BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Afaceri de 2,35 milioane euro pentru Workspace Studio în primele 6 luni ale acestui an

    Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de 2016, pe fondul evoluţiei pozitive a segmentului IT şi orientarea companiilor din acest sector către soluţii ergonomice de înaltă calitate (scaune, birouri electrice, soluţii acustice).Pentru acest an, Workspaces Studio prognozează o cifra de afaceri de peste 4.5 milioane de euro, în creştere cu minimum 15% faţă de 2017.

    În timp ce în Bucureşti se dezvoltă în continuare peste 90% dintre proiectele de amenajare cu mobilier ergonomic de la Workspaces Studio, Timişoara este oraşul cu cea mai dinamică evoluţie în acest an.

    Principalii factorii care au determinat dinamica pozitivă sunt creşterea interesului companiilor pentru ergonomie şi soluţii acustice de calitate, alături de intensificarea competiţiei pe piaţa muncii, care determină tot mai mulţi angajatori să investească în birouri cu design atractiv.

    „Ergonomia şi sustenabilitatea mobilierului de birou sunt printre cele mai căutate caracteristici la produsele de mobilier. Mai mult ca oricând, clienţii noştri sunt interesaţi de beneficii precum wellbeing, sănătate şi creşterea productivităţii printr-un design al birourilor integrat, la cheie, centrat pe activitatea umană. Este o tendinţă remarcată la nivel internaţional încă de acum câtiva ani, însă adopţia acesteia în România se simte puternic începând cu 2017, în special în segmentul IT, de unde provin 80% dintre clienţii noştri”, declară Horaţiu–Alexandru Didea, managing partner al Workspace Studio.

     

     

  • PwC: România pierde anual peste 6 miliarde de Euro din TVA necolectată

    La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%, potrivit unui comunicat de presă al PwC.

    Toate cele 6 state din Europa Centrală şi de Est (ECE), respectiv Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Estonia şi Slovacia, s-au confruntat, în continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 7% în Estonia şi 35,88% în România. În celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 în Ungaria, 14,19% în Republica Cehă, 20,80% în Polonia şi 25,68% în Slovacia.

    Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA* (”VAT Gap”) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv. În cel mai recent studiu** publicat de Comisia Europeană se analizează situaţia colectării TVA la nivelul anului 2016.

    În anul 2016, România s-a situat din nou pe ultimul loc în privinţa gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE cu un deficit de încasare a TVA de 35,88%. Îngrijorător este că deficitul de încasare a taxei pe valoare adăugată a crescut în 2016 faţă de nivelul înregistrat în 2015 în România, în timp ce majoritatea statelor membre au înregistrat scăderi ale acestui indicator. Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de vecinii bulgari. Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană, deşi cota standard de TVA a fost redusă în România în anul 2016 de la 24% la 20%, neconformarea în materie de TVA a crescut, contribuind în mod negativ la deficitul de încasare a TVA.

    În ultimii ani, unele ţări UE au introdus diverse programe de reformă şi modernizare a administraţiilor fiscale, cum ar fi analiza tranzacţiilor în timp real, facturarea electronică obligatorie sau protocolul SAF-T, care au condus la sporirea gradului colectării TVA.

    „La nivelul întregii Uniuni Europene sunt 6 ţări care au înregistrat în anul 2016 un decalaj de încasare a TVA mai mare decât în anul 2015. România este singura din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu excepţia ţărilor Baltice, în această situaţie, de aceea considerăm că este foarte important ca ţara noastră să urmeze buna practică a altor state în ceea ce priveşte informatizarea interacţiunii cu contribuabilii. Opţiunea ANAF pentru implementarea unor metode moderne de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT, ar crea premisele unei normalităţi şi ale unei evoluţii ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung, aşa cum îşi doresc atât ANAF, cât şi contribuabilii corecţi”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

  • Unul dintre cele mai aşteptate proiecte din România a primit UNDĂ VERDE şi o finanţare de 1,4 miliarde de euro

