984.

    Capitala Indiei a fost acoperită de noxe săptămâna trecută, iar asta a creat panică în rândul locuitorilor, majoritatea alegând să poarte măşti de fiecare dată când ieşeau din casă.

    Cu toate acestea, ministrul Mediului Harsh Vardan nu pare foarte speriat, el declarând celor de la CNN că “niciun certificat de deces nu are trecut în dreptul motivului poluarea”.

    “Dincolo de un anumit nivel, poluarea e periculoasă pentru toată lumea”, a declarat Vardhan. “Ceea ce am tot spus este că nu e nevoie să creăm panică. Datele arată că aerul se curăţă, iar în următoarele zile va deveni mai uşor de respirat.”

    Atunci când a fost întrebat de zecile de mii de oameni care mor anual din cauza poluării, Harsh Vardhan a făcut referire la o tragedie de acum aproape 40 de ani: “Ceea ce s-a întâmplat la fabrica din Bhopal, când în urma unei scurgeri de gaze sute de mii de oameni s-au simţit rău şi au avut nevoie să fie transportaţi la spital – aceea a fost ceea ce numim o urgenţă.”

  • Oraşul unde sunt realizate 90% din produsele electronice din toată lumea

    Shenzhen este cunoscut ca fiind fabrica întregului glob deoarece aici sunt produse telefoanele iPhone, drone, televizoare, jucării şi multe altele.

    De asemenea, în Shenzhen exită o piaţă foarte mare pentru electronice şi consumatorii pot găsi tot ce vor în magazinele din centrul oraşului. Shenzhen s-a dezvoltat extrem de repede, acum 30 de ani fiind un sat de pescari, şi astăzi este casa firmelor Huawei (telecom), ZTE (producător smartphone), Tencent (companie de internet), DJI (producător drone, camere foto-video), Makeblock (kit robotică).

    Până nu de mult oraşul găzduia abia 30.000 de oameni, dar asta s-a schimbat în 1979-1980 când Shenzhen desemnată ca prima “zonă economică specială” a Chinei, permiţând oraşului să aibă un sistem de management economic mai atractiv pentru firmele străine, dar şi autohtone pentru a face afaceri în China. Azi este unul dintre cele mai mari (aproape 12 milioane de oameni) şi cele mai bogate oraşe din China. Tot aici sunt cele mai scumpe imobiliare din ţară şi în Shenzhen există cel mai mare PIB pe cap de locuitor din China.

    Cum era normal, fabricile din oraş au transformat anumite persoane în miliardari. De fapt, Shenzhen este al 8-lea oraş din lume în funcţie de numărul de miliardari

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Alka investeşte peste 11,5 milioane de euro într-o nouă fabrică

    „Este un proiect ambiţios pentru care am primit deja votul de încredere prin obţinerea unui grant nerambusabil în valoare de 2,4 milioane euro. Fabrica de la Ploieşti este modul prin care le mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în cei peste 20 de ani de prezenţă pe piaţa locală şi o promisiune pentru următorii 20 de ani”, a declarat Ady Hirsch CEO Alka Group.

    Noua unitate de producţie va fi amplasată în incinta Parcului Industrial Ploieşti şi se va desfăşura pe o suprafaţa totală de peste 10.000 de metri pătraţi. Ansamblul fabricii va cuprinde o hală de producţie, depozit de materii prime, corp administrativ, local tehnic, dar şi un magazin de desfacere cu terasă. Peste 25% din întregul amplasament va fi ocupat de spaţii verzi.

    Din cei 11,5 milioane euro, la cât se ridică întreaga investiţie, peste 3,5 milioane euro provin din cofinanţare privată, iar aproximativ 2,4 milioane euro reprezintă ajutor public nerambursabil. În primă fază, noua facilitate de producţie va crea aproximativ 100 de locuri noi de muncă.

