Managerii de resurse umane consideră că migraţia românilor în alte state reprezintă unul dintre principalele motive ale creşterii locurilor de muncă vacante în ţară, acestea ajungând în al doilea trimestru din 2017 la 64.100, cel mai mare număr din 2008, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).
„Piaţa muncii este foarte dinamică în acest moment, România având cea mai mare creştere economică din UE. Se creează locuri de muncă în industria prelucrătoare, în automotive, dar mai ales se resimte extrem de puternic impactul exodului românilor către alte ţări ale UE. De aici şi criza forţei de muncă”, susţine Raluca Pârvu, business manager la firma de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group.
Pe lângă migraţie, alte cauze sunt reprezentate de sistemul de învăţământ, lipsa de personal şi schimbarea de mentalitate a noilor generaţii care caută, în primul rând, timp liber pentru activităţi personale, consideră Sorin Faur, fondator al Academiei de HR.
„Tot mai multe companii se confruntă astăzi cu dificultăţi în atragerea şi recrutarea candidaţilor de care au nevoie. Şi pe bună dreptate, având în vedere că sunt cauze obiective în piaţă care au generat acest deficit, cele mai importante fiind migraţia masivă a românilor peste graniţe în ţări mai ofertante, problemele ultra-cunoscute ale sistemului de învăţământ care nu reuşeşte să ţină pasul cu dezvoltările moderne astfel încât produce absolvenţi slab pregătiţi, ca şi schimbările de mentalitate în privinţa muncii, mai ales pentru noile generaţii Millennials şi Generaţia Z, care îşi doresc în primul rând libertate pentru proiecte personale şi abia apoi un job. Mai avem şi deficitul generalizat de personal, şi războiul pentru talente care creează o piaţă ultraconcurenţială în care companiile ofertează agresiv astfel încât unii candidaţi devin mai pretenţioşi şi mai preocupaţi de pachetul de beneficii decât de munca în sine”, susţine Faur.
Un alt motiv pentru numărul mare de locuri de muncă vacante este reprezentat de crearea de joburi de către companiile multinaţionale care îşi deschid puncte de lucru în ţară, susţine Raluca Peneş, coordonator de resurse umane la Smartree – companie care activează pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal.
„Locurile de muncă vacante cresc pentru că vin foarte mulţi investitori în România care îşi deschid centre de lucru. Cred că în proporţie de 50% locurile de muncă sunt generate de companiile multinaţionale, nu ţin neapărat de industria din România, atât în Bucureşti sau Cluj şi au început să apară şi în alte oraşe mai mici, spre exemplu, Buzău. Asta ar fi principala cauză şi poate şi economia de piaţă care şi-a revenit puţin în România şi se resimte şi la nivelul locurilor de muncă. Plus că angajatorii au căpătat încredere în reevaluarea locurilor de muncă. Dacă până acum câţiva ani au fost destul de reţinuţi în tot ceea ce înseamnă poziţii noi şi erau foarte atenţi în organigrama companiei, în ultimul an au căpătat mai multă încredere şi au pus accent pe angajări. Un alt motiv ar putea fi şi o fluctuaţie mare de personal. Cu cât fluctuaţia este mai mare pe piaţă, locurile vacante sunt mai multe ca număr”, a explicat Raluca Peneş.
Domeniile care raportează cele mai multe locuri vacante sunt administraţia publică (10.600), sănătatea şi asistenţa socială (10.200) şi învăţământul (2.200), potrivit INS, iar salariul influenţează lipsa de personal, consideră specialiştii în resurse umane.
„Statistica nu face decât să reflecte corect realitatea, dacă ne gândim, de exemplu, că salariile din aceste domenii nu sunt printre cele mai atractive şi nu de ieri, de azi! Suplimentar, domeniul medical este oricum sub presiunea alternativelor mult mai tentante din sectorul medical privat, care nici el nu este lipsit de provocări având în vedere exodul masiv de medici şi de personal medical calificat din România în alte ţări. Pe acest lanţ ierarhic al slăbiciunilor, sectorul bugetar rămâne ultimul servit în mod natural şi deci cel care va cumula cel mai mare număr de poziţii neocupate”, a precizat Sorin Faur.
„Principalul aspect este cel financiar. Se ştie că în domeniul sănătăţii nu se plăteşte foarte bine şi mulţi pleacă în afară. În învăţământ şi în administraţia publică, la fel. La momentul actual, multe din locurile de muncă vacante nu sunt acoperite din cauza salariului”, consideră Raluca Peneş.
Reprezentanta BPI Group susţine că „puţini angajatori au acceptat să depăşească principiul plăţii pe salariul minim pe economie ca să-şi rezolve problemele la angajare. Doar angajatorii mari, corporaţiile, au înţeles miza şi acţionează: măresc salariul brut, oferă beneficii, vor chiar să angajeze pensionari part-time”.
Ajutorul social este un alt motiv pentru care multe locuri de muncă rămân vacante.
„Dacă vorbim de munca necalificată, oamenii preferă să ia acel ajutor social decât să se angajeze, dar asta ţine de mai mulţi factori: de nivelul educaţional, de cel social, de cultură”, spune coordonatoarea de resurse umane de la Smartree.
„Există cel puţin 5% din populaţia cu vârstă de a munci care se află în afara pieţei. Este vorba despre populaţia inactivă. Sunt persoane care trăiesc din ajutoare sociale, din zilierat sau muncesc la negru şi nu doresc să integreze un program de lucru normal. Ţinând cont de calificarea redusă, ar munci greu şi ar câştiga puţin. E şi o chestiune de educaţie, care se dobândeşte greu, să înţelegi că doar prin muncă poţi să reuşeşti”, precizează Raluca Pârvu.
Potrivit INS, sectorul bugetar a cumulat aproape 36% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Unele dintre motivele pentru care nu se ocupă aceste poziţii sunt reprezentate de mediul de lucru şi de perspectivele de dezvoltare.
„Referitor la capacitatea limitată a sectorului bugetar de a atrage candidaţi, nu trebuie luat în considerare doar salariul. Este vorba şi de imaginea acestor locuri de muncă şi de climat, în general, acestea nefiind nici ele atractive, cu certitudine nu pentru noile generaţii”, susţine Faur.
În prezent, caracteristicile unui job dezirabil sunt perspectivele de dezvoltare personală (traininguri, programe internaţionale), evoluţia în carieră, accesul la tehnologie (echipamente, maşini, calculatoare moderne), statutul şi mediu de lucru plăcut, precizează Faur.
„Pentru a fi atractive, joburile de la stat ar trebui să exceleze măcar pe un domeniu dacă nu pe toate cele menţionate, ca să poată concura pentru angajaţi de valoare”, spune fondatorul Academiei de HR.
„Cât despre joburile la stat, sunt multe, plătite rezonabil. Au apărut recent pe motoarele de căutare de joburi şi au devenit astfel vizibile. Recrutarea se face prin proceduri specifice, pe dosar, şi după cum ştim, uneori şi pe bază de cunoştinţe şi relaţii. Publicul şi privatul sunt practic două lumi diferite”, conchide Raluca Pârvu.