BusinessMagazin

Tag: apărare

  • O arteră cu numele “1 Decembrie 1918”, în fiecare oraş şi municipiu, într-un proiect iniţiat de Duşa

     Propunerea legislativă pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, care urmează să fie dezbătută în Senat, prevede ca, nivelul municipiilor şi oraşelor, o arteră principală de circulaţie centrală să poarte denumirea “1 Decembrie 1918”.

    Potrivit proiectului, Ziua Naţională a României va fi marcată de autorităţile publice centrale şi locale şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi ceremonii militare specifice organizate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

    În propunerea ministrului Duşa se mai arată că Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat potrivit Legii privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu, candidatul USD la şefia Senatului

    Călin Popescu Tăriceanu a spus că a avut o discuţie cu liderii PSD PC, UNPR şi UDMR privind candidatura sa la preşedinţia Senatului.

    “Am acceptat această propunere, care mă onorează şi care în acest fel am convingerea că avem posibilitatea de a merge înainte cu programul USL angajat în faţa cetăţenilor cu o majoritate zdrobitoare la alegerile parlamentare. Şi în acest fel sper să pot să-mi aduc o contribuţie importantă apărării intereselor lor şi angajamentelor pe care ni le-am luat”, a spus Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia a început ample exerciţii militare în zona caspică. Va fi utilizată muniţie reală

     Aproximativ 3.500 de militari şi peste 1.000 de unităţi de armament greu au fost mobilizate pentru exerciţiile care vor dura aproximativ o lună, în zona Kapustin Iar, în apropiere de Marea Caspică, la aproximativ 500 de kilometri est de Ucraina.

    În cursul manevrelor vor fi testate sisteme antiaeriene şi va fi utilizată muniţie reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 martie

    4.03
    INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pentru luna ianuarie

    4.03
    Conferinţă europeană la nivel înalt asupra viitorului industriei de apărare a UE (Bruxelles)

    5.03
    INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în ultimul trimestru din 2013, respectiv investiţiile nete şi construcţiile în aceeaşi perioadă

    5.03
    Eurostat anunţă datele privind comerţul cu amănuntul în UE şi zona euro în ianuarie

    6.03
    INSSE publică salariul mediu lunar în luna ianuarie

    6.03
    Concert “Champagne for Gypsies” Goran Bregovic şi Florin Salam (Sala Palatului, Bucureşti)

    6.03
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    7.03
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    7.03
    Eurostat publică balanţa de plăţi în ultimul trimestru din 2013 pentru UE şi zona euro

    7-8.03
    Reuniunea europeană a regiunilor şi oraşelor (Atena)

    până la 8.03
    Târgul de Mărţişor (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.

  • Dobriţoiu: Analizăm în Comisia de Apărare a Senatului modul de intervenţie la accidentul din Apuseni

     El a făcut declaraţia înaintea unei şedinţe a Comisiei, precizând că se va discuta despre invitarea la audieri a factorilor responsabili.

    Dobriţoiu a mai spus că se va analiza şi legislaţia în vigoare care regelementează sistemul de intervenţii în astfel de cazuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cheltuielile militare la nivel mondial încep să crească din 2014

    Consultanţi din cadrul grupului IHS preconizează, în acest studiu, că bugetele militare la nivel mondial vor atinge anul acesta suma de 1.538.000 miliarde de dolari, o creştere anuală mică, de 0,6%, dar prima de după 2009.

    “Rusia, Asia şi Orientul Mijlociu vor fi motorul creşterii aşteptate anul acesta şi al relansării prevăzute începând din 2016”, scrie Paul Burton, director pentru Aeronautică, Apărare şi Securitate în cadrul IHS Janes’s.

    Rusia vrea să-şi crească cheltuielile militare cu 44% în următorii trei ani. Planul adoptat de către Parlament a dotat deja Rusia cu al treilea cel mai mare buget alocat Apărării în 2013, în sumă de 68 de miliarde de dolari, devansând Marea Britanie şi Japonia.

