BusinessMagazin

Tag: Strategie

  • Cele mai mari greşeli pe care le fac antreprenorii români în afaceri

     20 de oameni de afaceri, experţi şi consultanţi vorbesc despre cele mai comune greşeli de management pe care le fac antreprenorii. Care ar trebui să fie principala grijă? Cât de importantă este relaţia cu fiscul? Dar parteneriatul cu angajaţii sau strategia de marketing şi vânzări?

    Mircea Scărlătescu sintetizează cumva portretul aspiraţional al antreprenorului român – lucrează în IT, în online sau în comerţ, iar afacerile sunt nişate. Mircea Scărlătescu, manager partener la compania de dezvoltare web FYB şi fondator al florăriei online 123Flori.ro, a acumulat o experienţă de peste zece ani, aşa că poate ocupa liniştit postura unui sfătuitor. Ne-am întâlnit la biroul său dintr-un parc industrial, un spaţiu intim, contrastând cu rigoarea zidurilor fostei întreprinderi socialiste. Înainte de orice, l-am întrebat de ce crede că nu se simt confortabil românii, fie ei şi antreprenori, atunci când vorbesc despre propriile greşeli. Asta pentru că am avut o rată destul de ridicată de refuzuri, de la simpla ignorare a mesajului în care solicitam povestea celor mai importante cinci greşeli făcute în carieră până la răspunsuri PR-istico/încurcate, cum că una sau alta.

    „Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile”, spune Mircea Scărlătescu: „La şcoală eşti pus la colţ, în loc să se încerce transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv. Asta începe de la primele clase şi se termină la facultate. Asumarea unei greşeli nu este învăţată sub nicio formă, este chiar cumva împiedicată, iar pe de altă parte ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să nu o repete este un concept străin culturii noastre. Trebuie să învăţăm să trecem de la o greşeală la alta, să nu le repetăm şi să învăţăm din asta, este un proces evolutiv care lipseşte, pentru că nu avem o cultură antreprenorială definită şi o şcoală care te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător”.

    Spre deosebire de americani, care sunt mult mai antreprenoriali, noi nu vedem în încercare (şi implicit în probabilitatea de a eşua) şansa de a învăţa, ci stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit, spune Cristian Bişa, fondatorul platformei de consultanţă manageranticriză.ro „Nu trebuie să neglijăm faptul că suntem un popor în care indivizilor le pasă destul de mult de ce zic ceilalţi, prieteni sau duşmani, despre ei sau cum sunt priviţi. Chiar dacă nu le e uşor să recunoască, multor români la place să fie invidiaţi şi urăsc să fie ironizaţi sau să se discrediteze prin acţiunile lor. Spus simplu – apare frica de a încerca: pierderea potenţială de imagine sau avuţie are un impact mai mare decât câştigul similar de imagine şi bani”, spune Bişa.

    SĂ LE NUMĂRĂM

    A făcut greşeli Mircea Scărlătescu? „Am greşit iniţial cheltuind foarte mulţi bani pe produse tehnice pe care nu am ştiut să le vindem. Făceam produse foarte frumoase, situri de vânzări de exemplu, pentru care nu aveam promovare. Se spune că orice business este, şi confirm asta, 75% marketing, 10% vânzări şi ce mai rămâne parte tehnică. O altă greşeală pe care am făcut-o şi o întâlnesc foarte des este faptul că un antreprenor se consideră bun la toate şi încearcă să facă el totul, să nu delege nimic. Iniţial, dacă nu ai resurse, nu prea ai de ales, dar imediat ce îţi permiţi trebuie să îi laşi pe cei ce ştiu mai bine să facă. Nouă ne-a luat destul timp să înţelegem că nu suntem chiar buni pe partea de optimizare SEO şi până nu am adus pe cineva care chiar se pricepea făceam greşeli copilăreşti, dar care ne-au costat şi bani şi timp.”

    Greşelile făcute de antreprenori pe care le-a întâlnit ţin, cel mai des, de lipsa disponibilităţii de a asculta experienţele altora. Este o problemă importantă, pentru că mulţi antreprenori au o idee, dar nu ştiu să asculte, să fure din experienţa celorlalţi. „95% din idei sunt proaste şi le-a mai făcut cineva, dar există spaima că ideea poate fi furată dacă o spui. Este cea mai mare prostie pe care o poţi face: de la un om cu experienţă poţi să afli lucruri pe care altfel nu le afli. Respectivul, dacă are ideea ta, oricum o poate implementa mai repede, dar, dacă îi place, s-ar putea să te ajute. Sau să ţi-o desfiinţeze, şi te salvează de timp şi bani cheltuiţi aiurea.”

  • Cum poţi să ai succes în orice folosind strategia lui Jerry Seinfeld

    Cel mai impresionant aspect legat de cariera lui Seinfeld este consecvenţa: în fiecare an, face spectacole şi asigură distracţia publicului la un nivel înalt. Rezultatele lui pot fi comparate cu munca oricăruia dintre noi. Vrem să facem ceva, dar ne luptăm pentru a ne duce la capăt intenţiile. Vrem să facem sport, dar nu găsim motivaţie. Vrem să ne atingem scopurile, dar, dintr-un motiv sau altul, tindem să amânăm mereu a face ceva în direcţia lor.

    Care este diferenţa? Ce face Jerry Seinfeld pentru a evita procrastinarea şi de a produce în mod constant lucruri de calitate? Ce face Seinfeld în fiecare zi şi majoritatea lumii nu ?

    “Strategia Seinfeld”

    Brad Isaac era un tânăr comediant care intra în circuitul comedianţilor. Într-o seară se afla într-un club în care avea un spectacol şi Jerry Seinfeld. Isaac a împărtăşit într-un interviu acordat revistei Lifehacker modul în care a descurs întâlnirea din culise cu Seinfeld şi sfatul pe care i l-a dat acesta.

    “Pentru a fi un comedian mai bun, trebuie să faci glume mai bune, iar pentru a face glume mai bune, trebuie să scrii în fiecare zi”, i-a spus actorul.

    Seinfeld l-a sfătuit să cumpere un calendar mare de perete în care să bifeze cu un X fiecare zi în care îşi scria glumele. “După câteva zile, vei avea un lanţ. Dacă reuşeşti să faci acest lucru zilnic, lanţul va creşte din ce în ce mai mult. Îţi va plăcea să vezi lanţul, iar singura ta misiunea este să nu îl întrerupi”.

    Seinfeld nu a menţionat nimic despre rezultate. Nu conta dacă era motivat sau nu, dacă scria glume bune sau proaste, dacă le transforma în spectacole – tot ceea ce conta pentru Seinfeld era menţinerea lanţului neîntrerupt.

    Acesta este unul dintre secretele simple ale productivităţii şi consecvenţei remarcabile ale lui Seinfeld. Ani întregi, comediantul s-a concentrat să nu rupă lanţul.

    Cum poţi să foloseşti strategia Seinfeld în propria viaţă

    Performerii de top din orice domeniu – atleţi, muzicieni, CEO, artişti – sunt cu toţii mai consecvenţi decât colegii lor. Livrează zilnic produse de calitate în timp ce toţi ceilalţi sunt doborâţi de urgenţele vieţii cotidiene şi duc o luptă constantă între procrastinare şi motivaţie. Majoritatea oamenilor sunt demotivaţi şi se îndepărtează de la traiectoria spre o poziţie superioară după ce au o zi proastă la birou sau un antrenament slab în timp ce performerii de top revin pe traseul corect în următoarea zi.

    Strategia Seinfeld funcţionează pentru că ajută la abaterea concentrării asupra performanţei individuale şi axarea acesteia înspre procesul propriu-zis. Nu contează cum te simţi, cât de inspirat sau cât de genială a fost munca ta în ziua respectiva, ceea ce contează este “să nu rupi lanţul”. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă luaţi un calendar şi să vă începeţi lanţul.

    Există totuşi un lucru de care ar trebui să ţineţi cont în Strategia Seinfeld. Trebuie să alegeţi o misiune care este suficient de importantă pentru a face diferenţă, dar destul de simplă pentru a putea fi realizată.

