BusinessMagazin

Tag: romania

  • PartnerVet devine cea mai extinsă reţea de servicii medicale veterinare din România prin preluarea grupului The Vets, care operează un spital şi patru clinici veterinare şi are aproape 100 de angajaţi

    Grupul PartnerVet, controlat de antreprenorul român Ferenc Korponay şi de familia Dragic, anunţă preluarea The Vets, business care integrează un spital şi patru clinici veterinare.  În urma achiziţiei, compania devine principala reţea de servicii medicale veterinare din piaţa locală.

    „Prin integrarea The Vets, PartnerVet devine cea mai extinsă reţea de servicii medicale veterinare din România” spune Ioan Masca, CEO PartnerVet.

    Fondată în anul 2019 de către medicul veterinar Radu Aronescu, doctor în ştiinţe medicale veterinare, reţeaua The Vets are o echipă formată din aproape 100 de medici, tehnicieni şi asistenţi, prin care oferă servicii de la medicină de prevenţie până la intervenţii complexe de chirurgie, ortopedie, oncologie, neurologie, cardiologie sau dermatologie, pentru animale de companie şi animale exotice.

    „Am apreciat imediat la PartnerVet existenţa unei echipe multidisciplinare de management, formată din români cu experienţă internaţională. Împărtăşim aceaşi misiune şi rămân alături de PartnerVet pentru a dezvolta în continuare reţeaua”,  adaugă Radu Aronescu, fondator The Vets.

    PartnerVet se concentrează în prezent pe standardizarea infrastructurii tehnologice şi modernizarea clinicilor partenere, precum şi pe dezvoltarea prezenţei digitale şi promovarea unităţilor din reţea. Grupul va aloca peste 2.000 de ore pentru trainingul echipelor medicale, asigurând astfel un nivel ridicat de competenţă în întreaga reţea.

    Grupul deţine o reţea formată dintr-un spital veterinar şi 12 clinici veterinare în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Sibiu şi Botoşani în care activează peste 150 de medici veterinari şi tehnicieni.

     

  • Gigantul tech Microsoft a avut al doilea an pe pierdere în România în 2024. Cifra de afaceri a urcat în schimb cu 13%, până la 780 mil. lei

    Microsoft România, subsidiara locală a gigantului american cu acelaşi nume, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 780,4 mil. lei (156,9 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de 2023, în timp ce pierderea netă s-a adâncit la 43 mil. lei (8,6 mil. euro) de la 35 mil. lei în anul anterior, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe.

    Anul trecut a fost a doua oară în ultimii 25 de ani când gigantul american a înregistrat pierderi pe plan local, prima dată fiind în 2023, când businessul stagnase în jurul valorii de 680 mil. lei.

    În ceea ce priveşte datoriile, acestea s-au redus anul trecut la 73,7 mil. lei de la 116,5 mil. lei în 2023, potrivit aceleiaşi surse.

    Numărul mediu de angajaţi din 2024 a fost de 1.558 persoane, în creştere comparativ cu anul precedent, când cifra era de 1.524 de persoane, revenindu-se practic la acelaşi nivel ca şi în 2022, când subsidiara locală a Microsoft a avut în medie tot 1.558 de salariaţi în România.

    În perioada 2022-2023 gigantul tech american şi-a reorganizat operaţiunilor în regiunea Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEMA), din care face parte şi România, ceea ce a adus schimbări în structura managerială şi în modul de operare al subsidiarei locale.

  • Finlandezii de la Wolt au pornit cu dreptul în România: Numărul de comenzi ne-a depăşit cu mult aşteptările. Suntem prezenţi în 34 de oraşe acum şi avem peste 10.000 de locaţii partenere

    Compania de origine finlandeză Wolt, parte a grupului american DoorDash, care oferă un serviciu de livrare prin intermediul unei aplicaţii mobile, s-a lansat oficial pe piaţa din România, fiind prezentă acum în 34 de oraşe din ţară. Primele rezultate au depăşit toate estimările companiei, în condiţiile în care numărul de comenzi înregistrate a fost considerabil mai mare decât se anticipase iniţial. Oficialii Wolt nu au dat detalii exacte privind numărul de comenzi, însă au insistat pe faptul că a fost un număr substanţial mai mare, peste referinţa companiei finlandeze din alte pieţe.

    Cerere crescută din partea utilizatorilor a impulsionat şi o extindere rapidă a reţelei de curieri, care preiau comenzi de la peste 10.000 de locaţii partenere active în aplicaţie, incluzând restaurante, supermarketuri şi diferite alte magazine.