    Cofinanţarea va fi asigurată din împrumut de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională, dar şi din fonduri de la bugetul statului. „În acest moment au loc negocieri privind valoarea maximă a fondurilor nerambursabile care pot fi alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, iar valoarea finală depinde şi de discuţiile dintre autorităţile române, Comisia Europeană şi Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei”, anunţă Ministerul Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea omului care a reuşit să PĂCĂLEASCĂ LOTERIA şi să câştige marele premiu de aproape 3 milioane de euro

    Edward Putman, un multimilionar în vârstă de 53 de ani, este investigat într-un dosar de urmarire penală pentru presupusa falsificare a unui bilet al loteriei naţionale din Marea Britanie. El ar fi încasat ilegal, in urmă cu nouă ani, 2,8 milioane de euro după ce ar fi prezentat biletul de loterie fals. În cazul în care va fi găsit vinovat, bărbatul va trebui să returneze suma integral.

    Numerele sale câştigătoare – 6, 9, 20, 21, 31 şi 34 – au fost extrase pe 11 martie 2009, şi au corespuns unui bilet cumpărat în Worcestershire. Loteria Naţională i-a plătit atunci întreaga sumă, după ce a acesta s-a prezentat în calitate de câştigător, cu un bilet deteriorat, chiar înainte de termenul de expirare de şase luni.

    După ce a ridicat banii, Putman a cerut să nu se facă publicitate în jurul său, şi a dat vestea doar câtorva prieteni. Apoi a folosit câştigurile pentru a cumpăra două case în Kings Langley, Hertfordshire – una de 600.000 de lire sterline şi alta de 400.000 de lire sterline, precum şi o întreagă flotă de maşini de teren.

    În 2015, a fost deschisă o investigaţie de către Divizia de Fraudă, după ce au apărut dovezi că cererea nu era autentică. Bărbatul a fost arestat, dar acuzaţiile au fost retrase ulterior, susţine o sursă apropiată a anchetei.

    Comisia pentru jocuri de noroc a pornit ulterior o investigaţie asupra câştigului, şi a stabilit o amendă de 3,3 milioane de euro pentru agenţia Camelot, care i-a plătit bărbatului suma.

    “Dl. Putman a fost eliberat pe cauţiune pentru a se prezenta la Curtea Magistraturii din St. Albans pe 16 octombrie”, spun surse din cadrul anchetei, citate de Bloomberg.

     

     

  • FRAUDĂ de 100.000 de euro din fonduri UE la Arhiepiscopia Tomisului. Au deturnat BANII pentru PERSOANE VULNERABILE

    Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Rusnac Vasile, responsabil tehnic din partea Arhiepiscopiei Tomisului în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, şi Băcilă Ionuţ Cosmin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

    În rechizitoriu procurorii arată că, în contextul realizării unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile (europene şi de la bugetul de stat), denumit „Egalitate pe piaţa muncii – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile”, în cursul anului 2014, între beneficiarul proiectului (Agenţia Naţională Antidrog) şi Arhiepiscopia Tomisului Constanţa a fost semnat un acord în baza căruia aceasta din urmă trebuia să desfăşoare cursuri de formare profesională (operator introducere, validare, prelucrare date – calificare; îngrijire bătrâni la domiciliu; patiser – cofetar) cu un număr de 230 de persoane vulnerabile.

    Responsabilul tehnic pentru implementarea proiectului din partea Arhiepiscopiei Tomisului a fost Rusnac Vasile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări importante pentru români: De acum veţi putea face credit fără dobândă, garantat de stat, fără condiţii. Cum puteţi lua banii

    Persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani vor putea contracta, fără dobândă, credite garantate de stat de până la 35.000 de lei. În anumite condiţii, creditul poate atinge valoarea de 55.000 de lei, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea programului guvernamental „Investeşte în Tine”.
     
    „(…) Programul poate fi accesat de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. (…) Această categorie de beneficiari poate accesa un credit de până la 35.000 de lei. (…) Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie”, se arată în textul de lege.
     
