BusinessMagazin

Tag: investitori

  • În ce mai investim

    Norofert (simbol bursier NRF) este un conglomerat agroalimentar care acoperă întreg lanţul de producţie agricolă, de la producţie vegetală la vânzarea şi distribuţia de inputuri ecologice. Activă din anul 2000, compania a încheiat în iulie 2019 un plasament privat de acţiuni prin care a strâns 1,5 milioane de euro de la 72 de investitori în opt ore de la lansare, devenind la acel moment cea mai rapidă ofertă privată.

    În martie 2020, Norofert intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti la o capitalizare de circa 25 de milioane de lei. Spre comparaţie, astăzi investitorii o evaluează la 113 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în doi ani şi jumătate a crescut pe Bursă cu aproximativ 350%, conform calculelor realizate de ZF.

    Grupul Norofert este format din trei entităţi, compania mamă Norofert SA şi subsidiarele Agroprod CEV SRL, fermă de 1.000 de hectare bio achiziţionată în proporţie de 100% la finele anului 2021 şi integrată în grup începând cu 2022, respectiv Norofert USA LLC, companie din Ohio înfiinţată în aprilie 2020 ca parte a strategiei de extindere în SUA.

    Pentru primele nouă luni din 2022, Norofert a raportat un profit net consolidat de 7,6 milioane de lei, în urcare cu 55,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, care se datorează „unei mai bune prezenţe în piaţă, vânzărilor semnificativ mai mari de inputuri solide şi lichide, core businessul Norofert având cea mai mare influenţă asupra creşterii”. Cifra de afaceri a crescut cu 61,8% de la an la an, până la 54 de milioane de lei, în timp ce EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) a crescut cu 43,1%, la 10,5 milioane de lei.

    De la începutul anului 2022, compania l-a numit pe Mircea Fulga în poziţia de CEO, funcţie preluată de la Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, a operat prima fermă, la Zimnicea şi a montat o linie de îngrăşăminte organice solide la fabrica din Filipeştii de Pădure, care deja a produs loturi care au fost livrate către clienţi.

    În continuare, Norofert plănuieşte să investească în spaţii de depozitare pe terenul din Filipeştii de Pădure. În ceea ce priveşte filiala din SUA, urmează câteva întâlniri cu distribuitorii, iar de la începutul anului următor vor începe cel mai probabil vânzările. La nivel local, grupul are în vedere lansarea unor produse noi începând cu anul următor, îngrăşăminte solide şi lichide, dar şi investiţii în irigaţii pentru ferma de la Zimnicea. Totodată, a început proiectul unui laborator de multiplicare de microorganisme şi cercetare şi speră să înceapă construcţia în T1/2023, fiind deja achiziţionate o parte din utilaje.

    Norofert este deţinută în proporţie de 36,4% de Vlad Popescu, în proporţie de 15,3% de Ileana Popescu, respectiv în proporţie de 11,6% de Marius Alexe. Acţiunile NRF s-au depreciat cu 19,3% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 16,1 milioane de lei, respectiv în scădere cu 16,1% în ultimele şase luni, pe tranzacţii de 6,3 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB din
    6 decembrie 2022.

     

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor. Diversificare pe bursă şi în afara ei

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Diversificarea în investiţii este o strategie menită să reducă riscul şi în concordanţă cu toleranţa la risc, cu profilul investiţional şi cu obiectivul personal. Orice administrator de investiţii, broker sau analist vorbeşte despre importanţa diversificării în rândul investitorilor la bursă, iar mulţi o aplică şi în afara ei. Acesta este şi cazul lui Alex Cristescu, de profesie jurist, de ocupaţie dezvoltator imobiliar.

     

    „Sunt investitor de foarte mult timp, am deprins acest stil de viaţă benefic din familie. Pe Bursă am decis să particip pentru a beneficia de eforturile şi mintea altor antreprenori. Eu am un portofoliu orientat pe piaţa AeRO unde am acces la companii antreprenoriale care îşi doresc dezvoltarea afacerii lor prin proiecte care au nevoie de finanţare”, spune Alex Cristescu, „ardelean înmuiat în Dâmboviţa”, aşa cum se descrie.

    În vârstă de 32 de ani, Alex s-a născut în Deva, dar locuieşte de 12 ani în Bucureşti. Este absolvent de Drept Englezesc şi European la Universitatea Queen Mary din Londra, Marea Britanie şi la Katholieke Universiteit din Leuven, Belgia. Jurist pasionat de societăţi comerciale, guvernanţă corporativă şi scripofilie, după studii acesta s-a întors înapoi în ţară să… dezvolte clădiri. Ce altceva mai face?