    Wolt a intrat pe piaţa românească prin achiziţia platformei locale Tazz de la gigantul eMAG, ceea ce a marcat o premieră pentru compania finlandeză: a fost pentru prima dată când a ales calea unei achiziţii pentru a pătrunde pe o piaţă nouă, modelul său tradiţional fiind dezvoltarea de la zero (greenfield).

    “A fost prima achiziţie pe care Wolt a făcut-o în vreo ţară. De obicei deschideau ţările greenfield, de la zero. Ce pot să spun este că planurile pe care le-am avut au ieşit mult mai bine decât ne aşteptam; cifrele au fost mult peste toate aşteptările pe care le-am putut avea. Cred că sunt foarte multe motive pentru care oamenii au comandat mai mult: partea de incentive-uri (vouchere) este una, partea de teasing, de brand nou, de curiozitate, marketingul. Cred că este un cumul de factori, nu este doar unul. Drept urmare, am adus şi mult mai mulţi curieri, numărul acestora aproape s-a dublat faţă de ce aveam înainte, pentru a gestiona volumul crescut”, a declarat Alin Şerban, general manager al Wolt România, în cadrul conferinţei de lansare a companiei pe plan local. El s-a alăturat start-up-ului EuCeMananc în 2018 şi a rămas în echipă ca CEO şi după achiziţia companiei de către eMAG în 2019, când a devenit Tazz. 

    Deşi primele rezultate ale lansării Wolt au fost peste aşteptările companiei, procesul de tranziţie şi rebranding-ul de la Tazz la Wolt nu a fost lipsit de provocări.

    “Nu ne-am aşteptat la un număr atât de mare de comenzi. Drept urmare, am avut probleme pe customer service, am avut probleme pe livrare şi ni le asumăm, vorbim cu clienţii, ne întoarcem către ei, ne cerem scuze, le dăm vouchere. Imaginaţi-vă că avem în jur de zece mii de restaurante în toată ţara care lucrează cu nişte tablete, şi pe tabletele respective trebuia să refacem user-name-ul şi parola ca să se logheze pe aplicaţia Wolt. Mi s-a părut la început o chestie extrem de simplă, dar de fapt, a fost o chestie foarte complicată pe care a trebuit să o facem. Tot aşa, am schimbat peste noapte tot ce înseamnă hainele curierilor, genţile curierilor. A fost o întreagă nebunie aici”, a explicat Şerban. Perioada efectivă de rebranding a durat aproximativ trei săptămâni, însă efortul integrat şi costurile asociate se ridică la nivelul milioanelor de euro, reflectând complexitatea alinierii operaţiunilor la standardele globale Wolt.

    Odată cu tranziţia la Wolt, utilizatorii beneficiază de noi funcţionalităţi în aplicaţie. Printre acestea se numără opţiunea de “double order”, care permite adăugarea unei comenzi suplimentare de la un alt restaurant sau magazin în decurs de 14 minute de la plasarea comenzii iniţiale, fără costuri de livrare suplimentare. De asemenea, funcţia de “group order” facilitează comenzile de grup, de exemplu la birou, fiecare persoană putând adăuga produsele dorite într-o singură comandă consolidată. Wolt se diferenţiază pe piaţă printr-un sistem avansat de dispecerizare a comenzilor, care optimizează timpii de livrare şi eficienţa curierilor, precum şi printr-un accent pe experienţa clientului şi o abordare umană în interacţiuni, chiar dacă este o companie de tehnologie.

    Pe plan local, Wolt dispune de o echipă tehnologică, cu un centru de dezvoltare la Timişoara, dar şi cu specialişti în diverse alte oraşe din ţară. Echipa de customer service din România numără în prezent aproximativ 300 de angajaţi, existând planuri pentru angajarea a încă 100 de persoane pentru a susţine creşterea. Compania operează din două sedii fizice în România, localizate în Bucureşti şi Timişoara. Pentru serviciile de livrare, Wolt colaborează cu flote de curieri parteneri. Un curier activ lucrează în medie între 2 şi 8 ore pe zi, media generală situându-se în jurul a 4 ore.

    Principalii competitori ai Wolt pe plan local sunt spaniolii de la Glovo şi estonienii de la Bolt Food.

  • Coface: Numărul insolvenţelor a crescut în 2024 în majoritatea ţărilor din Europa Centrală Est, în ciuda redresării economice, cel mai mare avans fiind în Slovenia, de 32%, în timp ce România a avut un plus de 9,4%

    Numărul insolvenţelor a crescut anul trecut în majoritatea ţărilor din Europa Centrală Est, în ciuda redresării economice, cel mai mare avans fiind în Slovenia, de 32%, în timp ce România a avut un plus de 9,4%, potrivit raportului Coface.

