BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Zelenski a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, în contextul planului rus de anexare

    “Preşedintele Volodimir Zelenski convoacă o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, care se va desfăşura mâine”, a declarat joi după-amiază purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Kiev, Serhiy Nikiforov, citat de agenţia Ukrinform.

    La reuniune vor participa comandanţii de rang înalt ai armatei ucrainene, precum şi şefii serviciilor civile de securitate.

    Preşedintele Zelenski a condamnat vehement referendumurile “fără valoare” organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a avertizat, conform agenţiei Reuters, că “integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită”. “Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură”, a ameninţat liderul de la Kiev.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să anunţe formal, vineri, iniţierea procedurilor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. După finalizarea procedurii de incorporare a acestor teritorii, prin votul Parlamentului, Moscova probabil va ameninţa cu o ripostă cu armament strategic în cazul oricărui atac asupra a ceea ce va considera teritoriul rus.

  • Ce a spus Erdogan despre un eventual război nuclear

    Preşedintele Turciei a făcut declaraţii pentru CNN Turk.

    Preţul declarării unui război nuclear ar fi catastrofal, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unui interviu acordat CNN Turk, vorbind despre conflictul dintre Moscova si Kiev.

    „Nu trebuie să ne gândim la asta, pentru a rezolva problema. Prin diplomaţie ar fi cel mai potrivit pas”, a adăugat liderul turc.

    Erdogan are programată o convorbire cu Putin, astăzi. Turcia nu recunoaşte referendumul declanşat de Rusia în teritoriile ocupate.

    „Nu recunoaştem rezultatul acestor referendumuri”, a declarat şi ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, în cadrul unei conferinţe la televiziunea de stat, TRT.

    „Nu am recunoscut niciodată anexarea Crimeei şi am arătat clar că nu vom recunoaşte rezultatul acestor referendumuri”, a întărit şeful diplomaţiei de la Ankara.

  • Victoria Ucrainei naşte panică: Din ce în ce mai încolţit şi disperat de războiul care îl împinge cu spatele la zid, Vladimir Putin a început să se uite tot mai des la butonul nuclear, iar experţii se tem că timpul pentru bluffuri e pe terminate

    Pe fondul succeselor înregistrate de trupele ucrainene pe front, războiul a ajuns într-un punct care provoacă atât speranţă Occidentului şi Ucrainei cât şi frică în acelaşi timp. După mai multe înfrângeri, Vladimir Putin a sunat alarma de mobilizare şi a ameninţat din nou cu opţiunea nucleară, stârnind mai puternic ca oricând frica de acest scenariu, scrie Financial Times.

    Chiar şi atunci când oficialii SUA au decis să realizeze livrarea sistemelor HIMARS, care aveau să schimbe cursul conflictului, aceştia erau conştienţi de sabia cu două tăişuri a alegerii lor: cu cât ucraineni aveau să se descurce mai bine, cu atât mai periculoasă avea să devină situaţia.

    Multe voci occidentale din domeniul apărării cred că Putin blufează. Cu toate acestea, factorii importanţi de decizie politică şi-au manifestat puternic îngrijorarea faţă de noile ameninţări ale Kremlinului.

    „Avertismentele nucleare ale Kremlinului sunt o problemă care trebuie tratată extrem de serios”, a declarat Jake Sullivan, consilierul pe securitate naţională de la Casa Albă.

    Scenariul în care un război nuclear s-ar dezlănţui a fost întotdeauna un factor extrem de important în calculele care precedau deciziile de la Casa Albă.

    Cei care susţin că Putin blufează sunt de părere că o lovitură nucleară ar fi o nebunie pentru că o armă nucleară tactică ar contamina Ucraina – unde Putin pozează în eliberator – şi foarte probabil Rusia. Pe lângă această problemă, un atac cu o armă nucleară tactică ar determina NATO să treacă la acţiune, cu atât mai mult dacă un membru al alianţei ar fi ţinta loviturii.

    Dar Putin este incolţit. Lovitura nucleară ar putea reprezenta totuşi ultima sa decizie pentru că alternativa – înfrângerea şi umilinţa – nu există în cărţile Moscovei. Într-o situaţie absolut disperată, Putin ar putea spera că utilizarea armelor nucleare ar provoca un şoc major şi ar forţa instant Occidentul să forţeze discuţii şi concesii.

