BusinessMagazin

Tag: covid

  • ULTIMA ORĂ: Bilanţ neaşteptat de mic de cazuri de COVID-19 anunţat astăzi

    În ultimele 24 de ore, în România s-au întregistrat 1.504 cazuri de COVID-19, iar 50 de persoane au decedat. Peste 8.700 de români sunt internaţi din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2, iar 1.084 sunt în ATI.

    Până luni, în România au fost confirmate 695.153 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 625.449 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.509 cazuri noi.

    Până luni, 17.271 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, iar 50 de decese au fost raportate în ultimele 24 de ore.

    Este vorba de 28 de bărbaţi şi 22 femei, pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj, Galaţi, Maramureş, Neamţ, Olt, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, trei decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 20 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 13 decese la categoria de peste 80 de ani.

    44 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru cinci pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.710. Dintre acestea, 1.084 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.170.357 de teste RT-PCR şi 46.176 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.808 teste RT-PCR (4.303 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.505 la cerere) şi 3.093 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 36.522 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.406 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 61.762 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 121 de persoane.

  • 3.218 de cazuri de COVID-19 şi 66 de decese, sâmbătă, în România

    În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore,  3.218 de cazuri de COVID-19 şi 66 de decese, anunţă sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică.

    Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 691.488 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 620.058 dintre ele au fost declarate vindecate.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.218 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    În intervalul 15.01.2021 (10:00) – 16.01.2021 (10:00) au fost raportate 66 de decese (42 bărbaţi şi 24 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

    60 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 6 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.485. Dintre acestea, 1.089 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.153.025 de teste RT-PCR şi 39.691 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.521 teste RT-PCR (12.134 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.387 la cerere) şi 4.409 teste rapide antigenice.

    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 649 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 16 ianuarie a.c.

  • 3.353 de cazuri de COVID-19 şi 63 de decese, vineri, în România

    În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore, 3.353 de cazuri de COVID-19 şi 63 de decese, anunţă vineri Grupul de Comunicare Strategică.

    Până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 688.270 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 618.673 dintre ele au fost declarate vindecate.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.353 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până vineri, 17.098 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    De joi, de la ora 10.00 până vineri la ora 10.00 au fost raportate 63 de decese (40 bărbaţi şi 23 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, un deces la categoria de vârstă 40-49 ani, patru decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 19 decese la categoria de peste 80 de ani.

    60 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, doi pacienţi decedaţi nu prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.635. Dintre acestea, 1.091 sunt internate la ATI.

    Până vineri, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.129.855 de teste RT-PCR şi 35.282 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.626 teste RT-PCR (14.620 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 11.006 la cerere) şi 5.453 teste rapide antigenice.
     

  • Italia depăşeşte 80.000 de morţi asociate Covid-19 de la începutul epidemiei

    Cu 507 de noi decese, numărul victimelor Covid depăşeşte pragul de 80.000, în timp ce infecţiile cresc de la 14.242 la 15.774. Asta în condiţiile în care s-au făcut în ultimele 24 de ore 34.000 de teste în plus, ceea ce scade indicele de pozitivitate de la 10,05 la 9%.

    Cazurile din Lombardia cresc de la 1.146 la 2.245, dar cu un număr dublu de teste, în timp ce în Piemonte cazurile cresc de la 901 la 1.009, cu o mie de teste effectuate în plus faţă de ziua precedent, scrie La Stampa.

    Între timp, ocuparea unităţilor de terapie intensivă cu pacienţi Covid depăşeşte încă pragul de alertă de 30%.

    „Urgenţa Covid nu s-a încheiat, dimpotrivă, de la începutul anului internările în secţiile noastre au crescut cu 3% din cauza unei noi creşteri a infecţiilor. Şi din ceea ce vedem în activitatea zilnică, numerele sunt destinate să crească”, a declarat preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Interniştilor, Dario Manfellotto.

    Al treilea val al pandemiei este iminent, consideră specialiştii. Restricţiile în Italia expiră pe 15 ianuarie, iar noile decizii par să nu fie terminate încă. Din ce se ştie până acum, guvernul nu numai că va confirma interdicţiile de diferitele zone, dar va introduce măsuri mai severe.

  • Ce trebuie să ştii despre reacţiile alergice pe care le provoacă vaccinurile anti-coronavirus

    Vaccinurile anti-COVID au venit cu un val de temeri privind siguranţa şi efectele secundare. Mai mulţi oameni care au primit dozele produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna au prezentat dureri de cap, febră şi alte tipuri simptome, însă efectele au dispărut rapid, scrie Bloomberg.

    Totuşi, Centrul pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC) nu a semnalat niciun deces în urma celor câteva zeci de cazuri de anafilaxie, iar lucrătorii medicali monitorizează în mod constant pacienţii imunizaţi pentru a trata potenţialele reacţii secundare.

    1. Ce este anafilaxia?

    Uneori, combaterea unei infecţii poate veni cu efecte secundare severe. În câteva cazuri, imunizarea poate genera inflamarea şi umflarea ţesuturilor într-o reacţie alergică gravă, numită anafilaxie, care poate provoca în cel mai rău caz decesul pacientului. În Statele Unite, ţară care a raportat aproape un sfert din toate cazurile de COVID-19 la nivel mondial, CDC nu a găsit niciun deces în rândurile persoanelor care au fost spitalizate după prima inoculare. Mai mult, un om din 100.000 a prezentat reacţii alergice grave, reprezentând o rată mai mare decât vaccinul antigripal, însă numărul rămâne totuşi extrem de mic.

    1. Ce vaccinuri anti-COVID au declanşat cazurile?

    Potrivit unui raport publicat pe 6 ianuarie de CDC, 21 de cazuri de anafilaxie au fost asociate cu vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech. Dintre aceştia, 17 oameni au avut un istoric lung de alergii, iar 7 au avut reacţii adverse şi după administrarea altor vaccinuri. De asemenea, au mai fost semnalate trei cazuri similare, două în Marea Britanie şi unul în Israel. Oficialii CDC au mai găsit 29 de cazuri de anafilaxie în rândurile persoanelor vaccinate cu dozele produse de compania Moderna.

    1. A mai fost anafilaxia asociată vreodată cu vaccinurile?

    Da. Şocurile anafilactice au loc o dată la administrarea a 1,3 milioane de doze ale vaccinului antigripal, iar alte vaccinuri au înregistrat o rată de 12 din 25 de milioane de doze, însă numărul de studii este relativ redus. CDC spune că riscul pe care îl implică vaccinarea anti-coronavirus este mult mai mic decât un caz sever de COVID-19.

    1. Cât durează riscurile?

    Reacţiile anafilactice au loc de regulă la câteva minute/ore de la expunerea la substanţa respectivă, spune Michael Kinch, expert în dezvoltarea medicamentelor din cadrul Universităţii Washington. În Statele Unite, până acum, durata de timp este de două până la 150 de minute, iar media este de 13 minute, potrivit CDC.

    1. Cum se pot trata reacţiile adverse?

    SUA şi Marea Britanie le recomandă oamenilor care au alergii la vreun ingredient pe care îl conţin vaccinurile pentru COVID să evite imunizarea. Anafilaxia poate fi tratată rapid cu antihistaminice şi injectoare de adrenalină, tratamente care nu elimină efectele benefice ale vaccinului. În Statele Unite, persoanele cu alergii sunt monitorizate de două ori mai mult după administrare, iar cei care au prezentat reacţii adverse nu vor mai fi luaţi în calcul pentru a doua doză.

    1. Se ştie ce anume cauzează reacţiile?

    Momentan nu este clar. Primii doi candidaţi sunt polietilenglicolul – substanţă găsită în mai multe alimente, produse cosmetice şi medicale – şi nanoparticulele lipide care încapsulează componenta genetică din vaccinuri, numită ARN mesager. Polietilenglicolul a fost asociat cu mai multe cazuri de anafilaxie, spune Eric Topol, expert în studii clinice şi director al Institutului de Cercetare Scripps din California.

     

  • Rata de infectare s-a prăbuşit în România în ultimele 24 de ore. Numărul de cazuri anunţat sâmbătă

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 4.403 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. În perioada menţionată s-au raportat 86 de decese.

    Până duminică, pe teritoriul României au fost confirmate 668.202 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 596.515 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. 16.592 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 08.01.2021 (10:00) – 09.01.2021 (10:00) au fost raportate 86 de decese (50 bărbaţi şi 36 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 30 decese la categoria de peste 80 de ani.

    76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 7 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.541. Dintre acestea, 1.100 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.001.827 teste. Dintre acestea, 28.297 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.011 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 13.286 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 22 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 9 ianuarie a.c.

    Pe teritoriul României, 30.401 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.530 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 46.157 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 55 de persoane.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 8 ianuarie, 4.573 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 897.780 de lei.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 7.145 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.939 în Italia, 1.349 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 22 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 10 în Irlanda şi câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia şi Federaţia Rusă. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 132 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran şi unul în Irlanda, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Cine se vaccinează împotriva COVID-19 în etapa a doua

    Autorităţile pregătesc a doua etape de vaccinare, conform Strategiei Naţionale. Vor putea fi vaccinaţi cei care lucrează în domenii cheie, esenţiale, între care preşedintele, membrii Executivului, clericii, mass-media.

    Pentru pregătirea celei de-a doua etape a Strategiei de vaccinare împotriva COVID- 19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020, Centrul Municipiului Bucureşti pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiei, Nucleul Municipiului Bucureşti de Coordonare a Vaccinării fac demersuri pentru identificarea celor care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, aşa cum sunt acestea prevăzute în H.G. nr. 1031/2020.

    Astfel, în etapa a doua va fi vaccinat personalul-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Preşedinţie, Guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora. Poate fi vaccinat personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al autorităţii judecătoreşti; personalul din sectorul economic vital: procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază, şi anume: panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume; din uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă; din centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric; din unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi; personal din unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare; din noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale; personal din comunicaţii, şi anume Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, radioul şi televiziunea naţionale; personalul din învăţământ şi creşe.

    De asemenea, în etapa a doua se vaccinează personalul poştal şi din servicii de curierat; personalul cultelor religioase; personalul din mass-media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2, cum ar fi reportaje în unităţi medicale şi personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

    În prima etapă de vaccinare împotriva COVID-10 s-a vaccinat personalul medical.

  • Elena Udrea s-a îmbolnăvit de coronavirus

    Conform unor surse judiciare, Elena Udrea a aflat joi seară că s-a îmbolnăvit de coronavirus.

    Rezultatul a venit cu o zi înainte de termenul în dosarul în care finanţării campaniei electorale din 2009.

    Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în 2017, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, alături de alţii.

    „În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta la vremea respectivă DNA.

     

  • Elena Udrea s-a îmbolnăvit de coronavirus

    Conform unor surse judiciare, Elena Udrea a aflat joi seară că s-a îmbolnăvit de coronavirus.

    Rezultatul a venit cu o zi înainte de termenul în dosarul în care finanţării campaniei electorale din 2009.

    Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în 2017, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, alături de alţii.

    „În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta la vremea respectivă DNA.

     

  • Ţara unde dacă nu respecţi carantina primeşti doi ani de închisoare

    Răzvan Cherecheş este expert în sănătate publică în România şi a preluat postarea lui Simon Wilson, de origine din Marea Britanie, care a povestit pe Facebook ce a păţit la întoarcerea acasă în Australia. Wilson a spus că după aterizare, a fost escortat de poliţişti înarmaţi până la zona de aşteptare pentru procesarea documenteleor şi apoi a fost dus cu autobuzul până la un hotel.

    Un poliţist australian i-a explicat că dacă în următoarele două săptămâni părăseşte fără aprobare camera alocată va petrece următorii doi ani într-o închisoare australiană. În perioada de carantină, Simon Wilson a primit câte trei mese pe zi, iar după opt zile a fost testat Covid. Rezultatul a fost negativ, dar perioada de carantină a rămas de 14 zile.

    Surpriza cea mare a fost la finalul perioadei de izolare.

    „Sosirea acasă după cele 14 zile de carantină a fost şocantă: nimeni nu purta mască, restaurantele şi magazinele erau deschise, viaţa era aproape ca înainte de pandemie … fiind acasă în Australia de două luni, sunt furios că Marea Britanie (ţară insulară, la fel ca Australia) nu a luat măsuri rapide şi eficiente, ceea ce ar fi permis revenirea vieţii şi a economiei aproape la normal”, a povestit Wilson.

    Concluzia este că între ţări există diferenţe mari de abordare şi de leadership, astfel încât în Australia autorităţile s-au focalizat pe revenirea la normal, iar în Marea Britanie pe exerciţii de imagine politică.