BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Ce creşteri salariale au acordat companiile româneşti anul trecut

    Deşi valoarea medie a creşterilor salariale este de 4,5%, companiile private din România, în funcţie de industrie, au acordat creşteri salariale între 2%-7%. Valoarea creşterilor salariale acoperă valoarea inflaţiei de 0,2%, tendinţă pe care o regăsim în aproape toate ţările din regiune. 

    Dacă ne uităm la situaţia economică mondială din ultimii şapte ani, ne dăm seama că economiile din întreaga lume au trecut printr-un veritabil montagne russe, cu perioade de vârf, dar şi coborâri dezamăgitoare. Pentru companiile care s-au luptat să găsească şi reţină angajaţii performanţi şi extrem de importanţi pentru companie, a fost chiar o călătorie instabilă.

    Companiile sunt în continuare preocupate de controlul costurilor, tendinţă existentă din anii trecuţi. Creşterile salariale din acest an sunt comparabile cu cele de anul trecut, insa într-o uşoară scădere. 

    Şi în celelate ţări din Balcani creşterile salariale iau în calcul procentul de creştere al inflaţiei. De exemplu, în Serbia avem o creştere a salariilor de 4%, iar rata inflaţiei este estimată pentru acest an la 2,7%. În Bulgaria, procentul de creştere salarială este de asemenea de 4%, iar cel al inflaţiei este unul negativ, de -0.3%.

    Bonusurile variabile reprezentate ca şi procent din salariul anual de bază nu prezintă schimbări ca şi potenţial de acordare faţă de anii trecuţi, menţinându-se la aceleaşi valori în ultimii 5 ani: top management – 20% din salariul anual, mid-management – 15% din salariul anual şi nivelul de specialişti între 10% şi 15% din salariul anual. 

    Se poate observa în ultimii ani o tendinţă conservatoare în ceea ce priveşte creşterile salariale din partea tuturor companiilor. Acest lucru este confirmat şi anul acesta de politicile de creşteri salariale construite cu mai multă prudenţă şi rigurozitate.

    „În ceea ce priveşte bugetele de creşteri, în ultimii ani,  specialiştii din departamentul de resurselor umane au acordat o mai mare concentrare şi realizarea acestora au la bază criterii şi metode de analiză a performanţei angajatilor”, precizează Roxana (Feregan) Marin, consulting manager în cadrul Consulteam.

    Se menţin de asemenea tendinţele în ceea ce priveşte politicile şi practicile de compensaţii şi beneficiile privind segmentarea angajaţilor în funcţie de performanţă şi remunerarea acestora în acord cu performanţa obţinută. Companiile încearcă să identifice angajaţii top performeri, respectiv cei cu rezultate foarte bune, dar şi angajaţii cu potenţial de dezvoltare foarte ridicat.

    Fluctuaţia voluntară de personal (procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă) a scăzut cu un procent faţă de anul trecut, de la 8%, în 2014 la 7%, în 2015. În continuare, organizaţiile se concentrează pe atragerea şi reţinerea “talentelor”. 

    Economia, atât la nivel local, în România, cât şi la nivel internaţional a devenit ceva mai stabilă, iar acest lucru se observă şi în cazul bugetelor de salarii, altor venituri (garantate sau variabile) şi de beneficii. Cu toate acestea, 10% dintre companiile participante la studiu intenţionează ca în acest an să reducă din personal, un procent mai mare faţă de anul trecut, când acesta era de 6%. Totodată, anul acesta 44% îşi manifestă dorinţa de a angaja, iar 46% nu indică vreo schimbare în organigramă. Cea mai mare parte a companiilor au poziţii disponibile fie de specialişti de nişă (IT, ingineri, producţie, vânzări), fie posturi de management.

    Studiul Salarial Mercer 2015, finalizat la sfârşitul lunii august, cu o participare a peste 200 de companii din majoritatea industriilor, reflecta tendinţa companiilor din ultimii ani către precauţie în acordarea de creşteri salariale considerabile şi acordarea acestora ca răsplată a performanţelor deosebite.      

    „În condiţiile în care companiile au bugetele de resurse umane limitate, atenţia acestora se concentrează pe implementarea unor practici de plată variabilă cât şi a unor beneficii cât mai inovative. 

    Cu toate acestea, pentru performanţă întâlnim şi creşteri salariale individuale considerabile. De exemplu, ocupantul unei poziţii Database Administrator – Experienced care a obţinut rezultate deosebite, are un procent de creştere care poate atinge şi 10%.” comentează Oana Botolan Datki, South East Europe Managing Partner al Consulteam, reprezentant Mercer în România.

    Studiul Salarial Mercer conţine o serie de rapoarte ce includ informaţii detaliate privind tendinţele politice şi economice, tendinţele de pe piaţa muncii din România, fluctuaţia de personal, politicile de compensare ale companiilor participante, tipurile de beneficii acordate angajaţilor pe termen scurt şi lung, beneficii în natură (tipul şi valoarea lor), posturile critice pentru angajarea candidaţilor potriviţi, precum şi date salariale statistice detaliate pentru fiecare post inclus în studiu.

    Companiile participante la Studiul Salarial Mercer 2015 sunt majoritatea multinaţionale, din peste 11 industrii (industria bunurilor de larg consum, IT, Farmaceutic, Industria grea şi uşoară, Industria energetică, Retail, Servicii, Construcţii, Logistică etc.), şi analizează pachetele de remunerare a peste 70.000 de angajaţi din România. Rezultatele acoperă mai mult de 700 de posturi din toate departamentele şi industriile şi sunt personalizabile pentru toate regiunile ţării şi marile oraşe, în funcţie de cifra de afaceri a companiilor şi a numărului de angajaţi.

    Grupul de Companii Consulteam, parte din Anxo Group, a fost fondat în anul 2000, ulterior dezvoltându-se ca una dintre cele mai rapide afaceri de consultanţă în domeniul resurselor umane din Europa de Est. Consulteam pune la dispoziţia clienţilor servicii performante de recrutare şi selecţie, consultanţă în politicile de compensaţii şi beneficii, management al performanţei, evaluare şi administrare a personalului, precum şi programe de training. Din 2002 grupul este partener strategic al Mercer în ţările în care este prezent.

    Fondat în 1937, Mercer Human Resource Consulting este leader-ul mondial în consultanţă de resurse umane. Mercer îşi ajută clienţii să înţeleagă, să dezvolte, să implementeze şi să cuantifice eficienţa politicilor şi programelor de resurse umane.

  • Lewis Hamilton a câştigat Marele Premiu al Italiei

    Al doilea pilot Williams, finlandezul Valtteri Bottas, a ocupat locul 4, înaintea finlandezului Kimi Raikkonen (Ferrari), clasat al cincilea, şi a mexicanului Sergio Perez (Force India), ocupantul locului şase.

    Pe poziţiile 7-10 au trecut linia de sosire în ordine germanul Nico Hulkenberg (Fore India), australianul Daniel Ricciardo (Red Bull), suedezul Marcus Ericsson (Sauber) şi rusul Danil Kviat (Red Bull).

    Gemanul Nico Rosberg (Mercedes) a abandonat cu trei tururi înainte de final, când era pe locul 3.

    În urma acestor rezultate, clasamentul piloţilor (primele zece locuri) este următorul:

    1. Lewis Hamilton 252 de puncte;

    2. Nico Rosberg 199;

    3. Sebastian Vettel 178;

    4. Felipe Massa 97;

    5. Kimi Raikkonen 92;

    6. Valtteri Bottas 91;

    7. Danil Kviat 58;

    8. Daniel Ricciardo 55;

    9. Romain Grosjean 38;

    10. Sergio Perez 33.

    Clasamentul constructorilor este următorul:

    1. Mercedes 451 de puncte;

    2. Ferrari 270;

    3. Williams 188;

    4. Red Bull 113;

    5. Force India 63;

    6. Lotus 50;

    7. Toro Rosso 35;

    8. Sauber 25;

    9. McLaren-Honda 17;

    10 Manor 0.

    Următoarea etapă a CM de Formula 1 va avea loc, la 20 septembrie, la Singapore.

  • Profitul Raiffeisen Bank International în România a crescut cu 10% în primul semestru, la 52 milioane euro

    În prima jumătate a anului trecut, RBI a raportat un profit în România de 47 milioane de euro.

    Activele totale ale grupului au urcat cu 4% faţă de primul semestru din 2014, la 6,77 miliarde euro, însă compartiv cu finele anului trecut s-au redus cu 2%, de la nivelul de 6,92 miliarde euro, potrivit raportului financiar al RBI.

    Soldul creditelor s-a redus cu 0,1% faţă de primele şase luni din 2014, la 4,37 miliarde euro, dar s-au situat peste pragul de la sfârşitul anului, de 4,31 miliarde euro.

    Pe de altă parte, depozitele atrase de la clienţi s-au apreciat cu 8,9%, de la 4,27 miliarde euro la 4,65 miliarde euro. Astfel, raportul credite/depozite a scăzut de la 94,2% la 87,8%.

    Veniturile operaţionale ale RBI în România s-au redus cu 2,2%, la 221 milioane euro, pe fondul veniturilor mai scăzute cu 0,4% din dobânzi, de 134 milioane euro, şi cu 25,6% din tranzacţionare, acestea situându-se la 8 milioane euro. Veniturile din taxe şi comisioane au crescut însă cu 4,4%, la 84 milioane euro.

    Grupul şi-a diminuat cu 20% cheltuielile cu provizioanele constituite pentru creditele neperformante, la 37 milioane euro, dar şi cheltuielile administrative generale cu 4%, la 125 milioane euro.

    Rata creditelor neperformante s-a situat după primele şase luni la 9,5%, în scădere de la 11%, iar rata de acoperire cu provizioane s-a redus de la 73,4% la 70%.

    Expunerea pe împrumuturile în franci elveţieni totaliza 366 milioane euro la 30 iunie, predominantă pe sectorul de retail. Rata creditelor neperformante pentru finanţările în franci elveţieni se situa la 16,8%, iar rata de acoperire cu provizioane se plasa la 74,9%.

    România se situează pe locul al doilea în portofoliul RBI din perspectiva expunerii pe credite în CHF, după Polonia (3,21 miliarde euro), dar înaintea Croaţiei (278 milioane euro), Ungariei (102 milioane euro) şi a Serbiei (83 milioane euro).

    RBI avea în România, la finele lunii iunie, o reţea de 515 unităţi, cu 30 de sucursale mai puţine decât în perioada similară a anului trecut, însă numărul angajaţilor a urcat cu 1,3%, la 5.434 de persoane.

    Totodată, numărul clienţilor s-a apreciat cu 2,3%, la 2,11 milioane.

    Raportul costuri/venituri s-a redus cu un punct procentual, la 56,5%.

  • Google News şi-a lansat versiunea românească

    Google News poate fi accesat pe web la adresa news.google.ro şi prin aplicaţiile de pe Android şi iOS. Cei interesaţi vor putea accesa Google News intrând şi pe secţiunea “Ştiri” din partea de sus a rezultatelor căutării.

    Internauţii Google News pot să citească unele dintre cele mai recente ştiri şi articole de la unele dintre cele mai importante publicaţii şi bloguri din ţară. Aceştia pot să îşi personalizeze căutările pentru a putea să urmărească subiectele de interes.

    Potrivit Google, indiferent din ce ţară provin sau ce limbă vorbesc, oamenii apelează la Google News pentru a citi despre fapte, opinii şi perspective asupra subiectelor ce îi interesează. Cu această nouă ediţie în limba română, Google speră să poată aduce ştirile mai aproape de un număr cât mai mare de români, conform unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii Google.

    În prezent, serviciul Google News este disponibil în 28 de limbi, acoperind 45 de ţări.

    Conform Google, în general, Google News îşi propune să promoveze jurnalismul autentic şi să expună utilizatorii la diverse perspective. Nu există moderare manuală pentru selectarea importanţei unei ştiri. Ierarhizarea ştirilor este determinată de mai mulţi factori, printre care: prospeţimea conţinutului, diversitatea conţinutului, conţinutul textual bogat, originalitatea conţinutului.

    Pentru a fi incluse, publicaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în Centrul de ajutor (support.google.com). Cei care îndeplinesc aceste cerinţe pot solicita direct includerea accesând Google News Publisher Center.

    Totodată, Google precizează că Google News se străduieşte să includă site-uri de ştiri care sunt credibile şi au reputaţie şi caută mereu să îmbunătăţească calitatea ediţiei locale. Scopul este să ofere conţinut de calitate dintr-o varietate de surse, de la cele mai mari publicaţii şi bloggeri până la cei mai mici, mai spune Google.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Profitul net al Transelectrica a scăzut cu 7% în primul semestru, la 210 milioane lei

    În prima jumătate a anului trecut, profitul net al companiei s-a plasat la 226 milioane lei.

    Veniturile Transelectrica din exploatare au crescut cu 8% în perioada ianuarie-iunie, la aproape 1,43 miliarde lei.

    “Veniturile realizate în primul semestru al anului 2015 au crescut cu 8,1% comparativ cu perioada similară a anului anterior (1.426 mil. lei în S1 2015, de la 1.319 mil. lei în S1 2014), fiind înregistrate creşteri pe ambele segmente operaţionale (activităţi cu profit permis şi activităţi zero-profit)”, se arată în raportul companiei.

    Cheltuielile de exploatare au avansat într-un ritm uşor mai ridicat, de 10%, la 1,17 miliarde lei, însă cele financiare s-au apreciat cu 16,5%, la 31,8 milioane lei, în timp ce veniturile financiare s-au diminuat cu 36%, la 30,09 milioane lei. Astfel, profitul înainte de impozitare a fost mai mic decât cel din primele şase luni ale anului trecut, deşi profitul din exploatare se situa la un nivel uşor superior.

    Totodată, cantitatea de energie electrică tarifată pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică a crescut cu 3,2% faţă de cantitatea tarifată în perioada similară a anului precedent, la 26,27 MWh, de la 25,45 MWh.

    La finele lunii iunie, compania înregistra creanţe de încasat din supracompensarea pentru perioada 2011-2013 în sumă de 117,2 milioane lei, de la RAAN – 63,5 milioane lei, de la CET Govora – 53,7 milioane lei şi de la SC Termo Calor – 1.495 lei.

    Datoriile pe termen lung au înregistrat o scădere de aproximativ 9% în primul semestru 2015, de la 1,4 miliarde lei la circa 1,32 miliarde lei, în principal determinate de rambursarea porţiunilor din principal de la 792 milioane lei la 710 milioane lei la 30 iunie.

    Pentru anul trecut a fost aprobat un dividend brut pe acţiune în valoare de 2,8033 lei, a cărui plată a început la 29 iunie. Dividendul a fost calculat cu respectarea prevederilor legislaţiei incidente repartizării profitului la societăţile cu capital majoritar de stat, pe baza unei rate de distribuire de 75%.

    Producţia netă de energie a României a înregistrat în prima jumătate a acestui an o creştere de aproximativ 4%, la 27,4 TWh, susţinută de avansul consumului intern şi al schimburilor fizice transfrontaliere de export.

    Puterea totală instalată în centralele electrice în primul semestru era de 24.582 MW, valoare brută.

    Transelectrica are aproximativ 2.200 de angajaţi şi este controlată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, care deţine apropae 58,7% din acţiunile companiei.

    Titlurile Transelectrica au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la preţul de 27,3 lei/acţiune, în stagnare. La această cotaţie, capitalizarea companiei se ridică la 2 miliarde lei (450 milioane euro).

  • Profitul OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru, la un miliard de lei

    În primele şase luni ale anului trecut, OMV Petrom a raportat un profit net atribuibil acţionarilor de 1,39 miliarde de lei, la vânzări de 10,72 miliarde de lei.

    “În primele şase luni, ne-am concentrat pe asigurarea unei afaceri durabile şi profitabile într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura. Am implementat măsuri de reducere a costurilor de operare şi de creştere a eficienţei operaţiunilor noastre, siguranţa muncii rămânând, însă, principala noastră prioritate. Pentru a ne menţine fluxul de numerar şi un bilanţ solid, ne-am prioritizat investiţiile în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung, astfel că am obţinut o scădere a cheltuielilor de capital ale Grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu aşteptările. În Upstream, investiţiile anterioare au continuat să genereze beneficii şi, ca efect, producţia de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor, datorită contribuţiei mai mari a reparaţiilor capitale şi a (re)dezvoltării zăcămintelor. În 2015, am finalizat până în prezent forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Marii Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă. Rezultatul mai mic din Upstream a fost parţial contrabalansat de performanţă foarte bună din Downstream Oil, susţinută de creşterea marjelor de rafinare şi de scăderea costurilor cu ţiţeiul, ceea ce evidenţiază avantajele modelului nostru de afaceri integrat. În plus, am crescut volumul vânzărilor din marketing, beneficiind de cererea mai mare de produse petroliere. În Downstream Gas, volumul vânzărilor de gaze a crescut cu 10%, în pofida mediului de piaţă deteriorat. Pentru a două jumătate a anului, autorităţile române au anunţat consultări publice privind mediul fiscal şi de reglementare. După cum am subliniat şi până acum, vizăm obţinerea unui cadru stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor, o condiţie-cheie pentru investiţiile viitoare”, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

    Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de grup a fost de 33 milioane barili echivalent petrol, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, faţă de 31,1 milioane barili echivalent petrol în aceeaşi periaoda a anului trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu, se arăt în raportul fianciar al OMV Petrom.

    Producţia internă de gaze a crescut cu 2% atingând nivelul de 17,4 milioane barili echivalent petrol, reflectând campaniile de reparaţii capitale offshore şi forare de sidetrack-uri, precum şi creşterea contribuţiei sondelor-cheie din zăcământul Totea. Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a crescut cu 4%, înregistrând valoarea de 1,69milioane barili echivalent petrol.

    Volumul vânzărilor a crescut cu 1% comparativ cu primele şase luni din 2014, datorită vânzărilor mai mari de gaze şi condensat în România.

  • Erste Group şi-a sporit profitul în T2 cu 16% şi a ajuns la 487 milioane euro după primul semestru

    După primele trei luni, profitul grupului se situa la 225,8 milioane euro.

    Activele erste au urcat cu 0,6% faţă de sfârşitul anului trecut, de la 196,3 miliarde euro la 197,5 miliarde euro.

    “Rezultatele bune pe care le-am înregistrat în prima jumătate a anului au fost susţinute de menţinerea profitului operaţional şi scăderea costurilor de risc, ceea ce a determinat o creştere semnificativă a bazei de capital, indicele capitalului comun de rang 1 (Basel 3 implementat integral) majorându-se la 11,3% în prezent. Majoritatea pieţelor noastre de bază din ECE au evoluat mai bine decât restul Europei, creşterea economică fiind susţinută tot mai mult de cerere a locală. Această evoluţie reprezintă baza pentru două tendinţe încurajatoare care se manifestă simultan: creditele performante au crescut pentru al cincilea trimestru consecutiv, iar rata creditelor neperformante a scăzut pentru al şaselea trimestru consecutiv şi se situează în prezent la 7,7%”, a declarat într-un comunicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

    El a arătat că singura ţară unde grupul a înregistrat pierdere este Ungaria, dar este încrezător că va reveni pe profit anul viitor, având în vedere îmbunătăţirile recente ale contextului operaţional şi faptul că guvernul
    a redus taxa bancară

    “Per total, bilanţul nostru s-a extins în prima jumătate a acestui an: portofoliul de credite performante a crescut cu 2,4% de la începutul anului, iar cel de depozite a avansat cu 1,6%”, a mai spus Treichl.

    Soldul împrumuturilor a ajuns la 123,5 miliarde euro după primele şase luni, în crestere cu 2,2% faţă de finele anului trecut, evoluţie susţinută de avansul creditării pentru persoanele fizice cu 1,7%, pentru IMM-uri cu 2% şi pentru companiile mari cu 5,9%.

    Totodată, economiile atrase de la clienţi au urcat cu 1,6%, la 124,5 miliarde euro.

    Calitatea activelor s-a îmbunătăţit pe toate segmentele de clienţi, iar ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor a scăzut de la 8,5% în decembrie 2014 la 7,7%.

    Capitalul total s-a consolidat de la 13,4 miliarde euro la 14 miliarde euro, iar indicele capitalului total (rata de solvabilitate) a urcat de la 15,7% la 16,8%. De asemenea, indicele capitalul comun de rang 1 s-a îmbunătăţit de la 10,6% la 11,6%.

    Raportul cost/venit a urcat de la 55,4% în primul semestru al anului trecut la 55,8% în iunie anul acesta, având în vedere stabilizarea cheltuielilor administrative la 1,89 miliarde euro, deşi numărul de angajaţi a crescut uşor.

    Venitul operaţional s-a redus cu 0,7%, la 3,4 miliarde euro, pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor în pieţele din Europa Centrală şi de Est. Astfel, profitul operaţional a coborât cu 1,5% faţă de primul semestru al anului trecut, la 1,5 miliarde euro.

    Erste anticipează pentru acest an un profit operaţional mai mic cu sub 5%, în contextul înregistrării unor rezultate operaţionale mai reduse, dar sustenabile, în Ungaria (ca urmare a volumelor mai scăzute rezultate din conversia creditelor în valută) şi în România (efect unwinding mai redus), precum şi al menţinerii dobânzilor reduse.

    Totodată, grupul austriac estimează avansul creditării cu până în 5% şi reducerea costurilor de risc la 0,9-1,1 miliarde euro. Erste se aşteapăt la taxe pe operaţiuni bancare de circa 360 milioane euro, inclusiv contribuţiile realizate concomitent la nivel naţional şi european pentru fondul european de rezoluţie bancară şi pentru fondurile de garantare a depozitelor.

    “Iniţiativele de protecţie a consumatorilor, cum ar fi o posibilă schemă de sprijinire a persoanelor care au credite în franci elveţieni în Croaţia, precum şi riscurile geopolitice ar putea avea un impact economic negativ”, se mai notează în comunicat.

  • BCR a ajuns la profit de 135,7 mil. euro în semestrul 1, după ce a redus costurile cu provizioanele

    BCR a trecut pe profit în primul trimestru al anului, când a raportat un rezultat de 344 milioane lei (77,1 mil. euro), continuând cu un profit net de 259,4 milioane lei în al doilea trimestru.

    Activele se plasau la sfârşitul lunii iunie la 61,55 miliarde lei, în urcare cu 1,46% de la martie, banca recuperând din pierderea de active faţă de sfârşitul anului trecut, însă în continuare sub acel nivel, de 61,62 miliarde lei.

    În primul semestru, BCR a obţinut un profit operaţional de 778,5 milioane lei (175 mil. euro), cu 28,9% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 1,1 miliarde lei (246,4 mil. euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici, pe fondul unei contribuţii mai reduse din redularea creditelor neperformante, şi a costurilor uşor mai ridicate, se arată într-un comunicat al băncii.

    BCR şi-a redus drastic costurile cu provizioanele, de la 1,3 miliarde lei (293,6 mil. euro) în primul semestru al anului trecut la 26,2 milioane lei (5,9 mil. euro) la finele lunii iunie, în urma procesului intens de curăţare a bilanţului de credite cu probleme.

    “Costurile de risc substanţial mai mici au fost generate în principal de o calitate mai ridicată a portofoliului de credite peroformante, de generarea mai mică de NPL-uri (credite neperformante – n.r.) în portofoliul de credite ipotecare, precum şi mai puţine cazuri de neplată în primul semestru şi recuperări mai ridicate în segmentul corporate faţă de baza stabilită în semestrul II al anului 2014, ca urmare a revizuirii extensive a portofoliului”, se notează în comunicat.

    Rata creditelor neperformante s-a redus la 23,1%, de la 29,3% în iunie 2014, în condiţiile reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii de finanţări neperformante şi scoateri în afara bilanţului.

    Totodată, rata de acoperire a creditelor neperformante a urcat de la 64,6% la 76,9%.

    BCR a consemnat în primele şase luni o creştere cu 34% a volumului de credite garantate pe segmentul de retail, iar pe programul Prima Casă avansul a fost de 66%. Portofoliul total de credite pentru locuinţe s-a apreciat astfel de la 9,45 miliarde lei la 9,9 miliarde lei.

    Soldul creditelor performante de retail se situa la 16,9 miliarde lei, în contextul unui volum al creditelor rambursate sau ajunse la maturitate mai mic decât al creditelor nou acordate.

    Pe segmentul corporate, banca a acordat credite noi în cuantum de 1 miliard lei în prima jumătate a anului, volum susţinut de un flux de afaceri noi de o calitate mai bună, în special pe descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea lanţurilor de aprovizionare. Soldul creditelor performante s-a ridicat la 11,9 miliarde lei, de la 11,5 miliarde lei la finele anului trecut.

    Soldul total al creditelor acordate clienţilor s-a redus la 32,5 miliarde lei, de la 32,56 miliarde lei în decembrie 2014.

    Pe de altă parte, depozitele atrase de la clienţi au fost în scădere cu 1,5%, la 39,3 miliarde lei (8,79 miliarde euro), de la 39,92 miliarde lei (8,9 mld. euro) la sfârşitul anului trecut, evoluţia pozitivă a depozitelor retail fiind contrabalansată de o scădere sezonieră a depozitelor corporate.

    Economiile atrase de la clienţi rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca beneficiind de surse diversificate, inclusiv grupul Erste.

    Veniturile nete din dobânzi s-au diminuat cu 17,5%, la 1,01 miliarde lei (224,9 mil. euro), de la circa 1,23 miliarde lei (276,1 mil. euro) în primele şase luni ale anului trecut, pe fondul curăţării portofoliului de credite neperformante şi în condiţiile unor dobânzi mai mici la creditele garantate.

    De asemenea, veniturile nete din comisioane au scăzut cu 5,2%, la 341,9 milioane lei (76,9 mil. euro), comisioanele din adminsitrarea creditelor şi conturilor curente fiind mai mici.

    Rezultatul net din tranzacţionare s-a diminuat cu aproape 40%, la 122,9 milioane lei (27,7 mil. euro), din cauza activităţii mai reduse de tranzacţionare.

    Venitul operaţional a fost mai mic cu 16,8%, de la 1,8 miliarde lei (405,4 mil. euro) la 1,5 miliarde lei (337,4 mil. euro), pe fondul veniturilor nete din dobânzi mai mici şi a rezultatului mai slab din tranzacţionare.

    Cheltuielile administrative generale au urcat cu 2%, la 721,9 milioane lei (162,4 mil. euro). Raportul cost-venit a urcat la 48,1%, de la 39,2% în prima jumătate a anului trecut.

    “Realizarea ţintelor privind costurile, stabilite în planul de redresare şi susţinută de concentrarea continuă asupra îmbunătăţirii productivităţii, este de aşteptat să se traducă în investiţii semnificative în infrastructura băncii în semestrele următoare”, se mai arată în comunicat.

    Banca avea la finele lunii mai un indice de solvabilitate, conform standardelor locale, de 19,6%, peste cerinţele BNR, de 10%.

  • Veniturile Facebook au crescut cu 39% în trimestrul doi, la 4,04 miliarde dolari

    Analiştii anticipau venituri de aproape 4 miliarde de dolari.

    Creşterea cu peste 1 miliard de dolari a veniturilor Facebook reflectă în parte cheltuielile companiilor mari cu publicitatea, pentru atragerea de clienţi dintre utilizatorii Facebook.

    Profitul net a scăzut cu 9,1%, la 719 milioane de dolari, de la 791 milioane de dolari în urmă cu un an.

    Facebook a anunţat în aprilie că cheltuielile companiei vor creşte cu până la 65% în acest an, ca urma a investiţiilor şi a altor iniţiative pe termen lung cum ar fi în domeniul realităţii virtuale şi a dronelor alimentate cu energie solară.

    Numărul utilizatorilor care îşi accesează contul cel puţin o dată pe lună a crescut la 1,49 miliarde, de la 1,44 miliarde la sfârşitul lunii martie. Dintre aceştia, 968 de milioane îşi accesează contul zilnic, în creştere de la 936 de milioane în primul trimestru.

     

  • Rata de promovare la concursul de titularizare a crescut la 76,26% după soluţionarea contestaţiilor

    Numărul total de contestaţii depuse, în perioada 20-21 iulie, a fost de 4.469 (21,82% din totalul lucrărilor). Dintre acestea, au fost admise 2.333 de contestaţii (52,20%): pentru 1.566 de lucrări notele au fost majorate, iar pentru 767 de lucrări notele au fost micşorate.

    Pe tranşe de note, soluţionarea contestaţiilor a produs următoarele modificări: procentul notelor peste 7 a crescut cu 1,91% (de la 37,55% la 39,46%), procentul notelor între 5 şi 7 a crescut cu 0,50% (de la 36,30% la 36,80%) iar procentul notelor sub 5 a scăzut cu 2,41% (de la 26,15% la 23,74%).

    În urma probei scrise a concursului de titularizare din 15 iulie, au fost transmise spre evaluare lucrările a 20.570 de candidaţi. Dintre acestea, 92 de lucrări au fost anulate la centrele de evaluare din motive legate de nerespectarea metodologiei de concurs, astfel că numărul candidaţilor cu note a fost 20.478.

    După soluţionarea contestaţiilor, 41 de candidaţi au obţinut nota 10, 8.039 de candidaţi (39,26%) au obţinut note între 7 şi 10, iar 7.536 de candidaţi (36,80%) au obţinut note între 5 şi 7. Din promoţia curentă, 35,86% dintre candidaţi au obţinut note peste 7 şi 37,60% note între 5 şi 6,99. Cel mai ridicat procent al notelor peste 7 s-a înregistrat în judeţul Cluj (49,27%), iar cel mai scăzut, în judeţul Călăraşi (20,45%).

    Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte), atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci), atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului. Repartizarea candidaţilor pentru angajare pe perioadă nedeterminată se realizează în şedinţe publice, organizate de inspectoratele scolare în zilele de 27 şi 28 iulie.

    Detalii suplimentare pot fi obţinute pe http://titularizare.edu.ro, unde au fost postate rezultatele finale la proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din data de 15 iulie.