    „Înţeleg că o diversificare echilibrată nu se face exclusiv pe bursă, ci bursa este parte componentă din aceasta. Cu toţii putem să deţinem nişte acţiuni, obligaţiuni, ETF-uri, titluri de stat, depozite bancare, teren agricol, un spaţiu comercial sau alte imobile, o afacere mică şi toate astea pe lângă o slujbă. Eu mă ocup cu dezvoltarea imobiliară şi am un portofoliu de imobile destinate închirierii. Am şi alte investiţii şi îmi dedic cel puţin jumătate din timpul meu companiei Norofert, unde sunt membru în Consiliul de Administraţie. Tot ce fac este cu pasiune”, afirmă el.

    Înainte de a alege o companie, Alex analizează fundamentele modelului de afaceri şi dacă este de părere că o infuzie de capital ar crea o oportunitate, atunci investeşte. Primele lui investiţii au fost de câteva zeci de mii de euro şi destul de conservatoare. La început a cumpărat acţiuni la companii mari, care ofereau dividende cu randamente de aproximativ 10%, dar şi unităţi de fond ale ETF BET Patria-Tradeville.

    În perioada aceasta a învăţat cum funcţionează bursa şi a aflat ce fel de investitor este. „Au trecut ani până când am decis că este mai potrivit situaţiei mele – vârstă, alte investiţii în afara Bursei – să îmi orientez investiţiile către companii antreprenoriale care au un risc mult mai mare faţă de cele mature de pe piaţa reglementată”, continuă el.

    De cele mai multe ori Alex a ales acţiuni, dar în trecut a deţinut şi obligaţiuni şi foloseşte produsele structurate, adică certificatele turbo care urmăresc un anumit activ, fie mărfuri, fie acţiuni sau indici. În principal investeşte la Bursa de Valori Bucureşti, de obicei în puţini emitenţi. Astăzi, are trei companii în portofoliu – Norofert (69%), SafeTech Innovations (5%) şi Simtel Team (5%), restul de 21% fiind o poziţie de cash.

    „Pentru că eu fac o diversificare şi în afara Bursei, sectorul imobiliar domină portofoliul meu, iar majoritatea resurselor mele financiare au mers către un nou proiect. Am investit alături de colegii mei din CA-ul Norofert, Marius şi Vlad, în compania privată Ultragreens, un crescător de microplante, plante aromatice, salate şi vlăstari care a finalizat în acest an prima fermă verticală din România, cu întreaga producţie contractată de către Kaufland”, mai spune investitorul.

    Alex Cristescu, 32 de ani

    PROFESIE: jurist

    OCUPAŢIE: dezvoltator imobiliar

    INVESTEŞTE: diversificat

    Lui Alex îi plac fabricile şi fermele. Poate acesta este şi unul dintre motivele pentru care a participat la primul lui plasament privat, cel al producătorului de inputuri organice Norofert din iulie 2019, prin care compania a atras de la 72 de investitori 1,5 milioane de euro în opt ore de la lansare. În martie 2020, Norofert a venit la BVB, iar cu fondurile atrase a construit prima sa linie de producţie. Alex a mai participat şi la alte plasamente private de acţiuni la Agroland, Simtel şi Arctic Stream, iar pentru obligaţiuni, la SelfPay, Bitsoft şi Prefera Foods.

    „Prefer să investesc într-o companie la o majorare de capital social sau emisiune de obligaţiuni pentru că doresc o infuzie de capital care să contribuie la progresul companiei, să-şi îndeplinească un ţel şi să atingă un alt nivel în dezvoltarea ei. Urmăresc ca emitentul să aibă un plan bine definit şi realizabil, marje nete bune sau foarte bune, care să creeze active profitabile, un avantaj în piaţă şi o echipă competentă şi harnică. Nu investesc în companii pentru dividend sau acţiuni gratuite, dar după câteva raportări doresc să văd active mai mari, datorii rezonabile, o cifră de afaceri în creştere, un profit decent şi o poziţie de numerar bună”, explică Alex Cristescu.

    Investitorul şi-ar dori mai multe opţiuni pentru cât mai mulţi participanţi la piaţă. Ar vrea să vadă listate la Bursa de la Bucureşti mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, din sectoare cât mai variate, dar mai ales din producţie.

    „Avem suficiente resurse în România să producem bunuri şi servicii cu valoare adăugată”, spune el.

    Despre piaţa AeRO crede că are capacitatea să deservească acest sector din economie.