    De altfel, creditele nu vor suporta dobânzi şi vor fi garantate într-o proporţie de 80% de statul român.
     
    Creditele garantate de stat sunt oferite peroanelor care nu au un venit stabil, care urmează cursuri în sistemul de învăţământ şi celor care urmează cursuri de respecializare profesională.
     
    Astfel, persoanele care apelează la aceste credite pot beneficia de 35.000 de lei, iar dacă se agajează în timpul derulării acestui credit mai primesc 20.000 de lei. Persoanele care nu sunt angajate când accesează creditul garantat de stat vor avea nevoie de un codebitor când contractează creditul.
     
    „(…) Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului. (…) Pentru acordarea creditului beneficiarul va fi însoţit de cel puţin un codebitor, dacă nu este el angajat”, se arată în textul de lege.
     

  • Grupul TeraPlast planifică implementarea a trei proiecte de investiţii cu ajutor de stat

    „Considerăm că această schemă de ajutor de stat se pliază mai bine pe dimensiunea companiilor din Grupul TeraPlast. Dorim, de asemenea, să vedem cum se transformă în realitate declaraţiile făcute în spaţiul public de autorităţi, cum că această schemă vizează sprijinirea companiilor româneşti, pentru că până acum au beneficiat de ajutoare de stat cu precădere firmele străine”, a declarat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al grupului TeraPlast.

    Compania şi-a propus o investiţie de 6,2 milioane de euro din care 3,1 milioane de euro ar fi ajutorul de stat pentru investiţia în echipamente pentru divizia de mase plastice a grupului. În cadrul acestui proiect, compania va veni cu noi inovaţii pe piaţa granulelor din PVC: TeraPlast va fi primul producător din România de granule fără halogen, rezistente la foc, folosite pentru izolarea cablurilor electrice.

    Din poziţia de lider pe piaţa canalizărilor exterioare, TeraPlast are în vedere extinderea capacităţii de producţie de sisteme de canalizare interioară din polipropilenă, care sunt o alternativă superioară calitativ pentru sistemele din PVC. Tendinţa din ultima perioadă a fost de creştere a cererii pentru produsele din gama superioară. Deşeurile de polipropilenă rezultate din procesul tehnologic vor fi reciclate şi reprocesate, TeraPlast rămânând constant în obiectivul de a furniza soluţii eficiente pentru oameni şi mediu.

    Depaco va deschide o unitate de producţie într-o nouă locaţie, de 38 mii mp în Băicoi (jud. Prahova). Fabrica şi liniile noi de producţie vor asigura fluxuri optime de logistică şi depozitare şi o capacitate de producţie anuală de peste 10 milioane de metri pătraţi de ţiglă. Depaco va construi, într-o primă fază, 10.000 de mp. Bugetul pentru construcţie şi creşterea capacităţii de producţie este de 5,2 milioane de euro, din care 1,9 milioane euro ar urma să fie finanţaţi din ajutor de stat.

    TeraGlass va aplica pentru ajutor de stat cu un proiect de investiţii de 3,5 milioane de euro. Obiectivul proiectului este un flux nou de producţie de ferestre şi uşi termopan, complet automatizat, care va contribui, deopotrivă, la creşterea capacităţii de producţie şi a productivităţii muncii. Această investiţie vine ca urmare a creşterii cererii pentru produse TeraGlass.
    Valoarea cumulată a ajutorului de stat nu depăşeşte 6,8 milioane de euro, suma cu care societăţile beneficiare se angajează să contribuie la bugetul de stat prin taxe şi contribuţii salariale suplimentare până în 2024.

    Schema prin care Grupul TeraPlast a solicitat ajutor de stat are ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie şi dezvoltare regională. În contextul aprobării finanţării, toate cele 3 proiecte vor fi demarate imediat.

