Tag: conflict

  • Cat costa sa scapi de problemele din contractele de credit

    Cand Protectia Consumatorului nu ii poate ajuta sa-si rezolve
    conflictele cu bancile, romanii ajung la mediator sau la avocat.
    Doua cai care presupun anumite costuri, insa sansele de solutionare
    a problemelor sunt mai mari. In timp ce aproape jumatate dintre
    cererile de mediere au venit de la persoane carora bancile le-au
    refuzat reesalonarea datoriilor, avocatii spun ca cele mai multe
    dosare aflate pe rolul instantelor se refera la modificarea abuziva
    de catre banca a dobanzilor la credite.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum explica Udrea atacul lui Boc la adresa lui Vladescu

    Dupa doua luni de la declaratiile pe tema impozitarii pensiilor
    care erau sa-l conduca pe Vladescu direct spre usa de iesire a
    Palatului Victoria, marti seful Executivului a reinceput sa-i
    atraga atentia ministrului cu diverse ocazii. Boc l-a taxat pe
    ministrul Finantelor cu ocazia comitetului interministerial privind
    descentralizarea si l-a avertizat ca Guvernul si administratia
    locala nu vor reusi sa deruleze programul de descentralizare daca
    Finantele nu inteleg ca trebuie sa aiba o alta abordare fata de
    acest proces si nici nu va avea deschiderea de a discuta despre
    sustinerea financiara a masurilor aferente. Seful Executivului l-a
    urecheat pe Sebastian Vladescu chiar daca acesta era alaturi de el
    la masa. Ministrul Finantelor nu a reactionat catusi de putin, ci a
    continuat sa studieze niste hartii pe care le avea in fata sa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc a dat cu pumnul in masa si a tipat la sindicalisti

    La cateva minute dupa inceperea discutiilor de la Ministerul
    Muncii, liderii CNSRL-Fratia si ai CSDR au anuntat ca refuza sa
    participe la intalnire.

    “Am crezut ca participam la negocieri normale. A fost permisa
    prezenta reprezentantilor unor confederatii care nu aveau legatura
    cu discutiile. Premierul ne-a amenintat, a batut de mai multe ori
    cu pumnul in masa, ne-a spus ca el este organizatorul, el face
    regulile si daca nu ne convine putem sa plecam. Ne-a spus:
    «Terminati cu prostiile astea!»”, a aratat liderul CNSLR Marius
    Petcu, explicand, astfel, motivul retragerii de la discutiile de
    vineri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a ajuns Udrea sa citeze din Goebbels

    “Ma numar printre cei care cred, fara rezerve, ca una dintre
    dimensiunile esentiale ale democratiei este garantarea dreptului la
    exprimare si informare. Cred insa ca rostogolirea, in mod
    intentionat, de minciuni, prin intermediul mass-media, pana cand
    aceste minciuni ajung sa aiba, in perceptia publica, valoare de
    adevar, este nociva pentru democratie. « O minciuna repetata de o
    mie de ori ramane o miciuna, dar o minciuna repetata de un milion
    de ori devine adevar», spunea Goebbels, Ministrul Propagandei
    Publice in timpul regimului nazist”, scrie Udrea la inceputul
    postarii intitulate “O minciuna repetata de un milion de ori devine
    adevar”.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a transformat un orasel de munte in paradisul bancar al Elvetiei

    Totul a inceput vara trecuta cand Italia, care se confrunta cu
    taxe uriase si un urias deficit bugetar, a decis sa puna capat
    evaziunii fiscale, care este, dupa fotbal, una dintre pricipalele
    obsesii ale natiunii.

    Orasul de sub 60.000 de locuitori Lugano, a devenit al treilea
    centru bancar din Elvetia, dupa Zurich si Geneva. Brutaria,
    macelaria si aprozarele cu care se mandrea candva Via Nassa,
    principala artera comerciala, au fost inlocuite cu magazine
    Versace, Bulgari si Rolex.

    Conflictul a inceput dupa ce premierul Silvio Berlusconi,
    sustinator al taxelor reduse si disciplinei fiscale, si-a anuntat
    intentia de a scoate la lumina Lugano drept adapost pentru cei care
    practica evaziunea fiscala.

    Cititi mai multe in editia electronica a New
    York Times.

  • Relatia Cuba-Europa complicata de miscarea lui Yanez

    Guvernul sustine ca autoritatile cubaneze nu aveau niciun motiv
    sa ii intoarca pe cei doi in Spania cu primul avion, iar Madridul a
    cerut explicatii oficialitatilor de la Havana.

    Este deja un obicei ca statul cubanez sa intoarca in tara de
    provenienta strainii care vin sa ia parte la activitati
    neautorizate, ca discutiile cu reprezentantii opozitiei. Yanez
    sustine ca intentiona sa numeasca populatia cubaneza drept
    “prieteni sociali-democrati”.

    Organizatiile care militeaza pentru drepturile omului sustin ca
    regimul lui Castro continua sa ingradeasca libertatile populatiei
    bastinase. Numeroase state ale UE sunt extrem de rezervate in ce
    priveste apropierea de Havana.


    Cititi mai multe
    pe euronews.net

  • Presedintele Islandei se opune platii facturii catre creditori

    Intr-un discurs televizat, presedintele Olafur R. Grimsson si-a
    detaliat atitudinea in legatura cu neplata compensatiei catre cele
    doua state. Decizia sa va duce ca masura sa fie supusa unui
    referendum , chiar daca sondajele recente anticipeaza ca 70% din
    populatie se opune acestei facturi. 60.000 de oameni, adica o
    cincime din populatie, au semnat o petitie impotriva platii sumei,
    care a fost prezentata Presedintelui saptamana trecuta.


    Cititi mai multe
    in New York Times.

  • Ramane Europa din nou in frig?

    Cu doar un an in urma, europenii au dardait din cauza unui
    conflict intre Rusia si Ucraina pe seama pretului gazelor naturale
    si al taxelor de tranzit care a durat saptamani bune.

    Anul acesta, conducta de titei, care este tinta disputelor
    ruso-belaruse, este cea prin care se realizeaza exporturile
    integrale de petrol siberian catre vestul Europei ca parte a
    conductei erei sovietice Drujba.

    Ca si in cazul conductei de gaze naturale din Ucraina, circa 1,3
    milioane de barili de petrol care tranziteaza in fiecare zi partea
    belarusa a conductei Drujba aprovizioneaza atat Belarus cat si
    pietele lucrative din Uniunea Europeana, ca Germania si
    Polonia.

    Cititi materialul intreg in New York Times.

  • Tinta: Oligarhii lui Putin

    Oligarhii, cu termenul sub care sunt ei indeobste cunoscuti, au platit deja un pret pentru interventia in forta a Rusiei in Osetia de Sud: piata de capital a ajuns deja la minimul ultimilor doi ani, dupa ce investitorii straini au fugit care incotro.

     
    Si desi cele mai abrupte sincope ale pietei n-ar fi decat o piscatura pentru averile imense ale oligarhilor, un efect mai indelungat s-ar putea sa aiba perspectiva, discutata acum in unele cercuri financiare, ca legaturile lor stranse cu premierul Vladimir Putin si presedintele pe care acesta l-a impus, Dmitri Medvedev, sa creasca riscul de a face afaceri cu ei. In timp ce Uniunea Europeana cauta o abordare diplomatica fata de Moscova, unii incep sa sugereze ca cea mai buna metoda de a influenta Kremlinul ar fi sa se puna mai multa presiune asupra comunitatii rusesti de afaceri din Europa, in special asupra celei din Londra, unde multi dintre oligarhi au interese financiare. “Este o lovitura uriasa, un soc pentru toti acesti oameni”, spune Anders Aslund, un critic al guvernului rus care este expert in afaceri rusesti si est-europene la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. “Relatiile cu Occidentul vor fi dificile. Vor exista sanctiuni, piata de capital este deja jos, guvernanta corporativa e in declin, iar toate se intampla din cauza lui Putin.”
     
    Infruntarea dintre Rusia si Occident vine dupa o perioada de boom de sase ani, alimentat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale, care a pompat o noua seva intr-o economie odinioara devastata si i-a catapultat pe cei din elita de business a tarii la rangul de miliardari. Tot in aceasta perioada, unii dintre oamenii de afaceri au inceput sa-si extinda operatiunile internationale si sa slabeasca legaturile cu Rusia.
     
    Roman Abramovici, 42 de ani, un vechi apropiat al lui Vladimir Putin, si-a stabilit conexiuni puternice in Londra dupa ce si-a investit o parte a averii sale de 23 de miliarde de dolari (16 miliarde de euro), acumulata in special din afaceri cu petrol, in clubul de fotbal Chelsea. Are si planuri sa transforme o locuinta din secolul al XIX-lea din Lowndes Square intr-un conac cu piscina si garaj. Desi si-a vandut mare parte din afacerile din Rusia si a demisionat din functia de guvernator al regiunii Ciukotka, legaturile lui cu Kremlinul l-au ajutat sa evite sa aiba soarta unor oligarhi ca Mihail Hodorkovski, fostul miliardar si proprietar al companiei petroliere Iukos, care se afla acum intr-o inchisoare din Siberia, dupa ce a esuat in incercarea de a se opune politicilor administratiei Putin.
     
    Alt oligarh cu puternice legaturi cu Putin este Oleg Deripaska, 40 de ani, magnat al aluminiului cu o avere de 28 de miliarde de dolari, care s-a mutat si el in afara granitelor Rusiei. Holdingul lui, Basic Element, cu venituri de 27 de miliarde de dolari, a investit in Magna, o companie canadiana producatoare de componente auto, a cumparat participatii la doua companii de constructii din Austria si Germania si este un investitor major in Muntenegru. Deripaska studiaza acum ideea unei oferte publice pentru Rusal, compania de aluminiu pe care o controleaza. Pentru Boris Berezovski, un miliardar a carui puternica influenta a fost retezata dupa ce Putin si-a inceput ofensiva contra celor mai bogati oameni ai tarii, conflictul Rusiei cu Georgia inseamna ca Occidentul ar putea sa incerce de-acum sa influenteze Kremlinul prin abordarea oligarhilor lui favoriti – inclusiv Abramovici si Deripaska. “Ei fac parte din acest regim”, spune Berezovski. “Occidentul joaca dupa regulile unei democratii, dar Putin este un gangster”, sustine el, stand in capul mesei din sala de consiliu a biroului sau din Londra. “El intelege doar forta.”
     
    Inca din 2000, cand a fugit la Londra, unde a primit azil politic, Berezovski a fost un critic neobosit (desi nu dezinteresat), cerand Statelor Unite si Europei sa rupa legaturile cu Putin. In ce-l priveste pe Abramovici, Berezovski nici nu pretinde ca este impartial, dupa ce a deschis proces impotriva fostului sau asociat in afaceri, cerand despagubiri de doua miliarde de euro. Berezovski sustine ca Abramovici l-a silit sa isi vanda participatiile la compania petroliera ruseasca Sibneft si alte investitii pentru sume cu mult sub valoarea lor contabila. Pentru a-si sustine asertiunea ca Abramovici si Putin sunt “parteneri de afaceri”, el aduce in discutie o intalnire din 1999 cu Abramovici, unde spune ca i s-a cerut sa imparta costurile unui iaht de 50 de milioane de dolari pentru Putin, o oferta pe care Berezovski spune ca a refuzat-o. 
     