    Ar fi minunat dacă aţi putea să scrieţi zece pagini pe zi pentru cartea voastră, dar acesta nu este un lanţ sustenabil. Sună foarte bine în teorie, dar această misiune v-ar epuiza în scurt timp.

    Primul pas este alegerea unei sarcini care să fie suficient de simplă pentru a fi sustenabilă, dar în acelaşi timp trebuie să vă asiguraţi că acţiunile voastre sunt suficient de importante încât să conteze.

     

     

  • Prima agenţie de turism din România care îşi deschide hoteluri în străinătate

    CONTEXTUL: România a avut în 2013 o contribuţie totală 33,1 miliarde de lei (5,1%) la Produsul Intern Brut, aflându-se  pe locul 154 în lume, din 184 de ţări, în urma Albaniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Contribuţia totală a turismului la angajări plasează de asemenea România pe ultimul loc în rândul ţărilor din Europa, cu circa 500.500 de angajaţi. Cel mai profitabil segment din piaţa de turism este turismul corporate, urmat de vacanţele individuale de lux.

    DECIZIA: Axarea pe turismul de masă, prin menţinerea a aproximativ 2-3% din clienţi din mediul corporate, şi impunerea ca procentul vânzărilor pentru un singur client să nu depăşească 1%. Anual, compania investeşte câteva sute de mii de euro în promovarea unor pachete nişate pentru clienţii individuali: în 2009, a lansat pachetele pentru seniori, iar anul acesta a continuat cu pachete pentru tineri şi familii. În 2013, compania a fuzionat cu Pegas Holidays, destinată vacanţelor de lux, iar anul acesta va opera propriul hotel destinat familiilor în insula Corfu din Grecia.

    CONSECINŢE: Creşterea constantă a cifrei de afaceri chiar şi în perioada crizei. Anul trecut, veniturile au ajuns la 45 de milioane de euro şi un profit de trei milioane de euro, iar, pentru anul în curs, reprezentanţii companiei estimează  creşteri ale veniturilor de  până la 60 de milioane de euro.

    De la doar patru chartere săptămânale spre Grecia în 2008, agenţia de turism Christian Tour a ajuns la 35 de curse anul trecut spre mai multe destinaţii din Europa. Care a fost strategia care a adus agenţia lui Cristian Pandel în cursa pentru agenţia de turism numărul 1 din România?

    FIECARE OM ARE EVERESTUL LUI PERSONAL, IAR ACESTA ESTE PENTRU MINE, DUPĂ FAMILIE, TRANSFORMAREA CHRISTIAN TOUR ÎN AGENŢIA DE TURISM NUMĂRUL UNU A ROMÂNILOR„, a declarat Cristian Pandel, cel care a fondat compania în urmă cu 16 ani. „În primii şapte ani, îmi aduc aminte că am trecut prin momente când trebuia să vând în fiecare toamnă echipamentul de alpinism cu care mă căţăram vara, pentru a-l cumpăra din nou primăvara, în funcţie de evoluţia vânzărilor din agenţie„, îşi aminteşte antreprenorul de perioada în care încerca să aducă agenţia la profit.

    Primul milion de euro a fost atins în 2005, iar, în următorul an, compania a ajuns la vânzări de două milioane. Adevărata dezvoltare a venit însă în 2008, odată cu transformarea agenţiei în touroperator, cu organizarea propriilor chartere. Christian Tour a ajuns astfel anul trecut la 150.000 de vacanţe vândute în regim propriu, o creştere cu 30% a cifrei de afaceri şi un profit de 3 milioane de lei.

    Turiştii au avut de ales între cele 35 de zboruri tip charter sau cele 32 de autocare charter săptămânale, cele 165 de circuite cu avionul şi 230 de circuite cu autocarul realizate de companie.

    CREŞTERILE CONSTANTE AU FOST ASIGURATE, potrivit lui Marius Pandel, CEO-ul companiei, datorită dezvoltării de nişe pentru clienţii individuali. „Primele bugete care s-au diminuat odată cu venirea crizei au fost clienţii corporate; am ales turismul de masă şi vrem să continuăm pe aceeaşi linie, dezvoltând mai multe nişe.„

    Prima nişă identificată de Christian Tour a fost Senior Voyage, lansată în 2009 şi destinată segmentului clienţilor de peste 55 de ani şi care revin la ei pentru organizarea vacanţelor de două-trei ori anual. Potrivit reprezentanţilor Christian Tour, cota de piaţă ocupată pe segmentul călătoriilor destinate pensionarilor este de circa 80-85%.

    „Pensionarii au mai mulţi bani decât tinerii şi sunt cei mai fideli clienţi: vacanţele lor nu sunt limitate de concedii, nu au de plătit credite şi taxe pentru şcoli„, a declarat fondatorul Christian Tour. Pe seama acestui succes, compania va lansa anul acesta trei noi categorii de produse nişate: Aventuro, axate pe tinerii care aleg destinaţii de distracţie şi sunt dispuşi să cheltuiască în medie circa 350 de euro pentru o vacanţă, Family Moments, cu vacanţe personalizate pentru familii cu bugete medii pentru vacanţă cuprinse între 1.000-1.500 de euro, şi un produs de vacanţe în parcuri de distracţii şi parcuri tematice în Europa.

    În întâmpinarea segmentului pentru familii va veni şi deschiderea primului hotel din reţeaua Memento Hotels a Christian Group, Memento Kassiopi Hotel, o unitate în modernizarea căreia compania a investit circa jumătate de milion de euro. Aflat pe insula Corfu, hotelul funcţionează din anul 2000, este sub contract de management şi este sublease pentru
    18 ani.

    „Jumătate din camere vor fi vândute de noi sub conceptul Family Moments, pentru cealaltă jumătate avem contracte cu tour operatori precum TUI Nordic, Thomas Cook sau agenţii din Olanda şi Polonia„, a precizat Cristian Pandel.
    FIŞA DESTINAŢIILOR EXOTICE – UNDE PREŢUL MEDIU AL UNEI VACANŢE ESTE DE 700 DE EURO – reprezintă de asemenea un segment pe care reprezentanţii Christian Tour doresc să îl dezvolte, pe seama fuziunii din 2012 cu compania Pegas Holidays, axată pe acest tip de vacanţe.

    Astfel, pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au bugetat afaceri de 60 de milioane de euro şi un număr de 200.000 de turişti, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. Pe lângă oferirea de pachete personalizate, creşterea va fi asigurată şi de lansarea de chartere cu plecare din Bacău şi redeschiderea, pe perioada estivală, a charterelor din Iaşi, Cluj şi Timişoara către Grecia, Turcia şi alte destinaţii, care ar aduce 15% din cei 200.000 de turişti previzionaţi pentru anul în curs.

    În ce priveşte modalitatea de achiziţie a vacanţelor, circa 30-40% din turişti optează pentru early booking (rezervări până la data de 31 martie), dar şi prin cumpărarea de vacanţe la Târgul de Turism. La târgul de anul acesta, de pildă, compania a vândut pachete de vacanţă în valoare totală de aproximativ 1,2 milioane de euro pentru aproape 4.000 de clienţi.

    Printre destinaţiile favorite ale turiştilor se numără în continuare Grecia (în proporţie de 60-65%), urmată de Turcia, Spania şi Bulgaria. Turiştii optează pentru maşina personală pentru transportul spre destinaţiile de vacanţă, apoi pentru sejururile cu autocarul şi abia apoi pentru cele cu avionul: „Există încă mulţi turişti care se tem de zbor, dar piaţa va creşte, în contextul în care suntem pe ultimele locuri în Europa pe zona de vacanţe cu avionul.„

  • Opinie Dragoş Pătroi: Suprafiscalizarea sărăciei sau subimpozitarea bogăţiei?

    DRAGOŞ PĂTROI, consultant fiscal, cadru universitar asociat la ASE Bucureşti

    Cu toată inflaţia de analişti economici – mulţi dintre ei care nici măcar nu au ţinut în mână Codul fiscal, darămite să-l fi citit – nu am auzit până acum analize pertinente legate de cauzele reale, pe fond, ale evaziunii fiscale şi, implicit, de posibilităţile de circumscriere a acestui fenomen în limite controlabile.

    Dincolo de promisiunile politicianiste omniprezente la şezătorile mediatice referitoare la cine reuşeşte să aducă mai mulţi bani la bugetul statului, estimarea unor venituri prin legea bugetului de stat superioare celor efectiv realizate la finalul anului a fost o constantă a ultimilor ani.

    Cum putem numi asta, optimism sau autism în raport cu realităţile economice? Spre exemplu, în anul 2013, veniturile estimate au fost de 98.182 mld. lei, iar cele efective de 88.738 mld. lei. E adevărat, şi cheltuielile efective (de 106.256 mld. lei) au fost inferioare celor estimate (de 116.359 mld. lei), dar discrepanţa venituri – cheltuieli ne arată practic că putem supravieţui (ca stat) sub 300 de zile / an fără a apela la împrumuturi. Evident, acest fapt induce o formă de presiune fiscală, generată de necesitatea procurării de noi resurse financiare publice.

    Iar această presiune fiscală se va materializa prin impozitarea – în termeni populari – a tot ce mişcă. Iar aici apare a doua greşeală strategică: nu există o limită inferioară de venit sub care să nu ne intereseze dacă se colectează sau nu impozite şi taxe (chiar dacă instituirea şi colectarea acestora este prevăzută prin legislaţia fiscală). Practic, nu este identificat un nivel critic al veniturilor sub care activitatea fiscală de gestionare şi colectare a impozitelor devine ineficientă economic, fiind mai costisitoare decât valoarea impozitelor prelevate către buget.

    În mod subsecvent celor prezentate mai sus, combinaţia paradoxală a unor elemente de asimetrie şi volatilitate normativă (iar aici mă refer, în special, la lacunele şi inconsistenţa permisivă a unor texte de lege) cu ineficienţe de natură instituţională în combaterea marii evaziuni fiscale (indiferent că vorbim de incompetenţă sau de corupţie) va deplasa demersurile organelor fiscale în colectarea impozitelor şi taxelor către o atitudine facilă şi anacronică, de tip fanariot. Mai pe româneşte spus, colectăm de la cine putem, ceea ce va conduce – implicit – la o repartizare inegală şi, mai ales, inechitabilă a sarcinii fiscale.

    În fine, în strategia de limitare a fenomenului evazionist am impresia că se pierde din vedere însăşi definiţia pe fond a acestuia: sustragerea de la declarare şi impozitare a veniturilor. În acest sens, cred că ar trebui încurajat fenomenul de declarare şi, implicit, de introducere în sfera de fiscalizare a acestor venituri. Cum? Extrem de simplu, printr-o impozitare în cote regresive pe tranşe de venit. Cu cât obţii venit (ca persoană fizică) sau profit (ca firmă) mai mare, cu atât impozitul să fie mai mic (repet, pe tranşe de venit, astfel încât şi bogatul, şi săracul să plătească acelaşi impozit pentru acelaşi venit).

    Concluzia, din punctul meu de vedere, e destul de simplă: decât să supraimpozităm sărăcia, chiar şi dincolo de limita de subzistenţă, mai bine (sub)impozităm bogaţia. Evident, la un nivel stimulativ din punctul de vedere al conformării voluntare, că doar trebuie recompensată şi capacitatea de a genera venituri suplimentare peste medie. Desigur, acest fapt poate inflama spiritele în rândurile clasei muncitoare, dar îmi place să cred că dictatura clasei proletare a rămas doar o noţiune din manualele de istorie.

    Cine ar pierde în acest caz? În mod sigur, beneficiarii banilor negri, cei care acordă protecţie contra cost şi în afara legii. Iar cei care fac bani vor prefera să plătească impozite decente, atâta timp cât sumele mari de bani sunt impozitate la un nivel care face nestimulativă plata unor „comisioane„, mai ales comparativ cu riscurile asociate în cauză. La urma urmei, pragmatic vorbind, totul se reduce la o problemă de costuri, nu?

  • Noul ministru delegat pentru Energie a lansat o dezbatere publică privind strategia energetică

     “În conformitate cu programul de guvernare, Departamentul pentru Energie îşi propune să accelereze procesul de elaborare a strategiei energetice a României, astfel încât aplicabilitatea noii strategii să aibă loc în intervalul 2014-2035”, se arată într-un comunicat al Departamentului.

    În procesul de consultare publică, Departamentul pentru Energie aşteaptă propuneri de la consumatori, producători şi alţi operatori din industria energetică, precum şi de la mediul academic, societatea civilă, autorităţi publice locale şi centrale şi reprezentanţii ai partidelor parlamentare.

    Departamentul adresează celor interesaţi un set de 10 întrebări, care se referă printre altele la cele mai importante măsuri pentru atragerea de investiţii, rolul statului în sectorul energetic, obiectivele externe ale politicii energetice, evoluţia consumului de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi, abordarea strategică a autorităţilor în privinţa încălzirii populaţiei şi promovarea noilor tehnologii, şi aşteaptă răspunsurile până la 4 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Cinci repere care îţi vor spune dacă poţi sau nu să începi o afacere

    1. Stabilirea obiectivelor şi definirea planului prin care se vor atinge obiectivele. Fără o idee foarte clară asupra unde vei fi în trei sau şase luni, este greu să defineşti strategia corectă de dezvoltare a companiei.

    2. Analizarea termenilor legali şi a condiţiilor pe care trebuie să la îndeplinească firma pentru a nu încălca regulamentele. Este important ca înainte de a porni efectiv afacerea să te consulţi cu un specialist în legătură cu aspectele legale ale activităţii.

    3. Analiza implicaţiilor financiare. Deschiderea unei afaceri implică o serie de investiţii şi trebuie să te asiguri că eşti pregătit să te găseşti în situaţii dificile din punctul de vedere al banilor.

    4. Alegerea unor persoane care să te susţină în dezvoltarea afacerii. Este greu să dezvolţi o afacere de succes singur, astfel că este extrem de important să ai un grup de oameni care te vor ajuta, fie financiar sau cu relaţii, în momentul în care porneşti la drum.

    5. Trebuie să ştii că ai ceea ce trebuie pentru a fi antreprenor. Idei vin multora dintre noi, însă de la o idee până la o afacere de succes este un drum lung. Trebuie să fii sigur că eşti pregătit să faci sacrificiile care se vor ivi de-a lungul timpului.

  • Ciocănea: Consultant din Germania pentru strategia de industrializare

     “Avem nevoie de minister puternic care sa fie integrator, acesta a fost scopul pentru care s-au fãcut peste 500 de intâlniri cu reprezentanţi din industrie. Pasul următor a fost de a găsi un consultant reprezentativ pentru industria românească (…) Ministerul a decis să caute strijin inclusiv la unul dintre cele mai reprezentative state din Europa în ceea ce priveşte industria şi anume Germania. S-a lansat o cerere pentru un consultant din Germania”, a spus Ciocănea la conferinţa anuală Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de producătorul de pompe Aversa, în parteneriat cu Mediafax.

    El a menţionat că în acest sens Ministerul Economiei a discutat şi cu consultanţi din ţară, arătând în acelaşi timp că un consultant german ar fi foarte potrivit pentru a ajuta industria românească în procesul de convergenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ciocănea: Surprinzător, am primit doar două observaţii, într-o lună, la strategia de competitivitate

    “Am finalizat strategia de competitivitate şi am publicat-o spre dezbatere publică, iar în mod surprinzător am primit două observaţii într-o lună. Mi se pare un pic neaşteptat, pentru că este un document pe care toată lumea l-a cerut, inclusiv de către organizaţiile de investitori străini”, a spus Ciocănea la conferinţa anuală de Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de producătorul de pompe Aversa, în parteneriat cu Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro