BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Marcel Bărbuţ, AdePlast: “Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit”

    Producătorul de materiale de construcţii AdePlast estimează că va închide anul 2014 cu cifră de afaceri de 299 milioane de lei (aproximativ 67 milioane de euro).

    “Am avut un an incredibil de bun pentru climatul economic general în care ne-am desfăşurat activitatea, bazându-ne pe o creştere de aproximativ 19 procente. Dar asta nu înseamnă că a fost un an uşor. Este posibil să fi fost cel mai tumultos şi mai ciudat an din istoria noastră. Piaţa a înregistrat suişuri şi coborâşuri neregulate pe tot parcursul anului, nu am avut deloc predictibilitate, iar investiţiile au fost mărunte. Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit. Ştim ce avem de făcut, strategia e pregătită şi vom intra urgent în 2015 cu toate motoarele turate”, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast.

    Pe parcursul anului toate platformele AdePlast de la Oradea, Ploieşti şi Roman au funcţionat la capacitate. Platforma Roman a înregistrat cea mai mare creştere, de 33% şi este urmată de Ploieşti cu 14%. Din punct de vedere funcţional, AdePlast este împărţită pe trei divizii: mortare uscate, vopsele şi polistiren. “Pe fiecare divizie am obţinut rezultate mulţumitoare. La mortare suntem aproape la acelaşi nivel cu anul trecut, la vopsele am avut o creştere de 14 procente, iar la polistiren aproape 16 procente. Am reuşit, în acelaşi timp, să ajungem lideri pe piaţa de polistiren extrudat, cu 107.000 metri cubi vânduţi, ceea ce înseamnă 11% pondere în cifra noastră de afaceri”, precizează Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a finalizat în 2014 implementarea unei strategii de IT şi automatizare în care s-au investit peste 330.000 euro, la care se adaugă cei 775.000 euro pentru dezvoltarea centrului de cercetare de la Ploieşti şi un upgrade în zona de producţie. “Anul acesta am făcut cei mai importanţi paşi în dezvoltarea şi cercetarea de produse noi şi în creşterea calităţii produselor existente.

    În 2014 exporturile companiei au ajuns la 3.080.000 de euro, în condiţiile în care anul trecut acestea s-au cifrat la 2.000.00 de euro.

    „Anul 2014 a fost pentru AdePlast anul cercetării şi al dezvoltării calitative. În 2015 ne vom orienta multe eforturi către mediu, iar primul pas pe care îl vom face va fi să înnoim parcul auto cu 20 de camioane euro 6, pentru aceasta având aprobat un leasing de 2.000.000 euro”, mai adaugă Marcel Bărbuţ.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea FastCompany.com

    Google, argumentează cei de la Fastcompany.com, are meritul de a dezvolta mai multe produse şi tehnologii fără a plasa vreuna dintre acestea pe un loc secund. Inovaţii precum Google Glass, Google Fiber sau investiţiile destinate cercetării în domeniul medical au reprezentat, în aceeaşi măsură, priorităţi pentru gigantul IT.

    Lista celor de la Fastcompany prezintă cele mai multe schimbări de la an la an. Explicaţia, notează cei care au realizat studiul, este că procesul de inovaţie apare rareori ca o constantă în cadrul unei companii. Spre exemplu, dezvoltarea tehnologiei de iluminare cu LED durează de aproape 50 de ani, dar un termen de 11 luni impus de conducere pentru încheierea proiectului a fost factorul determinant pentru intrarea Phillips pe listă.

    Reprezentanţii companiei olandeze au estimat că sistemul patentat de ei ar putea reduce consumul de electricitate la nivel global cu aproape 10%, care s-ar traduce în economisirea a peste 250 de miliarde de dolari.

    Ideile bune sunt captivante, iar afacerile bune sunt sustenabile. Dropbox şi Airbnb, companii aflate în top 10, au schimbat modelul tradiţional de business (folosit înainte de 2008) al companiilor din domeniul digital.

    Dacă în urmă cu şase-şapte ani companiile se bazau pe publicitate pentru a obţine profit, noile start-up-uri pleacă de la premisa că utilizatorii trebuie să plătească pentru serviciile primite, fiind astfel bazate pe tranzacţie şi nu pe industria de advertising.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Boston Consulting Group

    Un număr de factori îngreunează procesul de inovaţie, astfel încât aceasta trebuie să o utilitate imediată. Raportul din 2014 se concentrează pe companiile care au ieşit în evidenţă, chiar dacă acestea nu ocupă primele locuri în clasament.

    Astfel, trei sferturi dintre cei 1.500 de manageri chestionaţi au spus că inovaţia reprezintă unul dintre cele mai importante trei aspecte ale businessului pe care îl conduc. Mai mult de 60% dintre aceştia vor investi mai mult în cercetare şi dezvoltare decât au făcut-o în 2013. Din cele cincizeci de companii prezente în top, 21 vin din zona tehnologiei, ocupând cinci locuri în top 10. Industria de consum, cu 10 poziţii din 50, reprezintă al doilea cel mai mare sector. Cei din industria auto se declară mai puţin interesaţi de inovaţie, aceasta fiind notată ca prioritate absolută de 62% dintre manageri; în 2013, procentajul era de 84%.

    Companiile ce vin din economii aflate în curs de dezvoltare sunt cele care prezintă cel mai mare interes faţă de inovaţie. Majoritatea companiilor puternice din zona BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) generează peste 20% din venituri prin vânzarea produselor şi a serviciilor dezvoltate în ultimii cinci ani.

    Companiile specializate în tehnologii digitale domină topul companiilor inovatoare. Cu toate acestea, doar o treime din managerii care au răspuns consideră că zona de mobile va inova în mod semnificativ industria în care activează în următorii trei ani.

    Chiar în condiţiile în care giganţi precum Amazon sau Alibaba remodelează peisajul din zona comerţului, doar un sfert din managerii intervievaţi resimt impactul pe care zona digitală o are asupra afacerii lor.

    Pe de altă parte, consumatorii văd tehnologia digitală ca un mijloc pentru o viaţă mai bună. Aceştia îşi doresc mai multă interactivitate pe zona de mobile; pentru mileniali (18-34 de ani), adică miliarde de consumatori, internetul se vede în primul rând pe ecranul unui dispozitiv mobil. Până la sfârşitul anului 2017, conform unui studiu publicat de Gartner, numărul descărcărilor de aplicaţii mobile va ajunge la peste 268 de miliarde.

    În ciuda prioritizării procesului de inovaţie şi a investiţiilor în această direcţie, rezultatele se pot lăsa de multe ori aşteptate, remarcă cei de la Boston Consulting Group. Peste 70% dintre managerii chestionaţi consideră procesul de cercetare şi dezvoltare susţinut de companie ca fiind unul „mediu“, în vreme ce 13% văd eforturile companiei ca fiind neconcludente. Cu toate acestea, marea majoritate a respondenţilor îşi doresc ca organizaţia să aibă rezultate mai bune.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ALRO SA, creşterea eficienţei energetice în sectorul electroliză

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România şi a fost dezvoltată de Echipa de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Alro.

    Efectele inovaţiei:

    Noua tehnologie de obţinere a aluminiului electrolitic ar putea scădea semnificativ consumul de energie electrică la cuvele de electroliză (cu minimum 100 kWh/tonă), cu impact pozitiv asupra costurilor finale.

    Descriere:

    Compania a pus în funcţiune în acest an, pentru testare la nivel industrial, o cuvă care utilizează noul tip de design catodic. Alro Slatina vizează, astfel, reducerea consumului specific de energie electrică, precum şi creşterea duratei de viaţă a cuvei propriu-zise.

    În acest fel, impactul prognozat este de reducere a costurilor totale de producţie. Odată ce va face parte din procesul curent de producţie, această tehnologie ar putea reduce consumul specific de energie electrică pe tona de aluminiu electrolitic cu minimum 100 kWh. În plus, se urmăreşte scăderea stocului interfazic de aluminiu lichid cu minimum 10%, reprezentând o reducere a costurilor de finanţare, precum şi diminuarea costurilor cu reparaţiile pe tona de aluminiu electrolitic.

    Proiectul face parte din strategia companiei de eficienţă energetică; în ultimii zece ani, Alro a reuşit să diminueze consumul de electricitate pe tona de aluminiu cu peste 75%, pentru produsele procesate, în timp ce consumul de gaz s-a redus cu peste 90%, în perioada respectivă.