    Bancherii din Moscova, la randul lor, spun ca racirea relatiilor diplomatice ale Rusiei cu Vestul va avea efecte de mai lunga durata. Obtinerea de finantare de la bancile occidentale, deja ingreunata din cauza problemelor de pe pietele internationale, va deveni si mai dificila, iar obtinerea vizelor ar putea deveni mai greoaie. Deripaska si-a vazut deja revocata viza de Statele Unite din cauza ingrijorarilor cu privire la practicile sale de afaceri. Luna trecuta, liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, David Cameron, a cerut o revizuire a politicii de vize a tarii sale fata de elita ruseasca – fara sa faca nominalizari. Pentru unii observatori, simpla mentionare a ideii de catre un politician britanic de frunte arata ca atitudinea Vestului fata de oligarhii Rusiei se poate deteriora si mai mult. Purtatori de cuvant ai lui Abramovici si ai lui Deripaska au contestat ideea ca afacerile lor in plina expansiune ar putea fi afectate de niste demersuri anti-Putin. Vorbind din partea lui Abramovici, John Mann a refuzat sa comenteze acuzatiile lui Berezovski, invocand litigiul care este in desfasurare. Un purtator de cuvant al lui Deripaska a spus ca “Basic Element mentine relatii normale si constructive cu autoritatile ruse”. Potrivit lui Aslund, Abramovici ar avea cele mai apropiate relatii cu conducerea Rusiei. El a mentionat vanzarea din 2005, pentru 13 miliarde de dolari, de catre Abramovici a participatiei sale la compania petroliera Sibneft catre Gazprom, grup in care Medvedev era unul dintre executivii de top.

     

  • Tinta: Oligarhii lui Putin

    Oligarhii, cu termenul sub care sunt ei indeobste cunoscuti, au platit deja un pret pentru interventia in forta a Rusiei in Osetia de Sud: piata de capital a ajuns deja la minimul ultimilor doi ani, dupa ce investitorii straini au fugit care incotro.

     
    Si desi cele mai abrupte sincope ale pietei n-ar fi decat o piscatura pentru averile imense ale oligarhilor, un efect mai indelungat s-ar putea sa aiba perspectiva, discutata acum in unele cercuri financiare, ca legaturile lor stranse cu premierul Vladimir Putin si presedintele pe care acesta l-a impus, Dmitri Medvedev, sa creasca riscul de a face afaceri cu ei. In timp ce Uniunea Europeana cauta o abordare diplomatica fata de Moscova, unii incep sa sugereze ca cea mai buna metoda de a influenta Kremlinul ar fi sa se puna mai multa presiune asupra comunitatii rusesti de afaceri din Europa, in special asupra celei din Londra, unde multi dintre oligarhi au interese financiare. “Este o lovitura uriasa, un soc pentru toti acesti oameni”, spune Anders Aslund, un critic al guvernului rus care este expert in afaceri rusesti si est-europene la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. “Relatiile cu Occidentul vor fi dificile. Vor exista sanctiuni, piata de capital este deja jos, guvernanta corporativa e in declin, iar toate se intampla din cauza lui Putin.”
     
    Infruntarea dintre Rusia si Occident vine dupa o perioada de boom de sase ani, alimentat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale, care a pompat o noua seva intr-o economie odinioara devastata si i-a catapultat pe cei din elita de business a tarii la rangul de miliardari. Tot in aceasta perioada, unii dintre oamenii de afaceri au inceput sa-si extinda operatiunile internationale si sa slabeasca legaturile cu Rusia.
     
    Roman Abramovici, 42 de ani, un vechi apropiat al lui Vladimir Putin, si-a stabilit conexiuni puternice in Londra dupa ce si-a investit o parte a averii sale de 23 de miliarde de dolari (16 miliarde de euro), acumulata in special din afaceri cu petrol, in clubul de fotbal Chelsea. Are si planuri sa transforme o locuinta din secolul al XIX-lea din Lowndes Square intr-un conac cu piscina si garaj. Desi si-a vandut mare parte din afacerile din Rusia si a demisionat din functia de guvernator al regiunii Ciukotka, legaturile lui cu Kremlinul l-au ajutat sa evite sa aiba soarta unor oligarhi ca Mihail Hodorkovski, fostul miliardar si proprietar al companiei petroliere Iukos, care se afla acum intr-o inchisoare din Siberia, dupa ce a esuat in incercarea de a se opune politicilor administratiei Putin.
     
    Alt oligarh cu puternice legaturi cu Putin este Oleg Deripaska, 40 de ani, magnat al aluminiului cu o avere de 28 de miliarde de dolari, care s-a mutat si el in afara granitelor Rusiei. Holdingul lui, Basic Element, cu venituri de 27 de miliarde de dolari, a investit in Magna, o companie canadiana producatoare de componente auto, a cumparat participatii la doua companii de constructii din Austria si Germania si este un investitor major in Muntenegru. Deripaska studiaza acum ideea unei oferte publice pentru Rusal, compania de aluminiu pe care o controleaza. Pentru Boris Berezovski, un miliardar a carui puternica influenta a fost retezata dupa ce Putin si-a inceput ofensiva contra celor mai bogati oameni ai tarii, conflictul Rusiei cu Georgia inseamna ca Occidentul ar putea sa incerce de-acum sa influenteze Kremlinul prin abordarea oligarhilor lui favoriti – inclusiv Abramovici si Deripaska. “Ei fac parte din acest regim”, spune Berezovski. “Occidentul joaca dupa regulile unei democratii, dar Putin este un gangster”, sustine el, stand in capul mesei din sala de consiliu a biroului sau din Londra. “El intelege doar forta.”
     
    Inca din 2000, cand a fugit la Londra, unde a primit azil politic, Berezovski a fost un critic neobosit (desi nu dezinteresat), cerand Statelor Unite si Europei sa rupa legaturile cu Putin. In ce-l priveste pe Abramovici, Berezovski nici nu pretinde ca este impartial, dupa ce a deschis proces impotriva fostului sau asociat in afaceri, cerand despagubiri de doua miliarde de euro. Berezovski sustine ca Abramovici l-a silit sa isi vanda participatiile la compania petroliera ruseasca Sibneft si alte investitii pentru sume cu mult sub valoarea lor contabila. Pentru a-si sustine asertiunea ca Abramovici si Putin sunt “parteneri de afaceri”, el aduce in discutie o intalnire din 1999 cu Abramovici, unde spune ca i s-a cerut sa imparta costurile unui iaht de 50 de milioane de dolari pentru Putin, o oferta pe care Berezovski spune ca a refuzat-o. 
     
    Bancherii din Moscova, la randul lor, spun ca racirea relatiilor diplomatice ale Rusiei cu Vestul va avea efecte de mai lunga durata. Obtinerea de finantare de la bancile occidentale, deja ingreunata din cauza problemelor de pe pietele internationale, va deveni si mai dificila, iar obtinerea vizelor ar putea deveni mai greoaie. Deripaska si-a vazut deja revocata viza de Statele Unite din cauza ingrijorarilor cu privire la practicile sale de afaceri. Luna trecuta, liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, David Cameron, a cerut o revizuire a politicii de vize a tarii sale fata de elita ruseasca – fara sa faca nominalizari. Pentru unii observatori, simpla mentionare a ideii de catre un politician britanic de frunte arata ca atitudinea Vestului fata de oligarhii Rusiei se poate deteriora si mai mult. Purtatori de cuvant ai lui Abramovici si ai lui Deripaska au contestat ideea ca afacerile lor in plina expansiune ar putea fi afectate de niste demersuri anti-Putin. Vorbind din partea lui Abramovici, John Mann a refuzat sa comenteze acuzatiile lui Berezovski, invocand litigiul care este in desfasurare. Un purtator de cuvant al lui Deripaska a spus ca “Basic Element mentine relatii normale si constructive cu autoritatile ruse”. Potrivit lui Aslund, Abramovici ar avea cele mai apropiate relatii cu conducerea Rusiei. El a mentionat vanzarea din 2005, pentru 13 miliarde de dolari, de catre Abramovici a participatiei sale la compania petroliera Sibneft catre Gazprom, grup in care Medvedev era unul dintre executivii de top.