    Bugetul militar chinez a fost de 139 de miliarde de dolari în 2013, potrivit IHS, al doilea cel mai important după cel al Statelor Unite. Potrivit proiecţiilor consultanţilor, China va cheltui în 2015 cu Apărarea mai mult decât Marea Britanie, Franţa şi Germania la un loc.

    Asia este, de altfel, singura regiune în care cheltuielile militare au crescut în mod continuu după criza din 2009. Regiunea Asia-Pacific, fără China, va depăşi Europa Occidentală în 2015, creşteri notabile fiind aşteptate în Australia, India şi Coreea de Sud, preconizează studiul.

    “În Orientul Mijlociu, cheltuielile militare s-au accelerat începând din 2011. În Oman şi Arabia Saudită, în particular, creşterea a fost mai mare de 30% în perioada 2011-2013”, relevă raportul. Arabia Saudită, situată pe poziţia a noua în 2013, urmează să depăşească Germania anul acesta, ea urmând să urce pe poziţia a opta în 2014.

    Scăderea nivelului cheltuielilor militare americane urmează să se accelereze. De la suma de 664 de miliarde de dolari în 2012, acestea au scăzut la 582 de miliarde de dolari în 2013, iar în 2014 sunt prevăzute 575 de miliarde de dolari, în timp ce în 2015 se preconizează cheltuieli militare în valoare 535 de miliarde de dolari.

    Franţa se menţine pe poziţia a şasea în clasament, întocmit de către IHS Jane’s în urma examinării bugetelor a 77 de ţări, reprezentând 97% din cheltuielile mondiale. Însă IHS notează că cheltuielile militare franceze au scăzut de la 53 de miliarde de dolari în 2013 la 52,6 de miliarde de dolari în 2014 şi se preconizează să scadă la 52 de miliarde de dolari în 2015.

  • Comisia de revizuire: Este posibilă folosirea unei probe obţinute ilegal doar în apărarea acuzatului

     “Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14 al articolului 23 din iniţiativa de revizuire.

    Iniţial, textul propus spre introducere suplimentar în textul legii fundamentale arăta: “Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal”.

    Amendamentul a fost formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru şi adoptat în unanimitate de membrii comisiei de revizuire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prefectul judeţului Brăila a cerut să fie eliberat din funcţie. Gheorghi Obreja a fost înzăpezit două zile în localitatea Gemenele

     Potrivit subprefectului de Brăila, Ionut Cătălin Grosu, prefectul Gheorghi Obreja şi-a dat demisia vineri, când în judeţ se afla ministrul Apărării, Mircea Duşă.

    Conform sursei citate, demisia lui Obreja a venit după ce, împreună cu ministrul Duşa, acesta ar fi participat la Comandamentul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, însă ministrul nu i-ar fi cerut demisia lui Obreja, ci acesta ar fi luat decizia din proprie iniţiativă.

    Grosu a adăugat că, personal, nu intenţionează să îşi dea şi el demisia din funcţie, cu atât mai mult cu cât lui nu i s-a reproşat nimic în ceea ce priveşte modul în care s-a intervenit în judeţ pentru deszăpezire.

    La ora transmiterii acestei ştiri, ministrul Mircea Duşa se află în localitatea Movila Miresei, din judeţul Brăila, grav afectată de ninsori şi viscol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezbaterea noului Cod rutier în comisiile Senatului, amânată

     Şedinţa reunită a Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru administraţie şi a Comisiei juridice din Senat în care urma să se dezbată noul Cod Rutier a fost amânată la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne şi din cauza absenţei de la lucrări a majorităţii membrilor celor trei comisii.

    Ministerului Afacerilor Interne a solicitat celor trei comisii, printr-o adresă semnată de secretarul de stat Bogdan Tohăneanu, amânarea dicuţiilor privind acest proiect de lege “având în vedere situaţia meteorologică existentă la nivelul ţării, dar şi recentele modificări intervenite în conducerea MAI”.

    La şedinţă nu a participat niciun reprezenzentant al MAI, solicitarea fiind prezentată celor şase senatori prezenţi de preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, senatorul Darius Vâlcov (PSD).

    După încheierea şedinţei, preşedintele Comisiei pentru apărare, Corneliu Dobritoiu (PNL), a explicat, la rândul său, motivele amânării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro