BusinessMagazin

Tag: special

  • Dilemele lui 2011 – Va ajunge benzina la 6 lei? De ce se scumpesc combustibilii?

    VA AJUNGE BENZINA LA 6 LEI?
    Acciza pentru benzina fara plumb a crescut de la 1 ianuarie cu 15
    euro pe tona, respectiv de la 452 de euro/1.000 litri la 467
    euro/1.000 de litri. Pentru motorina, accizele au urcat cu 11 euro
    pe tona, de la 347 de euro/1.000 de litri la 358 euro/1.000 de
    litri. Corelate cu cresterea pretului petrolului (care a fost cu
    12% mai scump la sfarsitul lui 2010 fata de inceputul anului),
    accizele vor aduce un nou val de cresteri ale preturilor de la
    pompe. Daca in 2010, pe fondul cresterii accizelor, carburantii
    s-au scumpit cu 16,9% (in euro), in 2011 cresterea preturilor de la
    pompe ar putea depasi 15%. Asta din cauza estimarilor in crestere
    ale pretului barilului: in decembrie, ministrii OPEC au afirmat ca
    nu pot furniza mai mult titei pentru a stopa cresterea pretului,
    apreciind ca un pret de 100 de dolari pentru un baril de titei este
    corect. Titov Buzescu, VP al Rompetrol, estimeaza ca, la un baril
    de 100 de dolari, pretul eFix Diesel (cel mai vandut produs al
    Rompetrol) ar putea ajunge la 5,36 de lei; calculand si noua
    acciza, pretul eFix Diesel poate depasi 5,5 lei. Daca acelasi
    scenarii se vor aplica si benzinelor cu aditivi, pretul acestora ar
    putea ajunge si chiar depasi 6 lei pana la mijlocul anului.


    CE EFECTE AR PUTEA AVEA ASUPRA ROMANIEI SCHIMBAREA
    MANAGEMENTULUI OMV SI PRELUAREA DE CATRE AUSTRIECI A PETROL
    OFISI?
    Niciun efect important, dupa cum declara la sfarsitul anului trecut
    Wofgang Ruttenstorfer, presedintele OMV, pentru Ziarul Financiar.
    Ruttenstorfer, care lucreaza in OMV din 1976 si care se va retrage
    in martie de la conducerea companiei austriece, spune ca achizitia
    si consolidarea Petrom au fost determinante pentru cariera sa, dat
    fiind ca astfel a transformat o companie locala intr-una regionala:
    “Cel mai important lucru pe care l-am reusit in mandatul meu a fost
    acela de a transforma OMV dintr-o companie austriaca intr-un
    jucator major din zona centrala si sud-est europeana.Achizitia
    Petrom a fost pasul cheie in aceasta extindere”. Cel care a
    achizitionat Petrom se retrage din companie in momentul in care
    Petrom a fost integrata in structurile OMV, noul punct in care se
    vor concentra austriecii urmand a fi Turcia, la Petrol Ofisi fiind
    in plan acelasi tip de restructurare care a fost aplicat in
    Romania.Dupa cum declara Ruttenstorfer pentru ZF, pe viitor nu se
    vor crea sinergii importante intre activitatile din Turcia si cele
    din Romania – deoarece OMV nu este interesat sa exporte produse
    petroliere din Romania in Turcia. De asemenea, Ruttenstorfer a
    tinut sa precizeze ca plecarea sa din OMV nu va avea un impact
    asupra managementului operatiunilor locale.


    VA AJUNGE ROMANIA SA FIE MAI PUTIN DEPENDENTA DE GAZELE
    RUSESTI?
    Anul 1981 a fost ultimul an in care Romania s-a mai numarat intre
    tarile exportatoare de gaze naturale, isi aminteste Dumitru
    Chisalita, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor
    Naturale. De atunci, productia interna a fost o perioada
    suficienta, urmand ca ulterior, si mai ales in perioadele de
    crestere economica, dependenta de importuri sa creasca din ce in ce
    mai mult. Ultimul an si scaderea cererii, precum si pornirea
    conductei Arad Szeged au schimbat un pic raportul de forte in acest
    domeniu. “Politica energetica din ultimii 10 ani a unor tari de
    identificare a noi surse de gaze si a noi culoare de transport
    peste care s-a suprapus criza economica din ultimii 2 ani ani au
    facut ca in prezent cererea de gaze sa fie mai mica decat oferta.
    Acest aspect determina ca pretul pe unele piete spot sa fie
    inferioare preturilor din contractele pe termen lung”, puncteaza
    Chisalita. Or, accesul Romaniei la pietele spot a crescut odata cu
    legarea Romaniei la piata ungara. In acest context, Chisalita crede
    ca “alimentarea cu gaze naturale in iarna 2010-2011 ar putea sa fie
    mai buna odata cu interconectarea cu Ungaria, asigurandu-se o
    echilibrare fizica mai buna a SNT”. Conform calculelor Transgaz,
    importurile de gaze naturale au scazut in ultimii ani in mod
    sistematic pe fondul scaderii cererii de gaze naturale. “Tendinta
    aceasta este posibil a se mentine si in viitor.”

    SE VA REDUCE CAPACITATEA RAFINARIILOR DIN ROMANIA?
    Inca din 2010, pe fondul scaderii consumului de carburanti,
    rafinariile locale au inceput sa reduca din capacitatea de
    productie. De fapt, dupa cum spunea Constantin Tampiza, “puterea de
    cumparare a romanului a obligat petrolistii sa lucreze la pretul de
    supravietuire, iar companiile petroliere merg unele in functie de
    altele, trebuie sa te adaptezi”. Iar cum pe piata mondiala, dar in
    special europeana de rafinare, marginea de rafinare a scazut foarte
    mult, efectele acestui fapt se vor resimti, evident, in pret:
    “Rafinariile care au capacitate sub 5 milioane de tone au avut
    pierderi foarte mari in 2010”, spune Tampiza, constient fiind ca
    astfel vorbeste de toate rafinariile din Romania. Petrotel Lukoil
    rafineaza 2,5 milioane de tone si, dupa cum spune Tampiza, nu are
    in plan reducerea de productie (“depozitam daca nu avem cerere, iar
    daca nu mai incape nici in depozite, exportam”), Petromidia
    rafineaza 4 milioane de tone si de asemenea nu are in plan
    reducerea productiei, iar Petrobrazi – rafinaria OMV Petrom – a
    lucrat in acest an cu o rata redusa de utilizare a rafinariilor, de
    52% – “rafinaria Arpechim fiind oprita din motive economice de la
    jumatatea lunii ianuarie pana la sfarsitul lunii februarie”, dupa
    cum spun oficialii companiei. Reducerea capacitatii a fost insa
    planificata de la sfarsitul anului 2009, mai arata datele
    comunicate de OMV Petrom: “Decizia Petrom privind structura
    viitoare a activitatii de rafinare a avut in vedere nivelul foarte
    scazut al marjelor de rafinare, precum si perspectivele negative pe
    termen mediu, determinate de excedentul de capacitate din Romania
    si din intreaga Europa. Prin urmare, capacitatea rafinariei
    Petrobrazi va fi ajustata pana la 4,2 mil tone/an, pentru a
    corespunde nevoilor Petrom de a procesa titeiul din productia
    autohtona”.

  • Dilemele lui 2011 – Cand se va da drumul la creditare? Cine isi va mai face asigurari?

    CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?
    Ca si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a
    fost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru
    cei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele,
    companiile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in
    timp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus
    cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor
    neperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul,
    judecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al
    guvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita
    aceea ca daca se reia creditarea, economia creste: “Bancile sunt
    prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti
    dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua” – cu
    alte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce
    economia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie
    interpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels,
    CEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca “pentru
    reluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”,
    referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea
    solvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa
    continue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv
    creditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010
    un start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene
    deschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru
    finantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor
    neperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu
    Gratian Ghetea.

    CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?
    John Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca
    Romania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in
    potentialul acestui segment – o afirmatie probabil surprinzatoare
    pentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in
    Romania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de
    competitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu
    promotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si
    reduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi
    reduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din
    cheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei
    in ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea
    loc urmatoarea “bula” a creditarii de consum; e drept insa ca
    bancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere
    ca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment
    sunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii
    din banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare
    reala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat
    resursele disponibile de bani de la economisire spre consum,
    inclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea
    recent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi
    reorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si
    econom.

    CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?
    Raportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea
    creditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar
    din Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca
    perspectiva economica s-a inrautatit, si ca “nu este de asteptat
    nicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor”.
    Agentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta,
    aprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania
    pana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu
    mentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar
    influenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile
    indoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din
    totalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul
    lui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si
    sensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii
    agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din
    Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de rate
    acceptabile ale solvabilitatii”, precum si ca lichiditatea din
    sistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate
    financiara “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor
    care vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din
    punctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul
    companiilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor
    persoane fizice.

    VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?
    In conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus
    continuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la
    planurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema
    de personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci
    mici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale
    serviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici
    capete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice.
    Daca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e
    greu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia
    financiara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa
    excluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat
    situatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul
    anului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre
    Piraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea
    filialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania
    ori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in
    functie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor
    continua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa
    este vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor
    sale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator
    potential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De
    altfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi
    interesul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America
    Latina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in
    legatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.

    VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?
    In 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce
    inseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului
    in institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si
    rezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe
    ori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat
    totalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua
    jumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori – rata
    rezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile
    noi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va
    fi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate
    va scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011
    va fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni.
    Au deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile
    in pachetele de beneficii extrasalariale.


    CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL
    ANULUI?
    Proiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost
    inca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a
    fost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele
    peste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost
    asigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva
    Dezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor
    ar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi,
    de aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in
    2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de
    polite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin
    de 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul
    locuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.

    CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?
    Singurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea
    puterii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru
    copii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011
    si estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp,
    este asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din
    vanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru
    companii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt
    previziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi
    dintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente,
    iar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de
    masini nu par sa-si revina.

  • Dilemele lui 2011 – Cand vom iesi din recesiune? Cum va reporni economia? Ce facem cu FMI?

    CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?
    Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila
    crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu
    previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila
    Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul
    performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB
    pentru 2011 (de la 0,2% – ING, 0,9% – BERD la 1,2% – Erste, 1,5% –
    FMI/Comisia Europeana si 1,7% – UniCredit) sunt insa net
    majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape
    lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea
    agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt
    pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu
    1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica
    dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014
    (UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de
    boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii
    (Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu
    Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea
    relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor
    tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta
    intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii
    economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni
    regionale de la problemele din Grecia si zona euro.

    CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?
    Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de
    consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia
    Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii
    europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile
    productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere
    a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in
    infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din
    Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din
    strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se
    majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor,
    cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel
    de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale,
    care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o
    cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea
    de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia
    stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului
    de cerere interna din economie care se va mentine pana in
    trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului
    bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a
    persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012
    este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    PANA CAND FMI?
    Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
    pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
    pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
    FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
    contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
    ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
    deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
    Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
    UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
    si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
    pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
    un acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
    in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
    are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
    respectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
    urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
    oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
    Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
    vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
    reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
    continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
    populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
    renunte asa cum a facut Ungaria.

  • Dilemele lui 2011 – Ce se va alege de Guvernul Boc? Vor mai pleca cetatenii din tara?

    CE SANSE SUNT CA GUVERNUL EMIL BOC SA FIE
    REMANIAT/INLOCUIT?
    Desi precedenta remaniere s-a produs doar in urma cu patru luni, e
    foarte probabil ca nemultumirile generate de ea sa iasa la
    suprafata intr-un timp foarte scurt, fie din partea
    democrat-liberalilor care au pierdut prim-planul (tripleta
    Blaga-Videanu-Berceanu), fie din partea partenerilor de guvernare.
    O remaniere a actualului executiv este foarte probabila chiar in
    aceasta primavara, crede politologul Cristian Pirvulescu,
    presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Potentialul de santaj pe
    care il are UNPR acum este foarte ridicat”, explica Pirvulescu,
    care pune pe seama partidului condus de Gabriel Oprea initiativa
    remanierii, cu scopul de a obtine portofoliile de la Externe si
    Agricultura. Consultantul politic Bogdan Teodorescu e de parere ca
    guvernul Emil Boc va fi confruntat in prima jumatate a anului fie
    cu o remaniere impusa de tabara castigatoare a Congresului PDL, fie
    chiar de o inlocuire de catre o noua majoritate parlamentara ce
    s-ar putea concretiza pe fondul nemultumirilor sociale tot mai
    accentuate.


    CARE VA FI DEZNODAMANTUL COMPETITIEI PENTRU SEFIA PDL?
    Modul fals in care au mimat liderii PDL unitatea la alegerea Elenei
    Udrea pentru sefia organizatiei de Bucuresti a aratat de fapt ca
    frustrarile puternice ale celor retrasi in plan secund la
    remanierea de toamna pot doar fi mascate, nu si vindecate. Asa
    incat Congresul PDL asteptat pentru aceasta primavara va marca o
    infruntare mai mult sau mai putin fatisa intre tripleta BVB
    (probabil mai mult Vasile Blaga decat Videanu si Berceanu) si
    gruparea din jurul Elenei Udrea, care ar putea miza pe sprijinul
    informal al presedintelui Traian Basescu. “Va fi o batalie intre
    cei care au relatii la nivelul organizatiilor locale (Blaga) si cei
    care le finanteaza (Elena Udrea)”, explica politologul Cristian
    Pirvulescu, care se refera la finantarile cu fonduri europene pe
    care Elena Udrea le dirijeaza prin intermediul Ministerului
    Dezvoltarii catre autoritatile locale, care “la acel nivel se
    confunda de multe ori cu organizatiile de partid ale PDL, in
    special”. Desi considera ca Udrea vizeaza o functie importanta,
    poate chiar cea de presedinte, Pirvulescu e de parere ca statutul
    de presedinte de partid, conservat de Emil Boc, ramane inca o miza
    prea mare pentru ministrul dezvoltarii.

    VA REUSI PROIECTUL DE COAGULARE A OPOZITIEI PSD-PNL-PC?
    Ca si in 2003, ne confruntam cu perspectiva unei noi aliante
    politice intre o formatiune de stanga, PSD, si una de dreapta, PNL,
    liberalii avand de curand si accesoriul PC la rever. Situatia din
    2003 nu se repeta insa si in 2011, pentru ca – pe de o parte – PDL
    nu exercita guvernarea de maniera autoritara a PSD condus de Adrian
    Nastase si, pe de alta parte, posibilii inlocuitori ai actualilor
    guvernanti nu sunt creditati cu un potential de reusita prea mare.
    Consultantul politic Bogdan Teodorescu sustine ca perceptia in
    sondaje a unei aliante intre PSD si PNL va fi mai mare decat suma
    procentelor partidelor, intrucat s-ar da electoratului impresia ca
    exista o forta politica in stare sa obtina peste 50% din voturi
    (2011 e an preelectoral, dar poate fi si electoral daca o noua
    majoritate parlamentara se configureaza, iar presedintele nu vrea
    sa o recunoasca) si care nu va mai avea nevoie de sprijinul
    presedintelui Traian Basescu pentru a ajunge la guvernare si a-si
    impune un premier. De cealalta parte, Cristian Pirvulescu nu crede
    ca se va ajunge pana la o alianta juridica, pentru ca riscurile ar
    fi foarte mari, generand o migratie a nemultumitilor din
    electoratele PNL si PSD catre alte formatiuni, ale caror voturi vor
    fi apoi folosite de PDL, nu de catre social-democrati sau de
    liberali.

    ESTE POSIBIL UN NOU VAL DE EMIGRATIE DUPA MODELUL
    “CAPSUNARILOR”?
    Emigratia masiva (circa 1,5 milioane de persoane) de la inceputul
    deceniului trecut, impulsionata si de starea economiei, dar si de
    eliminarea vizelor pentru UE, este un fenomen exceptional, cu
    posibilitate redusa de repetare prea curand. Sondajele arata, dupa
    cum explica Bogdan Teodorescu, o puternica dorinta de emigrare, in
    special in randul tinerilor, dar se pune si problema daca
    Occidentul, care abia isi revine din criza economica, are
    posibilitatea sa mai absoarba acest nou val. De cealalta parte,
    politologul Cristian Pirvulescu e de parere ca la nivelul
    imaginarului colectiv ne confruntam cu o depresie prelungita,
    alimentata si de mass-media, dar si de situatia economica, iar in
    acest context posibilitatea emigrarii e vazuta ca o usa de scapare
    pe care unii vor fi cu siguranta tentati sa o incerce.

    PUTEM ASISTA LA SCHIMBARI IN CONDUCEREA MARILOR CENTRALE
    SINDICALE?
    Miscarea sindicala a esuat in 2010 sa provoace manifestari de
    strada de amploarea celor pe care le-a promis, care ar fi insemnat
    un avertisment serios la adresa stabilitatii Guvernului. Lipsa de
    credibilitate a liderilor sindicali, prinsi in tot soiul de ecuatii
    politice si financiare tenebroase, nu pare sa fie deocamdata un
    impediment pentru perpetuarea lor in functiile pe care le ocupa,
    dupa cum s-a vazut in cazul liderului BNS Dumitru Costin, reales en
    fanfare dupa ce si-a depus mandatul tocmai ca urmare a semiesecului
    manifestatiilor pe care le-a dirijat. Consultantul Bogdan
    Teodorescu este mult mai transant insa cand afirma ca “sindicatele
    sunt moarte de multa vreme si ele au decedat prin politizare”, cu
    trimitere la procentul scazut de incredere in miscarea sindicala
    exprimat de sondaje, asa incat orice schimbare nu ar aduce decat o
    transformare de imagine, nu de substanta. Politologul Cristian
    Pirvulescu crede insa ca ar fi o greseala inlocuirea actualei
    garnituri de lideri, in conditiile in care protestele sociale s-ar
    putea sa fie in acest an cel putin la fel de prezente ca si in
    2010.

  • EXCLUSIV – Cum s-a vazut CES din Las Vegas: “Ma ajuti sa vand, te ajut sa vinzi” (VIDEO)

    de Victor
    Kapra    , Las Vegas

    Ai sosit la inceput de ianuarie in desertul Nevada la Consumer
    Electronics Show 2011 din Las Vegas? Inarmeaza-te cu rabdare,
    inghite vitamine si ia-ti pantofi comozi. Vei fi supus unor probe
    fizice de tip “Survivor”: cozi de cel putin o ora ca sa intri la
    conferinte de presa, cozi asemanatoare la taxi, zeci de kilometri
    parcursi prin standurile spectaculoase, imbranceli pentru ca vedeta
    rap 50 Cent da autografe promovand niste casti de lux, plus fluvii
    de chinezi preocupati, din calea carora e bine sa te feresti,
    fiindca nu considera nimic anormal in a te inghesui unul in
    altul.

    Afisele discrete, dar ferme de la scarile rulante cu “Nu
    imprastiati, va rugam, germeni!” (altfel spus, “Va rugam, nu
    scuipati pe jos!”) iti indica perfect locul in care ai ajuns: un
    Babilon al natiilor, cu obiceiuri diferite, dar cu o singura
    preocupare obsedanta: gadgeturile care vor aparea in magazine in
    acest an, plus conceptele care prefigureaza spre ce se indreapta
    civilizatia digitala.

    Consumer Electronics Show (CES), cel mai mare targ de profil din
    lume, este locul perfect pentru a-i intalni pe multi dintre sefii
    marilor corporatii tehnologice, de la Microsoft la Panasonic, de la
    Verizon la Samsung sau LG. Acesti zei ai viitorului urca pe scena,
    sustin adevarate show-uri (nu e neobisnuit ca un CEO de top sa
    joace frivolul AngryBirds in fata a mii de ziaristi doar pentru a
    demonstra capacitatile produselor proprii) si afiseaza grafice
    neaparat optimiste pe ecrane uriase.


    Cum fascinatia omenirii pentru noile “jucarii” ale secolului XXI
    si pentru universurile virtuale pe care le ofera acestea a fost
    destul de putin afectata de criza ultimilor ani, nu mai e o
    surpriza pentru nimeni ca la acest conclav al gadgeturilor sa apara
    si lideri din alte domenii, precum industria auto sau cea de filme.
    Totul e o sinergie imensa. “Ma ajuti sa vand, te ajut sa vinzi”
    este mai mult ca niciodata dictonul la moda la CES, rar rostit, dar
    subinteles.

    Un exemplu al convergentelor in economia care va sa vina:
    inainte de deschiderea oficiala a CES 2011, Paul Otellini (foto),
    directorul executiv al celui mai mare producator de cipuri din
    lume, Intel, a tinut o prezentare depre viitorul computingului, in
    cursul careia l-a invitat alaturi de el pe Kevin Tsujihara,
    presedintele Warner Bros. Home Entertaiment Group. Stim ca este
    imposibil astazi sa faci filme fara ajutorul supercomputerelor,
    daca vrei sa spargi piata la incasari. Dar nu aceasta este neaparat
    explicatia pentru care regele cipurilor si-a dat mana cu regele
    viselor pe celuloid. Industria cinematografica pierde sute de
    milioane de dolari pe an, daca nu miliarde, din cauza pirateriei si
    a faptului ca nu a gasit pana acum calea ca filmele sa poata fi
    vizionate acasa, la calitate high definition, in papuci, exact in
    momentul cand publicul vrea cel mai mult sa le consume, adica
    imediat dupa ce au fost lansate.


    Paul Otellini a venit cu solutia: Intel Insider, o tehnologie
    inglobata in a doua generatie de procesoare Intel Core (Sandy
    Bridge). Schimbarea pe care o va aduce aceasta realizare a
    industriei de divertisment promite sa fie uriasa: incepind din
    acest an, noile filme vor putea fi descarcate pe computer, via
    internet, in format 1080p HD, concomitent cu sosirea lor in salile
    de cinema, de pe site-uri care ofera astfel de posibilitati, cum ar
    fi CinemaNow al Best Buy.

    Intel a dat asigurari marilor case de filme ca solutia sa are
    asemenea setari de securitate, incat elimina orice posibilitate de
    piratare. De asemenea, utilizatorii Intel Insider vor putea incarca
    pe calculatoarele proprii (in variantele cumparare sau inchiriere)
    filmele inca nelansate, dar pe care nu le vor putea viziona
    datorita unor setari de siguranta decat in momentul cand
    producatorul isi da acordul (minunata metoda de a aduna cash in
    avans, nu?).

  • “Electronista” Lady Gaga socheaza Las Vegas. Gadgeturile divei cuceresc SUA – VIDEO

    Numite “Grey Label by Haus of Gaga”, gadgeturile lansate de Lady
    Gaga sunt o pereche de ochelari care au camera foto incorporata, o
    imprimanta mobila si o camera foto Polaroid. “Aceasta este prima
    pereche de ochelari de soare cu care poti face si fotografii”, a
    spus Lady Gaga in momentul in care a dezvaluit publicului ochelarii
    GL20.

    Acestia pot face poze si pot inregistra filmulete, care mai apoi
    sunt stocate in memoria incorporata intr-una din casti. Casca poate
    fi apoi indepartata si conectata prin USB la un printer pentru a
    scoate imaginile. De asemenea, ochelarii au cate un ecran in fata
    fiecarui ochi prin intermediul carora utilizatorii pot vedea
    imaginile inregistrate. Lady Gaga a spus ca in crearea acestui
    produs s-a inspirat de la o pereche de ochelari pe care i-a purtat
    in trecut la un turneu.

    Cel de-al doilea produs, imprimanta mobila GL10, va fi
    disponibil in martie la pretul de 150 de dolari si poate fi
    conectat prin intermediul Bluetooth cu orice telefon mobil.
    Imprimanta are un cartus care ajunge pentru a printa zece coli. De
    asemenea, Lady Gaga a lansat si o camera foto Polaroid, care face
    poze instant, dar pe care le si inregistreaza digital.

  • Cum au crescut afacerile lui Dan Ioan Popp, seful primei companii private romanesti listate la bursa

    Cariera de dezvoltator imobiliar a lui Dan Ioan Popp se
    datoreaza cartii “Al treilea val” de Alvin Toffler, a povestit
    presei omul de afaceri. Toffler miza acolo pe servicii, iar Popp,
    absolvent de Politehnica, fost cercetator, a ales sectorul
    imobiliar.

    A inchiriat apartamente si a avut una din primele 50 de companii
    din Romania infiintate in baza primului decret-lege privitor la
    asociatiile cu scop lucrativ. Impact a pornit-o in baza unei
    subscriptii publice, la care au participat peste 400 de persoane.
    Compania este listata la bursa din 1996, iar in 2002 depasea
    capitalizarea bursiera de 100 de milioane de dolari. |n 2006
    actiunile companiei au fost promovate la categoria I a Bursei.

    In actionariat au intrat investitori straini importanti precum
    Julius Baer, East Capital si Lehman Brothers. La conducerea Impact,
    Dan Ioan Popp a coordonat proiecte in Bucuresti, Constanta, Oradea,
    Ploiesti si Cluj, reprezentand constructia a 16 ansambluri
    rezidentiale, a unui centru de afaceri de 8.000 mp si a peste 2.000
    de alte imobile. Criza financiara si caderea sectorului imobiliar
    din Romania au afectat activitatea Impact, dar procedura de
    insolventa deschisa in iulie 2010 de catre Romconstruct Ploiesti,
    pentru o datorie de numai 1,3 milioane de lei, a fost suspendata de
    Curtea de Apel Bucuresti.

  • Tot ce atinge Donald Trump se transforma in aur. Asa sa fie? (GALERIE FOTO)

    Cunoscutul investitor si om de afaceri american Donald Trump
    face afacerile cu imobiliare prin intermediul Trump Organization,
    unde este presedinte si director executiv. Nu este insa singurul
    business in care este implicat – Trump opereaza o serie de
    cazinouri si hoteluri din intreaga lume prin Trump Entertainment
    Resorts, este gazda si coproducator al emisiunii TV The Apprentice,
    lansata in februarie 2004 de NBC si este de asemenea autorul mai
    multor carti de literatura motivationala.


    Afacerile in imobiliare le-a pornit influentat de mostenirea din
    familie, Fred Trump, tatal sau, fiind un bogat investotor in real
    estate din New York. A incepit cu achizitia si renovarea Commodore
    Hotel, devenit Grand Hyatt si a continuat cu numeroase proiecte, nu
    toate profitabile, fapt care explica problemele financiare cu care
    s-a confruntat in anii ’90.

    In 2001, Trump finalizeaza Trump World Tower, un turn
    rezidential de 72 de etaje aflat vis-a-vis de sediun ONU si incepe
    constructia Trump Place, un complex rezidential situat de-a lungul
    raului Hudson. Donald Trump detine in prezent cateva milioane de
    metri patrati de proprietati din Manhattan si ramane un pion
    important in industrua imobiliara americana, fiind unul dintre cei
    500 cei mai bogati oameni din lume cu o avere estimata la doua
    miliarde de dolari.

    Sursa: CNBC.com

  • Cum a crescut bancherul Mihai Marcu afacerea familiei. Drumul Medlife catre locul 1

    Desi a absolvit in 1995 Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, Mihai Marcu a inceput sa lucreze in banca inca din 1993. Marturiseste ca a fost atras mereu de tot ce inseamna business, de finante. “Am lucrat prima oara in Credit Bank si apoi in Robank pana in 2004. Am plecat chiar de la zero, iar pe cartea mea de munca scria la primul job «lucrator bancar»”. Experienta i-a priit, asa ca a avansat pana la postul de vicepresedinte in anul 2000, trecand prin toate treptele posibile. “Mi-a placut mult, am lucrat pe credite si am capatat o experienta deosebita in a cunoaste de la chioscuri si pana la fabrici de dimensiuni mari.”

    Dupa ce a ajuns vicepresedinte, Mihai Marcu a constatat ca isi petrecea prea mult timp la birou si a decis sa inceapa ceva pe cont propriu. Intre timp, mama sa deschisese primul cabinet medical, prilej pentru Mihai Marcu sa dezvolte proiectul aflat la inceput. Asadar, au preluat cladirea din Grivita si, ulterior, au continuat deschiderea de noi cabinete.

    Spre deosebire de mediul bancar, in MedLife tot managementul s-a facut dupa competenta sa, iar libertatea era mult mai mare. Plecarea de la Robank a fost cea mai grea decizie luata in cariera. MedLife a mers bine, din moment ce fondul de investitii detinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife, preluand 36% din actiuni pentru circa 20 de milioane de euro. Cat despre viitor, Mihai Marcu nu se vede neaparat dezlipit de afacerea sa, insa marturiseste ca are planuri in educatie si ca se va tine departe de sfera politica: “Puteti sa notati acolo trei lucruri: Nu-mi plac telenovelele, manelele si politica”.

  • Afaceri cu carne – Ioan Popa si businessul “Zboara, puiule, zboara!”

    Ioan Popa este unul dintre antreprenorii care si-au dezvoltat
    afacerile mizand pe formatia profesionala. A absolvit Facultatea de
    Zootehnie si Medicina Veterinara (1984) din Cluj-Napoca si s-a
    angajat la Intreprinderea Avicola de Stat din Sfantu Gheorghe ca
    inginer zootehnist, ajungand in numai un an sef de ferma. In 1998 a
    fost numit director tehnic si director general la Intreprinderea
    Avicola de Stat din Alba Iulia, iar in 1999 si-a luat doctoratul in
    zootehnie la Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din
    Cluj-Napoca.

    Bazele afacerii Transavia, una dintre cele mai mari companii cu
    activitati in producerea si comercializarea carnii, le-a pus in
    urma cu aproape 20 de ani. Grupul de firme Transavia a inregistrat
    anul trecut o cifra de afaceri cu peste 16% mai mare fata de 2008,
    pentru ca a vandut tot ce a produs, chiar daca a redus preturile.
    Ioan Popa spune ca atat pe piata interna, cat si pe cea externa,
    solicitarile clientilor pun accent pe produsele ieftine.

    Evolutia economiei, cu suisurile si coborasurile sale, i-a
    oferit la fel de multe oportunitati pe cate piedici i-a scos in
    cale: “Nu am avut momente dificile, ci provocari; si le-am
    depasit”. A invatat din mers cum se fac afacerile in economia de
    piata si spune ca nu are mentori, ci valori pe care le impune in
    structura companiei: disciplina, responsabilitatea, deschiderea la
    nou, competitivitatea si perseverenta. In privinta viitorului,
    pentru dezvoltatorul Transavia lucrurile sunt simple: peste cinci
    sau zece ani, “voi fi tot aici, la munca, in compania pe care o
    conduc”.