    Consumul direct de electricitate pentru întregul proces de producţie a aluminiului a fost mai mic cu 10%, în 2012, comparativ cu 2003, iar cel de gaz, cu circa 30% mai redus.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Franţa, un paradis fiscal pentru companii ca Microsoft şi Huawei, în domeniul cercetării-dezvoltării

    Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare, care numai în acest an au atins 5,6 miliarde de euro, combinate cu cercetătorii de clasă mondială, fac Franţa extrem de atractivă pentru companiile din sectorul tehnologic, relatează Bloomberg.

    Unii parlamentari s-au exprimat în timpul dezbaterilor din această lună legate de modalităţile de reducere a deficitului bugetar pentru limitarea avantajelor fiscale, afirmând că unele companii abuzează de acestea, dar preşedintele Francois Hollande a promis că politica sa bugetară nu se va atinge de cercetare şi dezvoltare.

    “Scutirile de taxe pentru cercetare sunt decisive, fac Franţa mai atractivă din punct de vedere economic”, a declarat Olivier Piou, şeful Gemalco, dezvoltator, din Amsterdam, de produse de securitate pentru carduri bancare, telefoane mobile şi paşapoarte.

    Scutirile fiscale compensează o parte semnificativă a bugetului pentru cercetare şi dezvoltare al Gemalto, ceea ce face ca 30% dintre cei 2.000 de cercetători care lucrează pentru companie la nivel mondial să se afle în Franţa, a arătat Piou.

    În Irlanda, impozitul pe profit de 12,5%, sub jumătate faţă de cel de 33,3% din Franţa, face ca Google, Apple şi alte companii să îşi stabilească sediile centrale în statul celtic.

    În schimb, tot mai multe companii îşi desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare în Franţa, transformând ţara într-un centru tehnologic european, situaţie similară cu dominaţia Marii Britanii în sectorul financiar şi cea a Germaniei în cel al industriei prelucrătoare.

    Facilităţile fiscale pentru cercetare şi dezvoltare datează din anii 1980, au fost extinse de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi sunt printre puţinele politici menţinute de Hollande.

    “Forţele economiei noastre s-au schimbat faţă de anii ’50. Pot afirma că tehnologia este cheia dezvoltării noastre viitoare”, a declarat ministrul Economiei, Emmanuel Macron, la o conferinţă în domeniul tehnologiei de la Paris.

    Peste 17.000 de companii, de la biotehnologie, energie şi până la software şi proiectare de jocuri, profită în acest an de avantajele fiscale şi subvenţiile pentru inovaţii, scutirea medie de taxe fiind de 323.500 de euro.

    Microsoft are o companie mixtă în Franţa cu institutul de cercetări Inria, susţinut de stat, unde lucrează circa 100 de cercetători. Laboratorul înfiinţat în urmă cu opt ani a evoluat de la securitate software la utilizarea computerelor în domenii precum medicina.

    Producătorul chinez de echipamente pentru reţele Huawei întenţionează să recruteze 200 de cercetători până în 2017, în oraşul Sophia Antipolis din sudul Franţei.

    Angajările în astfel de companii se numără printre puţinele puncte luminoase în peisajul tern al economiei franceze, unde şomajul creşte, iar economia stagnează. Companii pornind de la producătorul auto Peugeot şi operatorul de telefonie mobilă Bouygues Telecom concediază angajaţi, din cauza transferării activităţilor în state cu forţă de muncă mai ieftină şi a intensificării concurenţei.

  • Mai ţineţi minte filmele SF cu maşini zburătoare? Ei bine, ele tocmai au devenit realitate

    Maşină, denumită AeroMobil 3.0, vine ca urmare a peste 25 de ani de cercetare. “Ideea de transport personal este pe cale să se schimbe”, a declarat Juraj Vaculik, CEO al AeroMobil.

    Designul maşinii a fost realizat de către Stefan Klein, fondatorul departamentului de profil din cadrul Academiei de arte din Slovacia. El a început să lucreze la concept în 1989.

    În anul 2013, o versiune a maşinii a fost autorizată de către autoritatea aviatică din Slovacia, urmând ca şi modelul 3.0 să primească în curând dreptul de a circula.

    Deşi pare un produs destinat celor cu un venit considerabil, reprezentanţii companiei spun că şi-ar dori ca maşina să ajungă, în primul rând, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura rutieră lasă de dorit.

    Compania nu a anunţat care va fi preţul de vânzare al maşinii, nici data la care la care aceasta va deveni disponibilă doritorilor.