    În 2016, grupul Alka a înregistrat o cifră de afaceri de 155 milioane lei şi are în prezent peste 600 de angajaţi, având poziţie în top trei jucători în multe dintre segmentele în care activează. Grupul Alka a fost înfiinţat în 1994 ca investiţie de tip greenfield. Alka era atunci prima companie în România producătoare şi distribuitoare de cafea măcinată ambalată, vidată şi în pliculeţe. De atunci, Alka a investit zeci de milioane euro în tehnologie şi în dezvoltarea afacerilor.

    În prezent, afacerile Alka Group acoperă multe categorii, cu prezenţă pe întreg teritoriul României cât şi în afara acestuia. Portofoliul companiei este format din: Prăjituri dulci (Prăjitura casei), Biscuiţi dulci (Biscuiţii casei), Napolitane (Alfers), Snacks-uri sărate (Toortitzi, Covrigeii casei), Cafea (Gold Mocca si Stretto). De asemenea, compania este importator şi distribuitor al produselor Perfetti Van Melle, pentru brandurile Chupa Chups şi Mentos. Prin activitatea sa, Alka colaborează direct şi indirect cu zeci de mii de parteneri din toată ţara.

  • Precizie elveţiană pe meleaguri româneşti

    Bruag SEE a fost înfiinţată în luna mai a acestui an, fiind un joint venture între Bruag Elveţia, jucător mondial în producţia de panouri decorative pentru faţade şi interioare, şi BD Lemntech România, specializată în furnizarea de servicii şi materiale ce au în prim-plan lemnul, sub toate formele sale. Separat de acest joint venture, firmele continuă să-şi dezvolte liniile proprii de business. ”Aş spune că punctul cel mai important a fost sinergia dintre cele două businessuri şi cei doi proprietari. Ambele afaceri sunt antreprenoriale, cu un singur proprietar, iar decizia a fost şi una emoţională“, povesteşte Andrei Constantinescu, fondatorul Lemntech, partener şi CEO al Bruag SEE.

    Apoi, un alt motiv a fost experienţa echipei BD Lemntech în domeniu, spune fondatorul său, partenerul elveţian găsind că românii pot gestiona producţia la standardul dorit. ”Avantajele mutării liniei de fabricaţie în România sunt evidente şi se traduc în costuri; or livrarea unor produse de acelaşi nivel calitativ cu costuri reduse este un element cheie în orice afacere“, completează Constantinescu.

    Marketingul şi vânzările vor fi gestionate, în principal, de la sediul companiei din Elveţia, dar şi biroul din România se va ocupa de o parte din vânzări, în special cele destinate zonei SEE. Bruag este foarte activă pe piaţa din Germania, Elveţia, Franţa, dar şi în zona ţărilor arabe, având o reprezentanţă în Dubai; de asemenea, este prezentă în proiecte importante din America de Sud. Planurile pentru viitorul apropiat vizează înfiinţarea unei reprezentanţe în SUA.

    Fondată în 2008, de antreprenorul Markus Brühwiler, compania Bruag se ghidează în realizarea produselor sale după deviza ”Singurul standard e să nu ai niciun standard“. ”Asta nu înseamnă că nu ştim ce facem. înseamnă că ascutăm ce spun arhitecţii, care uneori au idei trăsnite, şi încercăm să le punem în aplicare. Practic, totul este personalizat, nu avem şabloane“, precizează Brühwiler, prezent la o expoziţie de lansare a produselor sale în România. în portofoliul companiei se regăsesc panouri decorative şi compacte pentru faţade ventilate, panouri decorative pentru interior şi pentru industria mobilei, dar şi pereţi de compartimentare. Conform spuselor sale, Bruag îşi propune să inoveze prin soluţia tehnică de producţie a acestor panouri, precum şi prin posibilităţile de personalizare, atât în ceea ce ţine de formă, cât şi de culoare, lucru care aduce compania în atenţia arhitecţilor creativi. ”Datorită tehnologiei noastre putem livra clienţilor orice formă de panou, orice culoare şi orice model decorativ“, spune acesta. Cât despre volume şi preţuri, ”există o cerere uniformă pe principalele categorii de produse, cu accent pe faţadele ventilate, iar pentru că vorbim despre produse personalizate, nu există un preţ standard, ci discutăm despre preţuri de proiect“, completează CEO-ul Bruag CEE.

    De pildă, cel mai mare proiect în care este implicat în prezent Bruag este Al Mana Twin Towers din Qatar, cu o suprafaţă de 22.000 de metri pătraţi de faţadă ventilată; doar părticica de care este responsabilă Bruag constituie un proiect în valoare de peste 4 milioane de euro. Grupul Bruag a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, conform fondatorului, iar compania se află în continuă creştere. ”Acum cinci ani spuneam că ţelul meu este să fiu numărul unu în acest segment de piaţă. E vorba de multă muncă, dar suntem pe calea cea bună“, declară Brühwiler. Pe lângă unitatea de producţie din România, care va funcţiona, în principal, pentru piaţa europeană, dar şi pentru Orientul Mijlociu, antreprenorul are în plan o unitate de producţie în India, pentru piaţa din Asia, dar şi o fabrică  în Mexic, pentru piaţa americană.

    în decizia de a-şi extinde operaţiunile în România, Bruag a cântărit mult potenţialul de creştere a pieţei din întreaga regiune, dar şi apetenţa arhitecţilor pentru inovaţie, punctează Constantinescu. ”Sunt din ce în ce mai multe investiţii noi, iar arhitecţii sunt educaţi, dornici de soluţii arhitecturale de bună calitate“, spune acesta. Pe de altă parte, recunoaşte că avantajele financiare date de costuri au reprezentat un motiv în plus. ”Având în vedere puterea de cumpărare mai scăzută a beneficiarilor din această regiune geografică, repoziţionarea producţiei fabricii aduce cu sine o diminuare a costurilor, ceea ce se va reflecta în preţul final plătit de către beneficiar“, adaugă CEO-ul.

    Investiţia în fabrica de producţie locală a fost împărţită între cei doi asociaţi. Astfel, BD Lemntech a cumpărat o parcelă de teren cu o suprafaţă de 37.000 de metri pătraţi şi a construit noua fabrică de producţie, birourile şi showroomul, pe 3.700 de metri pătraţi. Totodată, au fost prevăzute platforme betonate, drumuri de acces şi parcări cu o suprafaţă totală de 7.300 de metri pătraţi. Bruag AG a instalat linia tehnologică de producţie şi a transferat către firma din România cunoştinţele de producţie, respectiv mixul de materiale folosit.

    în primă fază, valoarea investiţiei a fost de aproximativ 2,5 milioane euro, susţinuţi integral din surse proprii; vorbind de o fabrică înalt tehnologizată, la început vor lucra în cadrul acesteia 10-15 angajaţi, explică antreprenorul român. Producţia în România va porni în luna octombrie a acestui an, iar pentru primul an de activitate antreprenorii ţintesc o cifra de afaceri de 3 milioane de euro. Ei se aşteaptă ca amortizarea investiţiei să fie realizată în circa cinci ani, însă ”depinde foarte mult de climatul economic şi legislativ local şi internaţional. Dar având în vedere că investiţia în teren şi în construcţia fabricii a fost realizată din surse proprii, nu avem o presiune a creditului bancar şi putem gândi optimist“, declară CEO-ul Bruag SEE.

    Pe de altă parte, precizează el, având în vedere că Bruag exportă în toată lumea, ”nu suntem captivi pe piaţa din SEE. Forţa noastră provine din marketingul şi vânzările globale, dar şi din tehnologia proprie de fabricaţie. Tot ciclul de producţie, de la materia primă de bază până la procesul de fabricaţie, este dezvoltat şi testat de Bruag de-a lungul anilor“, adaugă antreprenorul.

    Piaţa în care activează este destul de greu de delimitat financiar, spune Constantinescu, având în vedere abordarea personalizată a produselor. ”Vorbim despre o piaţă în care clientul sau arhitectul acestuia trebuie convins să folosească produsele noastre şi nu alte soluţii similare. Deci în segmentul nostru de piaţă ar intra şi consumatorii indecişi sau cei care au prevăzut altă soluţie tehnică pentru clădirea lor“, adaugă acesta. Astfel, oportunitatea este dată chiar de trendul arhitectural favorabil produselor lor şi, în general, de orientarea consumatorilor spre produse personalizate.

    Pe de altă parte, un impediment ar fi costurile acestor soluţii, care nu sunt reduse, produsele fiind încadrate în categoria premium. ”însă raportat la segmentul nostru de piaţă, costurile pentru soluţia Bruag sunt atractive, mai ales acum, datorită producţiei din România“, adaugă antreprenorul român. Pe plan local, printre cele mai dificile momente în realizarea proiectului au fost depăşirea birocraţiei stufoase şi lipsa de ajutor a statului faţă de investitori, despre care Andrei Constantinescu vorbeşte amănunţit. ”Partenerul meu elveţian s-a întâlnit aici cu situaţii hilare pentru el, dar care pentru mine reprezentau un banal cotidian“, povesteşte antreprenorul.

    Spre exemplu, deşi investiţia obţinuse autorizaţie de construcţie, BD Lemntech a fost nevoită să plătească aproape 80.000 de euro pentru a beneficia de energie electrică, ”în condiţiile în care facem o fabrică, investiţie care va genera locuri de muncă şi taxe către stat. Nu am fost susţinuţi în niciun fel. Se pare că în Elveţia, în momentul în care demarezi o investiţie, statul pune la dispoziţie toate utilităţile şi chiar susţine din punctul de vedere al infrastructurii noua investiţie – de exemplu drumuri de acces auto“, ţine să precizeze Andrei Constantinescu. Cu toate acestea şi în ciuda schimbărilor constante ale tendinţelor arhitecturale, antreprenorii se declară optimişti în legătură cu evoluţia pieţei şi creşterea companiei. ”Deşi nu ştim ce o să apară peste câţiva ani, produsul nostru este din ce în ce mai solicitat de arhitecţi. Având la dispoziţie o livrare globală, nu credem că eventuale alte tendinţe vor afecta businessul. Peste patru-cinci ani cred că afacerea va creşte şi pe orizontală, adăugând noi produse, eventual pentru alte industrii. Lucrăm deja la o linie dedicată mobilierului stradal“, declară românul.

    Iar Markus Brühwiler precizează că Bruag nu are un competitor direct, nici pe piaţa locală, nici internaţională, iar ”competiţia“ este dată de diversitatea alegerilor arhitecţilor. Astfel, responsabilitatea internă a companiei stă în a-i convinge pe arhitecţi şi clienţi să folosească acest tip de soluţii. ”Aş spune că arhitecţii joacă rolul principal în creşterea segmentului de piaţă, având în vedere că proiectele lor, unde sunt prevăzute soluţii de tipul celor furnizate de Bruag, creează cerere şi, automat, creşterea pieţei“, conchide Andrei Constantinescu.

  • Fanuc, compania care fabrică cu roboţi alţi roboţi ce pot face orice

    În viziunea acesteia, roboţii sunt simple instrumente care ne fac viaţa mai uşoară, scăpându-ne de povara sarcinilor repet­itive pentru a ne concentra pe unele mai importante. La nivel mondial, companiile dezvoltă software chiar în acest scop, de a-şi elibera forţa de muncă de sarcini repetitive. Compania japoneză produce roboţi folosind alţi roboţi. Muncitorii automaţi sunt mai ieftini aşa.

    Sediul Fanuc este încercuit de o pădure densă pe care CEO-ul fondator al companiei japoneze, Seiuemon Inaba, a plantat-o cu decenii în urmă pentru a proteja operaţiunile companiei de priviri indiscrete.

    De când a preluat poziţiile de preşedinte şi CEO în 2003, fiul lui Inaba, Yoshiharu, contină tradiţia de discreţie.

    Citeste mai multe pe www.zf.ro