    Factorii de decizie occidentali care iau foarte în serios ameninţările lui Putin consideră ca acestuia nu trebuie să i se permită se folosească şantajul nuclear pentru a obliga Vestul să renunţe la Ucraina. Cu toate acestea, agenda stabilită îi forţează pe aceştia să meargă pe gheaţă subţire. Altfel spus, Occidentul trebuie să oferă suficient ajutor Ucrainei pentru a permite Kievului să învingă, dar fără să se ajungă la situaţia disperată în care Kremlinul ordonă atacul nuclear.

    Obiectivele de război ale lui Putin s-au micşorat deja într-un mod promiţător. Dacă la începutul războiului liderul de la Kremlin voia eliminarea guvernării Zelensky, în prezent el s-a limitat la „eliberarea” Donbasului.

    În condiţiile în care războiul lui Putin merge prost, iar potenţialii recruţi au început să se opună recrutării, Rusia pare că se întoarce încet în 1917, când înfrângerile militare au dus la revoluţie. Cu toate acestea, istoria subliniază că revoluţia, războiul civil ,regimul instalat ulterior şi problemele interne ale ţării, se pot transforma cu uşurinţă într-o nouă ameninţare pentru toată lumea.

     

  • Băncile ruseşti au pierdut circa 25 de miliarde de dolari din cauza conflictului din Ucraina

    Băncile din Rusia au pierdut aproximativ 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) ca urmare a consecinţelor conflictului din Ucraina, a declarat un oficial al băncii centrale, citat de Reuters.

    Maxim Lyubomudrov, care conduce departamentul autorităţii de reglementare care supraveghează cele mai mari bănci din ţară, a declarat că acesta este un nivel “acceptabil” al pierderilor şi că guvernul are planuri pentru a sprijini creditorii din Rusia în timpul crizei.

  • Patru ţări din Europa, recompensate de Washington pentru merite deosebite în sprijinirea Ucrainei. România nu este printre premiante

    Prim-miniştrii Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei au primit prestigiosul „Transatlantic Leadership Award” („Premiul pentru Leadership Transatlantic”) din partea Center for European Policy Analysis (Centrului pentru Analiza Politicii Europene – CEPA), informează site-ul organizaţiei.

    Ceremonia de premiere pentru acordarea premiului a fost stabilită pentru 27 septembrie.

    Premiul a fost acordat celor patru politicieni pentru „sprijinul puternic acordat Ucrainei şi contribuţia lor specială la consolidarea cooperării transatlantice”.

    Ţările baltice şi Polonia au avut cele mai dure atitudini faţă de războiul lui Putin, dar şi faţă de cetăţenii ruşi, cărora le-a interzis accesul.

    CEPA este un think-tank cu sediul la Washington, angajat să consolideze relaţiile transatlantice şi să promoveze valorile şi principiile democratice.

  • Războiul Nuclear dintre Rusia şi NATO nu va fi cel de-al Treilea Război Mondial, ci cea de-a Şasea Extincţie din istoria Terrei. Va dura zeci de milioane de ani ca ecosistemul să se refacă. Doar şapte specii de animale pot supravieţui radiaţiilor

    Trei miliarde de oameni din marile aşezări urbane vor muri ca urmare a exploziilor nucleare provocate de rachetele intercontinentale strategice cu multiple focoase atomice şi alţi cinci miliarde muri de la foamete, radiaţii, conflicte pentru resurse şi epidemii pe durata iernii nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat de înţeles că este pregătit să folosească armele nucleare strategice pentru a apăra noile teritorii anexate de Rusia.

    Chiar şi un mic război nuclear ar putea declanşa o apocalipsă globală. Suprafeţe întinse de pe Terra vor arăta ca planeta Marte sau Venus, iar oceanele vor deveni toxice şi lipsite de viaţă ca pe Titan.

    Cea de-a şasea extincţie va fi mai catastrofală decât cea din Permian-Triasic, care avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, când 96% din toate speciile marine şi 70% din vertebratele terestre au dispărut.

    Doar gândacii, scorpionii, tardigradele şi muştele de fructe ar putea supravieţui unui război nuclear. Vor trece zeci de milioane de ani până vor evolua noi specii de plante şi animale vertebrate.

    3 miliarde de oameni din marile oraşe vor muri din cauza exploziilor ca urmare a unui război cu rachete nucleare intercontinentale strategice. Războiul nuclear va perturba atât de mult clima globală încât că 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame din cauza iernii nucleare, spun experţii

    Deşi efectele exacte ale războiului nuclear rămân incerte, statisticile subliniază pericolele sale şi oferă perspective vitale despre cum să ne pregătim pentru alte dezastre globale, spun cercetătorii. Studiul vine în momentul în care invazia Ucrainei de către Rusia a plasat lumea în „una dintre primele trei perioade cele mai îngrijorătoare” privind ameninţarea unui război nuclear, spune Seth Baum, directorul executiv al Institutului Global pentru Risc Catastrofic.

    Aceesta spune că cele mai periculoase momente din istorie au fost criza rachetelor cubaneze din 1962,  incidentul Able Archer şi alarma falsă din 1983, când Uniunea Sovietică a confundat un exerciţiu militar NATO cu un atac real.

    Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că exploziile masive pot arunca suficient praf, cenuşă şi funingine în aer pentru a afecta clima globală, relatează Science.

    Pe 15 iulie 1815, la o lună după Bătălia de la Waterloo, Muntele Tambora din Indonezia a declanşat cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută din istorie.

    În lunile următoare, cenuşa vulcanică s-a răspândit în întreaga lume, blocând lumină solară suficient pentru a produce „ anul fără vară ”,  o perioadă de frig care s-a manifestat şi în 1816, ducând la pierderi masive de recolte şi foamete pe toată planeta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alarma mobilizării care a răsunat în Rusia a adus cu ea crunta realitate a războiului la uşile a milioane de oameni. Ruşii fug din ţară pe unde apucă, iar cei rămaşi au început să se ridice împotriva lui Putin după prima chemare oficială la arme din ultimii 70 de ani

    Vladimir Putin a cerut recent în mod oficial mobilizarea parţială pentru război a 300.000 de rezervişti care vor ajunge faţă în faţă cu trupele ucrainene. Chemarea la arme a adus odată cu ea frica, proteste anti-regim şi realitatea războiului la uşile ruşilor, scrie Bloomberg.

    Autorităţilee au reţinut aproximatvi 1,400 de persoane care au participat la protestele desfăşurate în 38 de oraşe din ţară. O parte dintre bărbaţii reţinuţi au primit scrisori de recrutare, în timp ce ceilalţi participanţi ar putea fi judecaţi conform legilor privind critica la adresa războiului, pe care Kremlinul le-a impus odată cu începerea invaziei.

    Unii studenţi care au participat la manifestaţii au fost ameninţaţi cu expulzarea, existând riscul să devină astfel parte din cei ce vor vedea frontul.

    Pentru milioanele de ruşi care au fost protejaţi de realitatea sângeroasă a războiului, discursul lui Putin privind mobilizarea a fost un şoc. Autorităţile au oferit puţine detalii despre modul în care ordinul de mobilizare va fi aplicat, acesta fiind pentru prima dată în 77 de ani când Rusia şi-a chemat oamenii la război.

    Autorităţile au început deja să emită ordine de recrutare pentru rezervişti şi le-au interzis să-şi părăsească zona în care locuiesc. Medicii au fost de asemenea chemaţi să participe la război.

    Poliţia de frontieră a Finlandei a raportat o creştere de 50% a traficului auto în cursul nopţii de după lansarea ordinului de mobilizare. Datele colectate de Google au arătat o creştere a volumului de căutări pentru subiecte precum „cum să părăseşti Rusia” sau chiar „cum să îţi rupi un brat”, în timp ce pe social-media a început să plouă cu relatări privind creşterea preţurilor pentru cursele aeriene care părăsesc ţara.

    „Una dintre consecinţele mobilizării va fi faptul că populaţia apolitică şi pasivă va căuta prin toate mijloacele soluţii la problema mobilizării. Problema principală a lui Putin este încrederea sa în susţinerea oamenilor şi în faptul că el este sigură că este un lider care face ce trebuie pentru binele statului său”, a declarat Tatiana Stanoyava, fondatoarea grupului de cercetare R.Politik.

    Ordinul de mobilizare va afecta 300.000 de oameni şi se aplică doar celor cu experienţă militară. Cu toate acestea, decretul prezidenţial privind mobilizarea nu specifică ce categorii care formează marea masă a celor două milioane de rezeervişti vor fi chemaţi. Mai mult, decretul are şi o clauză secretă, a că

     

  • Erdogan: Rusia trebuie să returneze Ucrainei zonele ocupate, inclusiv Crimeea

    Preşedintele turc a focut un apel la pace şi a precizat că s-a întâlnit în Uzbekistan cu Vladimir Putin, care s-ar fi arătat dispus să pună capăt războiului „cât mai curând posibil”. „Aceasta a fost impresia mea, pentru că modul în care se desfăşoară lucrurile în prezent este destul de problematic; 200 de ostatici vor fi schimbaţi în urma unui acord între părţi”, a spus Erdogan.

    Preşedintele spune că zonele care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei, inclusiv Crimeea. „Din 2014, am discutat cu dragul meu prieten Putin despre acest lucru şi asta este ceea ce i-am cerut. I-am cerut să returneze Crimeea proprietarilor de drept”, a spus preşedintele turc, care a invocat, în context, şi situaţia etnicilor tătari din Crimeea.

    „Nicio invazie nu poate fi justificată. O invazie nu poate fi justificată”, a subliniat Erdogan, care a spus că în cazul atrocităţilor comise de armata rusă în Ucraina, ONU ar trebui să dea răspunsuri

  • Zelenski promite că nu va ceda, trupele ucrainene traversează râul Oskil în nord-estul ţării

    Traversarea râului Oskil este o altă etapă importantă în contraofensiva ucraineană în regiunea nord-estică Harkov, deoarece acesta curge spre sud până la râul Siversky Donets, care trece chiar prin Luhansk, una dintre cele două provincii din regiunea Donbas.

    Trupele ucrainene “au ajuns peste râul Oskil. Începând de ieri, Ucraina controlează malul estic”, au scris duminică târziu pe Telegram Forţele armate ucrainene.

    Serhiy Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk, a scris pe Telegram: “Regiunea Luhansk este chiar alături. Dezocuparea nu este departe”.

    Zelenski a promis să menţină presiunea asupra Moscovei după câştigurile rapide ale Ucrainei în Harkov din această lună.

    “Poate că unora dintre voi li se pare că, după o serie de victorii, avem acum un fel de acalmie”, a spus el în discursul său obişnuit de duminică seara. “Dar nu va fi nicio acalmie. Ne pregătim pentru următoarea serie … Pentru că Ucraina trebuie să fie liberă. În întregime”.

    Preşedintele american Joe Biden a declarat, de asemenea, că victoria pentru Ucraina înseamnă îndepărtarea forţelor ruseşti din întreaga ţară şi a promis sprijinul SUA atât timp cât va fi nevoie.

    “A câştiga războiul din Ucraina înseamnă să scoatem complet Rusia din Ucraina şi să recunoaştem suveranitatea. Înfrângerea Rusiei”, a declarat el într-un interviu pentru emisiunea “60 Minutes” difuzată duminică de CBS.

    “Rusia se dovedeşte a nu fi atât de competentă şi capabilă pe cât mulţi oameni credeau că va fi”.

    Artileria rusă a bombardat duminică oraşe şi sate de pe linia frontului din est şi sud, inclusiv infrastructura civilă din oraşul Zaporojie, au declarat oficiali ucraineni.

    Marea Britanie a declarat că forţele ruse şi-au sporit loviturile asupra infrastructurii civile în urma eşecurilor de pe câmpul de luptă şi că este probabil să îşi extindă şi mai mult ţintele.

    “Pe măsură ce se confruntă cu eşecuri pe linia frontului, Rusia a extins probabil locaţiile pe care este pregătită să le lovească în încercarea de a submina direct moralul poporului şi guvernului ucrainean”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.

    Luni, comandamentul de sud al Ucrainei a declarat că au fost lansate lovituri şi asupra unei staţii radar de lângă Herson şi asupra unui pod de pontoane de lângă Nova Kakhovka, la est de Herson, unde o contraofensivă ucraineană s-a concentrat pe doborârea podurilor peste râurile Dnipro şi Inhuleţ.

    Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele de pe câmpul de luptă.

    Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a respins contraofensiva rapidă a Ucrainei şi a declarat că Moscova va răspunde mai energic dacă trupele sale vor fi supuse la presiuni suplimentare. Astfel de ameninţări repetate au generat îngrijorări că Putin ar putea la un moment dat să apeleze la arme nucleare de mici dimensiuni sau la arme chimice.

    Preşedintele american Joe Biden, întrebat ce i-ar spune lui Putin dacă acesta ar avea în vedere folosirea unor astfel de arme, a răspuns în interviul “60 Minutes” de la CBS: “Nu. Nu. Nu. Ar schimba faţa războiului cum nu s-a mai întâmplat de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”.

    Unii analişti militari au declarat că Rusia ar putea, de asemenea, să organizeze un incident nuclear la centrala nucleară Zaporojie, deţinută de Rusia, dar condusă de personal ucrainean.

    Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc de bombardamente în jurul centralei, care au avariat clădiri şi au întrerupt liniile electrice necesare pentru a o menţine sigură.

    Generalul Mark Milley, şeful Statului Major al armatei americane, a făcut duminică un apel la vigilenţă după ce a vizitat o bază din Polonia care ajută efortul de război al Ucrainei.

    “Războiul nu merge prea bine pentru Rusia în acest moment, aşa că este de datoria noastră, a tuturor, să menţinem o stare de pregătire ridicată, de alertă”, a declarat el.

    În contextul în care pierderile sale pe câmpul de luptă sunt din ce în ce mai mari, armata rusă caută soldaţi pentru ceea ce numeşte “operaţiunea militară specială” din Ucraina şi oferă ca stimulent aproape 3.000 de dolari pe lună.

    O unitate specială a oprit un camion de recrutare în oraşul Rostov, în sudul ţării, în weekend, iar soldaţi mascaţi au împărţit broşuri intitulate “Serviciul militar pe bază de contract – alegerea unui om adevărat.”

    Sâmbătă, Zelenski a declarat că autorităţile au găsit o groapă comună care conţinea cadavrele a 17 soldaţi în Izium, dintre care unele, a spus el, prezentau semne de tortură.

    Locuitorii din Izium şi-au căutat rudele moarte într-un sit de morminte din pădure, unde muncitorii au început să exhumeze cadavrele săptămâna trecută. Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că au găsit 440 de cadavre în pădurile de lângă Izium. Aceştia au spus că majoritatea morţilor erau civili şi că nu au fost stabilite cauzele morţii.

    Kremlinul nu a comentat descoperirea mormintelor, dar în trecut Moscova a negat în mod repetat că a atacat în mod deliberat civili sau că a comis atrocităţi.

  • Superstarul pop rus Alla Pugaciova condamnă războiul de Ucraina

    Şi el o vedetă din showbiz, Galkin a fost catalogat vineri drept “agent străin” după ce a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei.

    Pe reţelele de socializare, Pugaciova l-a numit pe soţul ei “un adevărat patriot rus incoruptibil, care doreşte… să se pună capăt morţii băieţilor noştri pentru scopuri iluzorii”.

    Alla Pugaciova a fost o mare vedetă timp de decenii.

    Ea a spus că “scopurile iluzorii” ale Kremlinului în Ucraina “fac din ţara noastră o paria şi viaţa cetăţenilor noştri extrem de dificilă”.

    Galkin, comediant, prezentator TV şi cântăreţ, şi-a dorit “prosperitate pentru patria sa, pace, libertate de exprimare”, a adăugat ea.

    Eticheta “agent străin” a fost aplicată de guvernul rus diferitelor organizaţii media, grupuri de campanie şi persoane care critică în mod deschis politicile Kremlinului.