    Grupul TeraPlast a mai depus în 2017 un proiect în valoare de 13 milioane de euro, fiind prima societate românească ce a solicitat un astfel de sprijin din partea statului. Pentru această investiţie, contribuţia statului ar fi fost de 6,5 milioane de euro, însă proiectul nu a primit aprobare, astfel încât compania a finanţat prima etapă a proiectului – în valoare de 3,5 milioane de euro – din surse proprii.

  • „Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“

    Nici nu ştim să punem bine zerourile

    Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
    Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
    În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
    Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
    În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
    Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
    o librărie online.
    Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
    Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
    Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
    Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.

    Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
    Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
    Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
    În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
    într-un lanţ.
    Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. 

  • Veşti bune pentru persoanele fără venituri stabile cu vârste cuprinse între 26 şi 55 de ani: Vor putea contracta, fără dobândă, credite garantate de stat

    Persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani vor putea contracta, fără dobândă, credite garantate de stat de până la 35.000 de lei. În anumite condiţii, creditul poate atinge valoarea de 55.000 de lei, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea programului guvernamental „Investeşte în Tine”.

    „(…) Programul poate fi accesat de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. (…) Această categorie de beneficiari poate accesa un credit de până la 35.000 de lei. (…) Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie”, se arată în textul de lege.
     
    De altfel, creditele nu vor suporta dobânzi şi vor fi garantate într-o proporţie de 80% de statul român.
     
    Creditele garantate de stat sunt oferite peroanelor care nu au un venit stabil, care urmează cursuri în sistemul de învăţământ şi celor care urmează cursuri de respecializare profesională.
    Astfel, persoanele care apelează la aceste credite pot beneficia de 35.000 de lei, iar dacă se agajează în timpul derulării acestui credit mai primesc 20.000 de lei. Persoanele care nu sunt angajate când accesează creditul garantat de stat vor avea nevoie de un codebitor când contractează creditul.
     
    „(…) Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului. (…) Pentru acordarea creditului beneficiarul va fi însoţit de cel puţin un codebitor, dacă nu este el angajat”, se arată în textul de lege.
     

  • Dezastrul de pe piaţa criptomonedelor continuă. Până la ce nivel a scăzut Bitcoin

    Aceste evoluţii negative au crescut scepticismul care exista deja în jurul monedelor virtuale. De exemplu, Business Insider scria recent că Goldman Sach a retras planurile de lansare a unei platforme de tranzacţionare destinată criptomonedelor.

    De asemenea, entuziaştii atraşi de promisiunile originale de anonimitate şi libertate faţă de controlul guvernamental, au fost dezamăgiţi când Erik Voorhees, responsabil de platforma de tranzacţionare ShapeShift, a anunţat că va începe să le solicite utilizatorilor informaţii personale.

    Demersurile de reglementare a platformelor de tranzacţionare a criptomonedelor s-au intensificat odată cu alte îngrijorări legate de spălarea de bani şi de protecţia clienţilor. Mişcarea ShapeShift este un semn al formalizării crescânde a unei pieţe cunoscute iniţial pentru gradul de libertate oferit.

    În timp ce numeroase bănci şi investitori instituţionali tatonează lumea criptomonedelor, cresc şi îngrijorările referitoare la manipularea pieţei şi nesiguranţa din punctul de vedere al reglementării, aspecte care au împiedicat de altfel adoptarea acestor criptomonede la nivel instituţional. Recent, miniştri de finanţe ai statelor membre UE plănuiesc să discute provocările pe care le ridică creşterea populaţiei activelor digitale şi dacă regulile ar trebui înăsprite.

    Valoarea de piaţă a monedelor virtuale a scăzut cu aproximativ 75% de la vârful atins în ianuarie anul acesta, când valoarea pieţei ajunsese laaproape 205 miliarde de dolari. Următorul punct istoric pentru Biticoin ar fi scăderea până la o valoare de 5.000 de dolari, potrivit lui Stephen Innes, şeful de trading pentru Asia Pacific în cadrul Oanda Corp., care a spuns că o scădere sub acest nivel ar putea determina accelerarea pierderilor.