    În schimb, Ungaria a raportat cea mai accentuată scădere, de 25,5%, dar modificările de reglementare au distorsionat cifrele.

    Regiunea ECE a înregistrat o creştere medie a PIB-ului de 2,6% în 2024, o îmbunătăţire semnificativă faţă de 0,8% în 2023. Redresarea a fost determinată de scăderea inflaţiei, creşterea salariilor reale şi un consum privat puternic, în special în Polonia, Ungaria şi România. Inflaţia a scăzut la 4,6% în 2024, de la 11,2% în anul precedent, datorită scăderii preţurilor la energie şi îmbunătăţirii condiţiilor pe lanţul de aprovizionare.

    Cu toate acestea, relansarea economică nu s-a tradus în rezilienţa companiilor.

    Numărul insolvenţelor a scăzut la nivel regional cu 9%, de la 50.248 în 2023 la 45.938 în 2024, dar scăderea este înşelătoare. Modificările de reglementare din Ungaria au distorsionat cifrele.

    Dacă se exclude Ungaria, procedurile de insolvenţă au crescut de fapt de la 29.771 în 2023 la 30.680 în 2024 (+3%), ceea ce evidenţiază fragilitatea persistentă din peisajul întreprinderilor din regiune.

    “După turbulenţele din 2023, indicatorii macroeconomici au sugerat o ameliorare. Dar multe companii, în special cele din industria prelucrătoare şi transporturi, absorbiseră deja prea multe şocuri”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface Central & Eastern Europe. “Creşterea numărului de insolvenţe reflectă probleme structurale mai profunde şi impactul întârziat al crizelor anterioare.”

    Ungaria a înregistrat cea mai accentuată scădere (-25,5%) ca urmare a normalizării procedurilor juridice după o creştere temporară în 2022, în timp ce Serbia şi Bulgaria au înregistrat, de asemenea, scăderi (-12,1% şi, respectiv, -5,7%), reflectând condiţii macroeconomice mai stabile. În schimb, insolvenţele au crescut semnificativ în Slovenia (+32,4%), Letonia (+24,6%), Estonia (+10,2%) şi Croaţia (+7,3%), ca urmare a cererii interne scăzute, a creşterii costurilor şi a provocărilor structurale, în special în construcţii şi comerţ.

    “Concluziile acestui studiu evidenţiază o realitate crucială: insolvenţele nu apar peste noapte. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvenţă în 2024 au prezentat semnale timpurii în acest sens. Deşi aceste constatări reflectă o expunere semnificativă la risc, ele subliniază, totodată, valoarea informaţiilor predictive. Companiile care monitorizează activ indicatorii financiari sunt mai bine pregătite să ajusteze termenii contractelor şi să ia decizii informate înainte ca riscurile să se materializeze, obţinând într-un final un avantaj”, susţine Matei Mihailescu, Business Information Services Director Coface CEE Region.

    România a înregistrat, de asemenea, o creştere notabilă de 9,4%, în special în rândul companiilor medii şi mari, pe fondul inflaţiei ridicate şi a dezechilibrelor fiscale. Polonia a raportat o creştere cu 19% a insolvenţelor, în mare parte din cauza adoptării permanente a procedurilor de restructurare din perioada pandemiei, utilizate acum pe scară largă pentru gestionarea problemelor de lichidităţi. Între timp, Cehia (+1,9%) şi Slovacia (-3,5%) au înregistrat tendinţe relativ stabile, iar Lituania a rămas stabilă faţă de 2023 (-1%), insolvenţele fiind concentrate în construcţii şi comerţului cu amănuntul.

    Mai multe industrii-cheie au fost vulnerabile în mod special. Sectorul transporturilor s-a confruntat cu scăderea volumelor de transport şi cu presiuni persistente asupra costurilor. Industria prelucrătoare s-a confruntat cu scăderea volumului de comenzi şi cu lipsa forţei de muncă, în timp ce sectorul construcţiilor a fost afectat de creşterea ratelor dobânzilor şi de scăderea investiţiilor, în special în proiectele rezidenţiale. Aceste sectoare au înregistrat creşteri peste medie ale ratelor de insolvenţă.

    “Ne aşteptăm la o îmbunătăţire modestă a tendinţelor în materie de insolvenţă pentru 2025″, a declarat Mateusz Dadej. ”Eliberarea fondurilor UE întârziate şi o redresare a consumului gospodăriilor vor fi esenţiale. Cu toate acestea, condiţiile de creditare stricte şi incertitudinile comerciale globale – în special escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA şi UE – prezintă un risc substanţial de scădere a scenariului nostru.”

     

  • Premieră. Vodafone România va construi o reţea mobilă privată educaţională bazată exclusiv pe tehnologia 5G (5G standalone) în cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti ca parte a unui proiect cu finanţare europeană

    Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucătri de pe piaţa locală IT&C, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti şi Fifth Ingenium, va implementa proiectul 5G ENRICH (5G-Edge Network for Reinventing Innovation in Community and Higher-Education), o iniţiativă de infrastructură digitală, susţinută de Comisia Europeană prin programul CEF Digital. Proiectul a fost unul dintre cele 53 selectate în cadrul celei de-a treia runde de propuneri în cadrul programului CEF Digital.

    “Cu o finanţare totală de 2,9 milioane EUR, inclusiv 0,7 milioane EUR cofinanţare din partea partenerilor proiectului, iniţiativa va juca un rol esenţial în reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale şi stimularea creşterii economice în regiune. De asemenea, platforma este concepută ca un ecosistem colaborativ care reuneşte parteneri din mediul academic, industrie şi instituţii de cercetare.
    Un proiect de pionierat, cu o durată de 36 de luni, 5G-ENRICH reprezintă prima infrastructură educaţională 5G Standalone ca parte a facultăţilor universităţii. Prin valorificarea potenţialului transformator al tehnologiei 5G, proiectul va introduce experienţe de învăţare imersive care depăşesc graniţele tradiţionale ale sălilor de curs facilitând colaborarea, explorarea şi implicarea în timp real prin instrumente high-tech, cum ar fi realitatea virtuală şi inteligenţa artificială (IA). Iniţiativa urmăreşte, de asemenea, să îmbunătăţească siguranţa campusului şi capacităţile de răspuns la situaţii de urgenţă prin integrarea dronelor, edge computing şi analiză video în timp real”, a anunţat Vodafone.

    “Am parcurs etape importante în misiunea noastră de a dezvolta potenţialul României, conectând societatea la mai bine. Suntem mândri să facem parte din această iniţiativă – o confirmare a angajamentului nostru de a debloca potenţialul tehnologiei 5G Standalone ca forţă transformatoare pentru progresul social şi educaţional, depăşind graniţele convenţionale. Este un privilegiu pentru Vodafone să poată contribui la implementarea unei infrastructuri digitale perfect integrate – reţeaua mobilă privată 5G, care este baza acestui proiect”, a declarat Nedim Baytorun, Chief Executive Officer Vodafone România.
    “În calitate de partener tehnologic al proiectului, Vodafone România va avea un rol important în proiectarea şi implementarea infrastructurii avansate 5G Standalone şi a componentelor edge necesare pentru aplicaţiile inovatoare dezvoltate în cadrul 5G-ENRICH. Compania va oferi expertiză în proiectarea, planificarea şi optimizarea reţelei, inclusiv integrarea şi monitorizarea sistemelor de tip cloud pentru analiză date, IA, drone şi senzori”, conform anunţului.

    “Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti intră într-o nouă eră a educaţiei digitale odată cu lansarea primei reţele mobile private educaţionale 5G Standalone din România. Acest proiect revoluţionar nu este doar un pas către viitor pentru universitatea noastră, ci un salt uriaş pentru întregul sistem educaţional românesc. Prin parteneriatul strategic cu Vodafone România şi Fifth Ingenium, POLITEHNICA Bucureşti devine un laborator viu al inovaţiei, un model pentru universităţile viitorului. Acest proiect înseamnă mai mult decât o infrastructură digitală, înseamnă viziune, curaj şi leadership în educaţie. Vom pune la dispoziţia studenţilor şi cercetătorilor o platformă de testare reală pentru idei inovatoare, într-un mediu în care tehnologia avansată este parte integrantă din actul educaţional. Este un moment important pentru misiunea noastră academică, prin care reconfirmăm că POLITEHNICA Bucureşti nu doar că ţine pasul cu schimbarea, ci şi o modelează.”, a declarat Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti.

    “Proiectul contribuie în mod direct la obiectivele Deceniului Digital al Europei, promovând infrastructura digitală rezilientă, precum şi incluziunea digitală. Oferind acces echitabil la reţele 5G avansate şi edge computing, 5G-ENRICH reduce decalajul digital, revoluţionând educaţia, îmbunătăţind cercetarea academică şi promovând inovaţia tehnologică în cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti şi nu numai”, conform Vodafone.

    “Scopul nostru este să ne asigurăm că întreaga Europă beneficiază de conectivitatea digitală. Utilizând noile tehnologii şi încurajând colaborarea între diferite sectoare şi ţări, putem oferi cetăţenilor noi opţiuni digitale pentru un viitor mai bun, contribuind la dezvoltarea societăţii. Proiectul 5G-ENRICH este un exemplu excelent de cooperare între experţi din diverse domenii pentru a aborda o provocare comună. Sunt încrezătoare că acest proiect va deschide calea către practici inovatoare menite să sprijine serviciile publice, educaţia şi activitatile de cercetare”, a declarat Paulina Lak, Project Adviser din cadrul Agenţiei Executive Europene pentru Sănătate şi Digitalizare (EU HaDEA).

    Comisia Europeană a selectat 53 de proiecte în cadrul celei de-a treia runde de propuneri din cadrul programului digital al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), având la dispoziţie o finanţare de până la 274 de milioane EUR pentru implementarea infrastructurii digitale avansate. Proiectele, administrate de Agenţia Executivă Europeană pentru Sănătate şi Digitalizare (EU HaDEA), se vor concentra pe extinderea conectivităţii 5G de înaltă performanţă pentru coridoare de transport, comunităţi inteligente, soluţii cloud-edge şi infrastructură digitală de bază, stimulând implementarea de aplicaţii 5G inovatoare şi transformatoare în întreaga Europă.

  • Care este şi unde se află pensiunea din ţara noastră care tocmai a fost premiată TopHotel Awards 2025: Un reper pentru turismul autentic şi sustenabil din România

    Timian Chalet scrie un nou capitol de succes pentru turismul românesc, fiind desemnat câştigător la TopHotel Awards 2025, la categoria Guest House of the Year (Modern), cu medalia de argint. Evenimentul premiază anual excelenţa şi inovaţia în industria ospitalităţii. Distincţia obţinută de Timian confirmă nu doar calitatea serviciilor oferite, ci şi viziunea de a promova un turism responsabil, autentic şi profund conectat la valorile locale.

    Gala TopHotel Awards a devenit, de-a lungul celor 12 ediţii, barometrul performanţei în HoReCa şi turism din România. Procesul de selecţie este riguros, bazat pe evaluarea unui juriu format din experţi internaţionali şi locali, completat de votul publicului şi de vizite de tip Mystery Shopping. Câştigarea unui astfel de premiu plasează Timian Chalet în elita destinaţiilor care setează standarde noi de calitate şi experienţă pentru oaspeţi.

    Ce diferenţiază Timian Chalet?

    1. Arhitectură şi design cu suflet

    Timian Chalet este mai mult decât o cazare – este o destinaţie în sine. Proprietatea combină armonios tradiţia cu modernitatea, redefinind cu gust elementele autentice de arhitectură locală, oferind o atmosferă caldă, intimă, perfectă pentru cei care caută linişte şi reconectare cu natura. Modernitatea, reprezentată de ferestre generoase şi terasă panoramică, aduce confortul contemporan fără a pierde din vedere estetica locului. Fiecare detaliu, de la mobilier la decoraţiuni, reflectă respectul pentru tradiţie şi grija pentru confortul oaspeţilor.

    2. Experienţe gastronomice unice, cu produse locale

    Unul dintre cele mai apreciate atuuri ale Timian Chalet este propria fermă artizanală, unde se produc brânzeturi din lapte proaspăt, fără aditivi, după reţete tradiţionale. Oaspeţii pot degusta specialităţi locale, pot vizita ferma şi pot descoperi procesul de producţie, bucurându-se de arome autentice, direct de la sursă. Micul dejun şi mesele servite aici sunt adevărate experienţe culinare, bazate pe produse de sezon şi reţete locale reinterpretate.

    3. Wellness, relaxare şi activităţi în natură

    Timian Chalet oferă facilităţi de wellness precum saună rustică, jacuzzi cu vedere spre pădure, grădină spaţioasă şi foişor pentru grătar. Locaţia este ideală pentru drumeţii, plimbări cu bicicleta, explorarea pădurilor sau pur şi simplu pentru contemplarea peisajelor spectaculoase. Se acceptă animale de companie, iar atmosfera este una prietenoasă, relaxată, perfectă pentru familii, cupluri sau grupuri de prieteni.

    4. Sustenabilitate şi implicare în comunitate

    Timian Chalet promovează un model de turism responsabil:

    • Foloseşte resurse locale şi materiale naturale.

    • Susţine micii producători din zonă.

    • Încurajează oaspeţii să descopere cultura şi tradiţiile regiunii Harghita, organizând ateliere, degustări şi activităţi tematice.

    Impactul premiului asupra turismului local

    Premiul TopHotel Awards nu este doar o recunoaştere a meritelor Timian Chalet, ci şi o validare a potenţialului uriaş pe care îl are turismul rural şi autentic în România. Astfel de distincţii atrag atenţia asupra destinaţiilor care investesc în calitate, sustenabilitate şi experienţe personalizate, inspirând şi alte proiecte să urmeze acest model.

    Ce spun oaspeţii?

    Recenziile Timian Chalet sunt unanim pozitive: oaspeţii apreciază liniştea, curăţenia, ospitalitatea gazdelor şi atenţia la detalii. Mulţi revin an de an pentru a se bucura de peisajele de poveste, de mâncarea delicioasă şi de atmosfera caldă, ca acasă.

    Timian Chalet devine, odată cu acest premiu, un ambasador al turismului autentic, sustenabil şi de calitate din România. Pentru cei care caută mai mult decât o simplă cazare, Timian oferă o experienţă completă, în care tradiţia, natura şi confortul modern se întâlnesc într-un mod cu adevărat memorabil.

    Pentru mai multe detalii despre experienţa Timian Chalet şi rezervări, vizitaţi timian.ro. Lista completă a câştigătorilor TopHotel Awards 2025 poate fi consultată pe tophotelawards.ro.

     

  • Nicuşor Dan a depus jurământul şi devine al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare

    Ceremonia a început la ora 12.00 cu intonarea imnului de stat al României, „Deşteaptă-te, române”.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 18 mai.

    Enache i-a înmânat lui Nicuşor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţia României.

    De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR, SOS şi POT.

    Nicuşor Dan a spus, când a ajuns la Parlament, că are emoţii, pentru că este o zi „de mare responsabilitate”, dar cele mai importante zile din viaţa sa rămân cele în care i s-au născut cei doi copii.

    Fiica sa, Aheea, în vârstă de 9 ani, a venit şi ea la Parlament pentru a-şi susţine tatăl. Lipsesc partenera sa de viaţă, Mirabela Grădinaru, care a rămas cu băiatul cel mic, Antim, în vârstă de 3 ani, care are uşore probleme medicale.

  • Timian Chalet, premiat la TopHotel Awards 2025: Un reper pentru turismul autentic şi sustenabil din România

    Timian Chalet scrie un nou capitol de succes pentru turismul românesc, fiind desemnat câştigător la TopHotel Awards 2025, la categoria Guest House of the Year (Modern), cu medalia de argint. Evenimentul premiază anual excelenţa şi inovaţia în industria ospitalităţii. Distincţia obţinută de Timian confirmă nu doar calitatea serviciilor oferite, ci şi viziunea de a promova un turism responsabil, autentic şi profund conectat la valorile locale.

    Gala TopHotel Awards a devenit, de-a lungul celor 12 ediţii, barometrul performanţei în HoReCa şi turism din România. Procesul de selecţie este riguros, bazat pe evaluarea unui juriu format din experţi internaţionali şi locali, completat de votul publicului şi de vizite de tip Mystery Shopping. Câştigarea unui astfel de premiu plasează Timian Chalet în elita destinaţiilor care setează standarde noi de calitate şi experienţă pentru oaspeţi.

    Ce diferenţiază Timian Chalet?

    1. Arhitectură şi design cu suflet

    Timian Chalet este mai mult decât o cazare – este o destinaţie în sine. Proprietatea combină armonios tradiţia cu modernitatea, redefinind cu gust elementele autentice de arhitectură locală, oferind o atmosferă caldă, intimă, perfectă pentru cei care caută linişte şi reconectare cu natura. Modernitatea, reprezentată de ferestre generoase şi terasă panoramică, aduce confortul contemporan fără a pierde din vedere estetica locului. Fiecare detaliu, de la mobilier la decoraţiuni, reflectă respectul pentru tradiţie şi grija pentru confortul oaspeţilor.

    2. Experienţe gastronomice unice, cu produse locale

    Unul dintre cele mai apreciate atuuri ale Timian Chalet este propria fermă artizanală, unde se produc brânzeturi din lapte proaspăt, fără aditivi, după reţete tradiţionale. Oaspeţii pot degusta specialităţi locale, pot vizita ferma şi pot descoperi procesul de producţie, bucurându-se de arome autentice, direct de la sursă. Micul dejun şi mesele servite aici sunt adevărate experienţe culinare, bazate pe produse de sezon şi reţete locale reinterpretate.

    3. Wellness, relaxare şi activităţi în natură

    Timian Chalet oferă facilităţi de wellness precum saună rustică, jacuzzi cu vedere spre pădure, grădină spaţioasă şi foişor pentru grătar. Locaţia este ideală pentru drumeţii, plimbări cu bicicleta, explorarea pădurilor sau pur şi simplu pentru contemplarea peisajelor spectaculoase. Se acceptă animale de companie, iar atmosfera este una prietenoasă, relaxată, perfectă pentru familii, cupluri sau grupuri de prieteni.

    4. Sustenabilitate şi implicare în comunitate

    Timian Chalet promovează un model de turism responsabil:

    • Foloseşte resurse locale şi materiale naturale.

    • Susţine micii producători din zonă.

    • Încurajează oaspeţii să descopere cultura şi tradiţiile regiunii Harghita, organizând ateliere, degustări şi activităţi tematice.

    Impactul premiului asupra turismului local

    Premiul TopHotel Awards nu este doar o recunoaştere a meritelor Timian Chalet, ci şi o validare a potenţialului uriaş pe care îl are turismul rural şi autentic în România. Astfel de distincţii atrag atenţia asupra destinaţiilor care investesc în calitate, sustenabilitate şi experienţe personalizate, inspirând şi alte proiecte să urmeze acest model.

    Ce spun oaspeţii?

    Recenziile Timian Chalet sunt unanim pozitive: oaspeţii apreciază liniştea, curăţenia, ospitalitatea gazdelor şi atenţia la detalii. Mulţi revin an de an pentru a se bucura de peisajele de poveste, de mâncarea delicioasă şi de atmosfera caldă, ca acasă.

    Timian Chalet devine, odată cu acest premiu, un ambasador al turismului autentic, sustenabil şi de calitate din România. Pentru cei care caută mai mult decât o simplă cazare, Timian oferă o experienţă completă, în care tradiţia, natura şi confortul modern se întâlnesc într-un mod cu adevărat memorabil.

    Pentru mai multe detalii despre experienţa Timian Chalet şi rezervări, vizitaţi timian.ro. Lista completă a câştigătorilor TopHotel Awards 2025 poate fi consultată pe tophotelawards.ro.

     

  • România pierde aproape 100.000 de locuitori pe an, adică populaţia echivalentă unui oraş de mărimea Buzăului. Prof. Vasile Gheţău: „Este enorm pentru o asemenea populaţie”. Care sunt scenariile unde ne vom putea regăsi peste două decenii

    România continuă să piardă populaţie într-un ritm alarmant, cu aproape 100.000 de persoane anual doar prin scădere naturală – echivalentul unui milion de oameni la fiecare zece ani. Cifrele recente confirmă direcţia descendentă, dar aduc în prim-plan o necunoscută cu potenţial de influenţă majoră: migraţia externă.

    Potrivit prof. univ. dr. Vasile Gheţău, demograf şi profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, România se află într-un punct critic. „Tendinţa actuală de scădere a populaţiei rezidente se va afla în viitor sub două influenţe – una bine cunoscută şi stabilă, şi cealaltă greu previzibilă”, spune el.

    Scăderea naturală este o tendinţă „fermă”, care nu dă semne de redresare. Datele provizorii pe 2024 indică o pierdere de aproape 97.000 de persoane. „Nu se poate întrevedea o redresare a natalităţii şi nici un recul al mortalităţii generale, fenomene cu determinări foarte complexe şi rigide”, explică profesorul. În lipsa unor măsuri consistente, România riscă să piardă un milion de locuitori în următorul deceniu, într-un context în care populaţia abia mai depăşeşte 19 milioane de persoane.

    Pe de altă parte, migraţia externă rămâne un factor instabil, dar crucial. Dacă între 1990 şi 2022, migraţia netă negativă a fost responsabilă pentru două treimi din scăderea populaţiei, în 2023 s-a înregistrat o migraţie netă pozitivă. „A fost un progres numeric (modest), dar surprinzător”, spune Gheţău. Fenomenul a fost susţinut de revenirea unor români din diaspora, dar şi de imigraţia din Ucraina, Republica Moldova şi Asia, alimentată de cererea mare de forţă de muncă.

    Viitorul rămâne incert. „Nu ştim evoluţiile migraţiei în anul 2024, iar cele din 2025 şi anii următori nu pot fi conturate după surprinzătoarea criză politică instalată în noiembrie 2024, aflată în plină desfăşurare”, avertizează Gheţău.

    De ce nu mai fac românii copii?

    „Reducerea natalităţii s-a făcut prin multe, multe milioane de decizii ale tinerelor cupluri, ale femeilor, de a nu avea copil ori de a avea doar unul”, afirmă profesorul. Factorii care stau în spatele acestor decizii sunt greu de decelat în totalitate: lipsa sprijinului statului, accesul dificil la servicii de sănătate, locuire şi educaţie, dar şi alegeri personale legate de carieră şi confort.

    „Preşedintele, parlamentul, guvernele, chemate să gestioneze problemele marii gospodării care este ţara, nu s-au aplecat cu responsabilitate, competenţă şi viziune prospectivă asupra stării şi viitorului celei mai importante bogăţii a ţării. S-au ocupat de alte bogăţii”, afirmă Gheţău, criticând lipsa de viziune politică în faţa unei crize demografice sistemice.

    „Veţi dormi aşa cum vă aşterneţi”

    Criza va avea consecinţe directe în economie, educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. „O înţeleaptă vorbă spune că vei dormi aşa cum îţi aşterni. Am dormit, dormim şi vom dormi aşa cum ne-am aşternut”, concluzionează profesorul.

    Trei scenarii pentru viitorul demografic al României

    Scenariul pesimist („Ţara care se goleşte”) prevede o pierdere de peste 2 milioane de locuitori până în 2040, o creştere a ponderii vârstnicilor şi o contracţie severă a populaţiei active economic. Localităţile rurale, mai ales din sud şi est, sunt cele mai expuse, iar multe sate şi oraşe mici riscă să dispară.

    Scenariul realist („Adaptare dureroasă”) presupune o stabilizare la 19 milioane de locuitori, dar doar în condiţii de creştere economică accelerată şi reforme profunde. Natalitatea ar putea cunoaşte o redresare moderată prin măsuri generoase, precum locuinţe accesibile, servicii educaţionale şi sprijin pentru mame.

    Scenariul optimist („Redresarea inteligentă”) propune revenirea la 20 de milioane de locuitori prin politici de repatriere şi susţinere a natalităţii, însă profesorul atrage atenţia că acest obiectiv este greu de atins. Singura şansă reală ar fi transformarea României într-un pol economic care să atragă diaspora.

    „Măsurile de austeritate de la sfârşitul lui 2024, dar şi cele care se prefigurează după alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. Nu constituie şi nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate şi nici pentru migraţia externă.” – Vasile Gheţău

     

  • România are printre cele mai ridicate procente de tineri fără loc de muncă, cu o medie de 23,9% în 2024, depăşită doar de Suedia şi Spania

    România are printre cele mai ridicate procente de tineri care nu au loc de muncă, pe categoria de vârstă 15-24 de ani, în rândul statelor europene, cu o medie de 23,9% în 2024, depăşită doar de Suedia, cu 24,3%, şi Spania, cu 26,5%, potrivit datelor Eurostat,oficiul european de statistică.

    La nivelul Uniunii Europene, media este de 14,9%, în creştere cu 0,4 puncte faţă de 2023, iar în zona euro de 14,6%.

    În cazul României, procentul este în creştere, după ce în 2023 şomajul în rândul tinerilor era de 21,8% din totalul persoanelor de 15-24 de ani. În 2020, ponderea era de  20,5% . 

    La polul opus, ţările cu cel mai mic procent de tineri neangajaţi sunt Germania, cu doar 6,6%, şi Ţările de Jos, cu 8,7%, şi Cehia, Malta şi Islanda cu 9,1%.

    În cazul celorlalte categorii de vârstă, rata de neangajare este mult mai mică, cu o medie de 5,4% la nivel european pentru cei de 25-54 de ani şi de 4,1% la cei cu vârste de 55-74 de ani.  În total, şomajul la persoanele de 15-74 de ani a fsot în 2024 de 5,9% la nivel european.

    COnform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2024 populaţia activă a României era de 8,30 milioane persoane, din care 7,85 milioane erau persoane ocupate şi 451.000 erau şomeri. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,2%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 53,4%. În total, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,8%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale.

    Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii cu nivel de educaţie scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 15,2%, respectiv 4,4%. Rata şomajului a fost de doar 1,9% în cazul persoanelor cu studii superioare.

    Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 33,4%.

    Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 10,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 41,9%.