    „IMM-urile au o capacitate de adaptare foarte bună şi generează cele mai bune randamente la o infuzie de capital înţelept alocată. Pe piaţa AeRO consider că există doar câteva companii care vor dovedi că au avut îndemânarea să gestioneze fondurile atrase de la investitori şi au creat active productive şi profitabile. De progresul lor depinde viitorul acestei pieţe, iar companiile care vor urma vor avea o platformă mai solidă, bună şi performantă pentru dezvoltare”, afirmă el.

    Alex are mai multe conturi de tranzacţionare şi nu a agregat randamentele pentru toate, însă în 2021, un an atipic pentru pieţele de capital, el a avut un randament marcat de aproape 100%. În 2022, cu ajutorul produselor structurate şi ce profit a marcat pe acţiuni şi obligaţiuni, a ajuns la un randament de circa 50%, iar pentru 2023 se aşteaptă la un randament „ceva mai normal”, de 10%.

    Şi cu investiţiile în afara Bursei spune că a progresat. Recunoaşte că nu le ştie pe toate şi că uneori îşi ia riscuri nu tocmai bine calculate. Aşa a ajuns şi să marcheze pierderi de când investeşte.

    „Am marcat pierderi, dar acestea nu au fost foarte mari, iar pe portofoliul consolidat tot pe profit am rămas. Am învăţat despre mine că trebuie să citesc mult. De fiecare dată când o fac filtrez destul de bine informaţia şi îmi este mult mai uşor să decid următoarea mişcare. O singură dată am zis că vreau să renunţ la investiţii, în 2008, dar trebuie să participi dacă doreşti să beneficiezi. A sta pe margine nu este o soluţie”, susţine el.

    În ultimele luni, investitorul a închis poziţii şi a suplimentat la anumiţi emitenţi, luând în considerare faptul că situaţia din piaţă este una tipică de bear market (piaţă de scăderi). El consideră că 2023 va fi un an foarte greu pentru că s-au adunat extrem de multe variabile – inflaţie, dobânzi în creştere, îndatorare mare, fluctuaţie valutară, preţuri mari la utilităţi, costuri mai mari de transport, deficite bugetare mari şi războiul care nu se încheie la graniţa României. Dacă mai adăugăm seceta, deja avem un 2023 greu de anticipat şi de gestionat.

     

    „Am avut nevoie de mai mulţi ani până când am reuşit să am o strategie pe bursă care să îmi fie potrivită.” Alex Cristescu

    Cum se poziţionează el în acest context?

    „La sfârşit de 2022 multe companii au raportat vânzări în creştere, dar, în majoritatea cazurilor, cu profitabilitatea drastic redusă. Acest fapt există la toate firmele din România. Astfel, mă pregătesc pentru scenariul probabil că economia va suferi o contracţie în trimestrele II şi III din 2023, pentru că sectorul privat trebuie să ajusteze strategia: cheltuieli mai mici, economii, investiţii mai mici. Consumatorul va face la fel. Posibil să avem majorări de taxe. Mizez pe o strategie conservatoare pentru anul 2023”, explică el.

    Alex Cristescu este un investitor care citeşte mult şi, astfel, ştie foarte clar motivele pentru care alege o investiţie sau alta. Strategia lui este simplă. Fie creează, fie investeşte în active productive, adică acelea care produc un profit peste rata inflaţiei. Nu investeşte în orice nu are un activ productiv la bază, cum ar fi criptomonede, aur sau modele de afaceri cu marje nete extrem de mici sau supraîndatorate.

    „Strategia mea de a investi în active productive s-a dovedit a fi una câştigătoare şi m-a protejat de fiecare dată. În decursul crizelor prin care am trecut am învăţat că pieţele de capital au tendinţa pe termen scurt de a supraevalua sau subevalua acţiunile şi asta independent de rezultatele financiare ale emitenţilor.

    Comportamentul investitorilor se schimbă brusc şi cel mai bine este să-l aştepţi pe Mr. Market să termine cu manifestările sale după care să te gândeşti la următorul pas oportun”, îndeamnă el. În privinţa momentului potrivit pentru a intra în piaţă, Alex spune că este oricând şi la orice vârstă.„Este important să începi.” Odată ce ai prins gustul, este esenţial să te documentezi. El recomandă fiecărui începător să citească măcar o dată un raport anual de la Fondul Proprietatea, o lectură de aproximativ două ore care are o analiză economică deosebită şi dă o imagine de ansamblu pentru piaţa noastră de capital.

    Totodată, trimite pe oricine vrea să afle mai multe şi să reducă din timpul alocat studiului în comunitatea de investitori InvestestelaBursa.ro. „Eu am avut nevoie de mai mulţi ani până când am reuşit să am o strategie pe bursă care să îmi fie potrivită. Este foarte uşor să ajungi investitor la Bursă, brokeri buni există, platforme accesibile sunt, informaţia pentru investitori este prezentă. Uneori consider ca este mult prea uşor să investeşti şi nu dedici timp pentru a citi despre investiţia ta. Orice investitor trebuie să formeze un reflex în a citi înainte de a investi”, conchide Alex Cristescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Scripofilia, numită şi scriptofilie, constă în studiul şi colecţionarea de titluri bursiere vechi care au fost cotate sau nu pe o bursă de valori. Prin tradiţie şi la nivel internaţional, scripofilia este o ramură a numismaticii, ca şi notafilia, câştigându-şi recunoaşterea ca hobby în jurul anului 1970. Termenul a fost creat prin alăturarea cuvântului englez scrip (drept de proprietate) la sufixoidul grec philos (a iubi). Scripofilul sau colecţionarul de titluri vechi poate fi definit drept un istoric al economiei.

    2. Mr. Market este o alegorie creată de celebrul investitor Benjamin Graham pentru a descrie ceea ce el considera că sunt trăsăturile iraţionale sau contradictorii ale pieţei de valori şi riscurile de a urmări gândirea de grup. Mr. Market este un investitor condus de panică, euforie şi apatie şi abordează investiţia ca pe o reacţie la starea sa de spirit, mai degrabă decât printr-o analiză fundamentală sau tehnică. Mr. Market a fost prezentat pentru prima dată în cartea lui Graham din 1949, The Intelligent Investor.

     

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

    Agribusiness

    Norofert (simbol bursier NRF) este un conglomerat agroalimentar care acoperă întreg lanţul de producţie agricolă, de la producţie vegetală la vânzarea şi distribuţia de inputuri ecologice. Activă din anul 2000, compania a încheiat în iulie 2019 un plasament privat de acţiuni prin care a strâns 1,5 milioane de euro de la 72 de investitori în opt ore de la lansare, devenind la acel moment cea mai rapidă ofertă privată.

    În martie 2020, Norofert intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti la o capitalizare de circa 25 de milioane de lei. Spre comparaţie, astăzi investitorii o evaluează la 113 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în doi ani şi jumătate a crescut pe Bursă cu aproximativ 350%, conform calculelor realizate de ZF.

    Grupul Norofert este format din trei entităţi, compania mamă Norofert SA şi subsidiarele Agroprod CEV SRL, fermă de 1.000 de hectare bio achiziţionată în proporţie de 100% la finele anului 2021 şi integrată în grup începând cu 2022, respectiv Norofert USA LLC, companie din Ohio înfiinţată în aprilie 2020 ca parte a strategiei de extindere în SUA.

    Pentru primele nouă luni din 2022, Norofert a raportat un profit net consolidat de 7,6 milioane de lei, în urcare cu 55,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, care se datorează „unei mai bune prezenţe în piaţă, vânzărilor semnificativ mai mari de inputuri solide şi lichide, core businessul Norofert având cea mai mare influenţă asupra creşterii”. Cifra de afaceri a crescut cu 61,8% de la an la an, până la 54 de milioane de lei, în timp ce EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) a crescut cu 43,1%, la 10,5 milioane de lei.

    De la începutul anului 2022, compania l-a numit pe Mircea Fulga în poziţia de CEO, funcţie preluată de la Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, a operat prima fermă, la Zimnicea şi a montat o linie de îngrăşăminte organice solide la fabrica din Filipeştii de Pădure, care deja a produs loturi care au fost livrate către clienţi.

    În continuare, Norofert plănuieşte să investească în spaţii de depozitare pe terenul din Filipeştii de Pădure. În ceea ce priveşte filiala din SUA, urmează câteva întâlniri cu distribuitorii, iar de la începutul anului următor vor începe cel mai probabil vânzările. La nivel local, grupul are în vedere lansarea unor produse noi începând cu anul următor, îngrăşăminte solide şi lichide, dar şi investiţii în irigaţii pentru ferma de la Zimnicea. Totodată, a început proiectul unui laborator de multiplicare de microorganisme şi cercetare şi speră să înceapă construcţia în T1/2023, fiind deja achiziţionate o parte din utilaje.

    Norofert este deţinută în proporţie de 36,4% de Vlad Popescu, în proporţie de 15,3% de Ileana Popescu, respectiv în proporţie de 11,6% de Marius Alexe. Acţiunile NRF s-au depreciat cu 19,3% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 16,1 milioane de lei, respectiv în scădere cu 16,1% în ultimele şase luni, pe tranzacţii de 6,3 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB din
    6 decembrie 2022.

