La data de 20 septembrie1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară: 2.045 m.
Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.
Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă.
Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.
La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.
După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.
Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.
Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.
Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“
A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“.
Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.
La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.
După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.
Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.
Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.
Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“
A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“.
Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.
Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.
Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.
Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.
Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.
Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul
„România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.
Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.
Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.
Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.
„E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.
Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.
Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.
În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.
Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.
Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.
Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.
Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul
„România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.
Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.
Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.
Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.
„E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.
Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.
Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.
În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.
Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.
Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.
Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.