  • Unde merg miliardarii să îşi ia diplome?

    Studiul, realizat de o bancă din Elveţia şi un grup de cercetare din Singapore, analizează un număr de peste 2.000 de miliardari din întreaga lume.

    Concluzia este că imaginea miliardarilor autodidacţi şi care nu au nevoie de studii este una complet falsă. Chiar dacă generaţia nouă, în frunte cu Mark Zuckerberg, prezintă multe exemple de miliardari care au renunţat la studii pentru a-şi urma pasiunea, ea nu reflectă imaginea de ansamblu.

    Mai mult de 40% din miliardarii europeni trăiesc în doar 10 oraşe, cei mai mulţi fiind stabiliţi la Londra şi Moscova. La nivel global, oraşul cu cei mai mulţi miliardari este New York.

    Iată topul universităţilor care au produs cei mai mulţi miliardari:

    1. University of Pennsylvania

    2. Harvard University

    3. Yale University

    4. University of Southern California

    5. Princeton University

    6. Cornell University

    7. Stanford University

    8. University of California, Berkeley

    9. University of Mumbai

    10. London School of Economics

    11. Lomonosov Moscow State University

    12. University of Texas

    13. Dartmouth College

    14. University of Michigan

    15. New York University

    16. Duke University

    17. Columbia University

    18. Brown University

    19. Massachusetts Institute of Technology

    20. ETH Zurich

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii mai câştigă echivalentul unui concediu

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Columbia are cele mai multe sărbători legale, astfel că angajaţii beneficiază, pe lângă zilele de concediu contractuale, de încă 18 zile nelucrătoare. La polul opus se află Mexic, cu doar 7 zile nelucrătoare pe an.

    În clasamentul realizat de cei de la Mercer urmează India, tot cu 18 zile, Liban, Thailanda şi Coreea de Sud, cu 16 zile fiecare. Din punct de vedere geografic, regiunea Asia-Pacific se află în fruntea clasamentului, iar America de Nord pe ultimul loc.

    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Finlanda, cu 15, urmată de Turcia, Malta, Rusia şi Spania (toate câte 14). România se află la mijlocul clasamentului, cu 12 sărbători legale.

  • Povestea lui Jean Tirole, câştigătorul premiului Nobel pentru economie

    Născut în 1953 în oraşul Troyes, cu tatăl medic şi mama profesoară de litere, s-a orientat iniţial spre matematică şi a descoperit economia mai târziu, la 21 de ani. Tirole a obţinut licenţe în inginerie la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1978) şi s-a specializat în matematică la Universitatea Paris Daphne.

    Şi-a făcut doctoratul în America, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar teza de doctorat, ”Eseuri în teorie economică„, a fost realizată sub îndrumarea economistului american Eric Maskin, un alt laureat al premiului Nobel. În 1985 a început să predea economia la MIT. În 1991 a publicat una dintre cărţile sale importante, ”A Theory of Incentives in Regulation and Procurement„, în colaborare cu economistul Jean-Jacques Laffont, care tocmai crease Institutul de Economie Industrială (IDEI), având ca ţintă transformarea Universităţii din Toulouse într-un pol de cercetare economică major în Europa.

    Un an mai trâziu, Tirole s-a mutat la Toulouse, unde a devenit director ştiinţific al IDEI. Din 2007, este preşedintele consiliului de administraţie al Şcolii de Economie Toulouse (TSE), care regrupează peste 150 de cercetători şi formează economişti de înalt nivel. În 2007, Tirole a primit medalia de aur a Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), pe care doar un singur economist îl mai primise înaintea lui, Maurice Allais. Tirole a fost recompensat recent cu premiul Nobel pentru Economie în urma analizelor sale asupra mai multor industrii dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă, cum ar fi Microsoft în anii ’90 şi Google în prezent, potrivit quartz.com. În lipsa unor reglementări, pieţele pe care există monopol pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De mai bine de două decenii, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile. Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. În schimb francezul a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii. De exemplu menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce ar ajuta societatea. Cooperarea pentru stabilirea unor preţuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie. În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar. Urmând sfaturile lui Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii. Este pentru prima oară din 2008 când premiul Nobel este atribuit unui singur economist, iar Tirole va primi astfel toate cele 8 milioane de coroane (878.000 de euro) atribuite acestui premiu.