“Guvernul a reuşit să echilibreze, cel puţin aparent, finanţele publice. În spatele acestui echilibru aparent să ştiţi că sunt adevarate bombe”, a avertizat şeful statului, repetând că avem 4,9 milioane de pensionari şi 4,2 milioane de oameni care lucrează, iar din cele 4,2 milioane care lucrează, 1,2 milioane sunt salariaţi la stat, “deci trăiesc tot din taxele şi impozitele generate de cei trei milioane care lucrează în industrie şi servicii”.
Băsescu afirmă că rezolvarea ar sta în creşterea numărului de salariaţi, dar acum condiţiile sunt neprielnice pentru crearea de locuri de muncă. “Privim toţi ce este în jur: nimeni nu mai investeşte decât în aur, în argint, în cupru şi în depozite de ţiţei. Deci nu putem spera că de mâine vor veni investitori să facă investiţii”, a apreciat preşedintele.
Uraganul Irene a produs pe Coasta de Est, la sfârşitul săptămânii trecute, pagube în valoare de peste zece miliarde de dolari, a anunţat miercuri firma specializată Eqecat. Dar, fără să aştepte factura finală, liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor, a cerut economii bugetare în vederea echilibrării cheltuielilor provocate de uraganul Irene. ” În asemenea cazuri, statul federal are de jucat un rol şi este evident că vom găsi bani. Dar va trebui să facem în aşa fel încât să se realizeze economii în altă parte, în acest sens “, a declarat Cantor pentru postul de televizune Fox News.
Veniturile la bugetul general consolidat au însumat 102,1 miliarde lei, cu 9,4% mai mari faţă de anul precedent. Potrivit MFP, încasările din iulie au înregistrat cel mai mare nivel din acest an, 17,1 miliarde lei, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoare adăugată (+31,1%) şi accize (+22,3%). Încasările din contribuţii de asigurări sociale au continuat să se îmbunătăţească, fiind cu 4,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce încasările din impozitul pe profit, deşi au avut o evoluţie descendentă, se menţin la nivelul anului precedent.
Raportul bianual al comitetului, instituţie echidistantă politic, anticipează pentru anul care se va încheia în septembrie 2012 un deficit de 973 miliarde de dolari, în scădere faţă de prognoza anterioară, de 1.100 miliarde de dolari. Deficitul bugetar va continua să scadă, odată cu îmbunătăţirea condiţiilor din economie, deşi într-un ritm lent, potrivit CBO. Agenţia anticipează pentru ultimul trimestru o rată a şomajului de 8,9%, care va ajunge la 8,5% în aceeaşi perioadă a anului fiscal viitor, când preşedintele Barack Obama va încerca să fie reales.
“Suntem conştienţi că am beneficiat din plin de modelul francez şi de un mediu european de care suntem ataşaţi şi vrem de contribuim la păstrarea acestora”, se arată într-un apel publicat marţi de cei 16 semnatari pe site-ul Le Nouvel Observateur. Ei au arătat că într-un moment în care guvernul cere tuturor un efort de solidaritate se simt datori să contribuie. Printre semnatari se află Jean-Paul Agon, directorul general al grupului de cosmetice L’Oreal, Denis Hennequin, şeful grupului hotelier Accor, Maurice Levy, de la Publicis, Christophe de Margerie, şeful grupului petrolier Total, şi Frederic Oudea, directorul general al băncii Societe Generale. Scrisoarea a fost semnată şi de Stephane Richard, directorul general al grupului de telecomunicaţii Orange, Jean-Cyril Spinetta, preşedintele Air France-KLM, Claude Perdriel, preşedintele consiliului de supraveghere al Nouvel Obser şi de miliardara Liliane Bettencourt, acţionară a L’Oreal.
Deficitul bugetului structural, golul de finanţare care trebuie eliminat pentru ca sistemul fiscal să ajungă la sustenabilitate pe termen lung, este de 5-6% din PIB-ul Statelor Unite, adică peste 800 miliarde de dolari pe an.
Cifra depăşeşte bugetul pentru apărare şi, în zece ani, ar fi de patru ori mai mare decât ţinta de reducere a deficitului bugetar cu 2.100 miliarde de dolari inclusă în acordul pentru ridicarea plafonului datoriei de stat aprobat la începutul lunii august de Congres.
În acelaşi timp, veniturile din taxe la bugetul de stat al SUA sunt cu 3% din PIB sub media istorică. Astfel, readucerea veniturilor din taxe la media istorică ar acoperi circa jumătate din deficitul structural, observă Bloomberg.
“Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca am putea sa gandim la
marirea taxelor. Nu. Urmeaza sa analizam impreuna cu expertii
Fondului si ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe si
diminuarea numarului de taxe in codul fiscal viitor. Speram ca
aceasta lucrare sa fie incheiata pana la sfarsitul anului”, a
precizat presedintele.
El a explicat cum se face ca deficitul pe primele sase luni ale
anului s-a incadrat in cifrele convenite cu cele trei institutii,
fiind chiar mai mic decat cel prognozat. In primul rand, veniturile
au fost cu putin peste cele prognozate, “probabil in urma
actiunilor din vami, din Portul Constanta, in combaterea traficului
de tigari, a evaziunii fiscale”.
In al doilea rand, cheltuielile curente au fost mai mici decat cele
prognozate in buget, “ceea ce, de asemenea, nu este rau”. In al
treilea rand, investitiile programate nu s-au realizat integral,
insa, avand in vedere decalajul mic dintre investitiile prognozate
si cele realizate, presedintele considera ca nu tot ce s-a lucrat
sa fi fost facturat pana la 30 iunie, “motiv pentru care inca sper
ca investitiile se vor realiza integral anul acesta”.
Traian Basescu a precizat si ca in cursul discutiilor cu misiunile
institutiilor financiare internationale a intervenit intelegerea ca
deficitul bugetar asumat de Romania pentru anul 2012 sa nu mai fie
3% pe sistemul de pana acum (numerar), ci 3% dupa normele europene
de raportare ESA (incluzand si valoarea arieratelor), ceea ce
inseamna circa 2,5% – 2,7% pe numerar, in functie de ceea ce se va
constata atunci cand vor fi evaluate toate societatile de
stat.
Trimestrul al doilea a marcat “o stopare, cel putin aparenta, a
cresterii arieratelor”, a spus presedintele, desi arieratele raman
singurul capitol din programul cu FMI la care Romania nu a
indeplinit tinta convenita. Societatile cu capital majoritar de
stat, principalele producatoare de arierate, vor fi in continuare
in atentia Guvernului, a subliniat sedul statului, aratand ca
“imbucurator este ca s-au intreprins pasii necesari, conform
acordului cu cele trei institutii, in vederea pregatirii
concursurilor pentru management privat, romanesc sau strain, si, de
asemenea, au inceput la unele dintre societati, chiar procese de
restructurare in avans fata de programul stabilit”.
Presedintele a afirmat si ca, din punctul de vedere al stabilitatii
financiare, “aprecierea expertilor este ca sectorul bancar este
bine capitalizat, deci din punct de vedere al bancilor care
functioneaza in Romania nu exista riscuri”. Trebuie insa “sa
urmarim cu atentie evolutiile acestor banci in raport cu
bancile-mama, lucru pe care Banca Nationala il face foarte bine in
momentul de fata”, a adaugat Traian Basescu.
Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
nu va avea loc.
In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.
Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
ales in perspectiva alegerilor din 2012.
Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
asigurari sociale sau serviciul Medicaid.
Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
zero).
Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.
“Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
economiei americane.
In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
duminica.
NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII
Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
(in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
republicanilor).
La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
democratii.
Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
urmatorii zece ani.
Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.
Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
excesive.
Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.
Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.
Declaratiile presedintelui:
– Romania si-a imbunatatit credibilitatea in urma aplicarii
programelor din 2009, 2010 si 2011. Romania este intr-o situatie
mult mai buna decat multe state membre ale Uniunii Europene si ale
zonei euro.
– Deficitul pe primele sase luni ale anului se incadreaza in
cifrele convenite. Ne-am inteles ca deficitul pe care ni-l asumam
pentru 2012 sa fie 2,5-2,7% pe cash.
– S-a reluat cresterea economica, usoara, dar s-a reluat. Romania
este intr-un proces de crestere, iar evaluarea pentru 2011 se
mentine – 1,5%, urmand ca in 2012 sa fie 3,7%
– Sanatatea va primi 300 de milioane de euro si mai pot beneficia
si de alte fonduri numai cu conditia indeplinirii unor pasi.
Sistemul de sanatate este subfinantat si principalul motiv este
contributia mica pe care o avem ca salariati la fondul de sanatate
si numarul mic de contributori raportat la numarul de utilizatori
ai sistemului.
– Am observat campania declansata de diversi interesati, dar nu va
ceda nimeni. Pana nu se pun cheltuielile din sanatate sub control,
nu ne putem gandi serios la marirea bugetului sanatatii.
“Oamenii au facut sacrificii mari in ultimii doi ani pentru a
salva statul roman, pentru a salva Romania. Acum Romania pare a fi
salvata si speram ca vom face pasi inainte cu politici menite sa
stimuleze cresterea economica, crearea locurilor de munca. In acest
scop, trebuie sa fim siguri ca cheltuielile publice sunt cat mai
eficiente si cred ca pe asta trebuie sa ne concentram pe viitor”, a
spus Harrold.
El a apreciat reusita programului pe care Romania il are cu
institutiile financiare internationale. “Cand boardul FMI a
discutat ultima data Acordul, concluzia a fost ca este cel mai
reusit acord pe care institutiile internationale l-au avut cu
Romania. Au fost acorduri si in anii ’90 si in deceniul trecut, dar
de fiecare data au fost intrerupte”
Primul-ministru Emil Boc a avut duminica, la Palatul Victoria, o
intrevedere cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Peter
Harrold, cu care a discutat despre proiectul “Analiza functionala a
administratiei publice centrale din Romania”, finantat de Uniunea
Europeana prin Fondul Social European – Programul Operational
“Dezvoltarea Capacitatii Administrative” si derulat de Guvernul
Romaniei in colaborare cu Banca Mondiala.
“Aceasta perioada de criza economica se dovedeste a fi fost
benefica, intrucat Romania a realizat reforme in ceea ce priveste
salariile din sectorul public in domeniul sanatatii, al pensiilor,
al educatiei si justitiei”, a declarat premierul Boc.
“Ne asteptam ca, anul viitor, romanii sa resimta in buzunare
rezultatele celor doi ani dificili de reforme. Guvernul este
determinat sa nu faca niciun pas inapoi, chiar daca anul viitor
este unul electoral. Romania ar fi avut un deficit bugetar de -14%
din PIB, dar reusim sa-l reducem la -4,4% in 2011. Pentru 2012,
datorita procesului de reforma, se preconizeaza un deficit de -3%.
Cred ca Romania este mai bine pregatita acum decat era in 2008, in
caz ca avem un nou val de criza economica”, a adaugat Emil Boc.