     

     

     

    „Am reuşit să îmbunătăţim recuperarea creanţelor şi cash flow-ul, întrucât am făcut asigurări pe portofoliul de clienţi. Am mărit sumele pe factoring şi scontare, pe care le-am accesat cu băncile pentru a aduce creanţele mai aproape ca termen şi pentru a folosi cash-ul pentru investiţii şi activitatea curentă”

     

     

    Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Norofert.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Business internaţional. Investitorii de pe bursele americane, optimişti cu privire la ultima lună a anului. Ce ar putea alimenta un raliu de Crăciun

    ♦ În ultimii 80 de ani, S&P 500 a avut randamente pozitive în aproape trei sferturi din lunile decembrie

    Piaţa de capital din Statele Unite a înre­gistrat creşteri puternice în toamnă, iar evo­luţia ar putea continua inclusiv în decembrie, o lună bună din punct de vedere istoric.

    Indicii S&P 500, Nasdaq Composite şi Dow Jones Industrial Average au fost pe plus în noiembrie. De altfel, S&P a crescut cu aproape 12% faţă de minimul de anul acesta, atins pe 12 octombrie, potrivit Barron’s.

    Printre factorii care au influenţat dinamica indicilor se află, în primul rând, scăderea ratei inflaţiei, care i-a determinat pe unii investitori să mizeze pe faptul că Rezerva Federală (Fed) – banca centrală americană – va încetini ritmul de creştere a ratelor dobânzilor. Astfel, recentul avans ar putea continua în perioada următoare. În general, decembrie este una dintre cele mai bune luni ale anului pe Wall Street. Din 1928 încoace, dinamica medie înre­gistra­tă în ultima lună a anului de către S&P 500 este de plus 1,7%, arată datele Dow Jones, ceea ce face decembrie a treia cea mai bună lună dintr-un an calendaristic. În ultimii 80 de ani, S&P a crescut în 70% din lunile decembrie.

    Sfârşitul anului reprezintă perioada în care o bună parte din investitorii americani îşi finanţează conturile de pensie, ceea ce aduce noi fluxuri de bani în piaţă, în ceea ce este cunoscut drept „raliul de Moş Crăciun“.

    Totuşi, dacă indicele preţurilor de consum din noiembrie nu va afişa o scădere semnificativă faţă de nivelul de 7,7% din octombrie, participaţii la piaţă vor lua în considerare o strategie mai agresivă din partea Fed.

    Un scenariu ar mai consta într-o declaraţie a băncii centrale americane conform căreia ritmul de creştere a dobânzii de referinţă va încetini în decembrie, însă ratele ridicate vor rămâne în picioare pentru o lungă perioadă de timp.

    Pe de altă parte, piaţa ar putea avea dreptate cu privire la faptul că inflaţia s-ar afla pe un trend descendent. De exemplu, indicele preţurilor de consum din SUA a coborât deja de la 8,2% în septembrie la 7,7% în octombrie, peste aşteptările analiştilor.

    În plus, dacă Rezerva Federală ar anunţa o creştere mai mică a dobânzilor – o majorare de jumătate de punct procentul, în loc de trei sferturi – acest lucru ar valida o ipoteză a pieţei potrivit căreia deciziile băncii centrale ar duce într-un final la o evitare a mult temutei perioade de recesiune şi instabilitate financiară.

    Fără dinamica din 30 noiembrie, indicii S&P, Nasdaq Composite şi Dow Jones au scăzut anul acesta cu 17,5%, 30,6%, respectiv 7,5%, conform Google Finance.

  • Val de pesimism în rândul investitorilor imobiliari din Europa pentru anul viitor

    Investitorii imobiliari din Europa sunt pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia sectorului în 2023 şi estimează că preţurile ridicate ale energiei şi o recesiune vor duce la scăderea gradului de ocupare şi a chiriilor, chiar şi în sectoarele anterior solide, şi implicit la reducerea profiturilor.

    O redresare în sectorul imobiliar nu este probabilă mai devreme de începutul anului 2024, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2023 realizat de PwC împreună cu Institutul Urban Land.

    ”Izbucnirea războiului în Ucraina şi consecinţele acestuia aduc un nou val de pesimism în rândul investitorilor europeni din sectorul imobiliar, după ce ieşirea din criza sanitară le-a dat pentru scurt timp încredere. Liderii din industrie anticipează că 2023 va fi un an dificil, în care lichidităţile vor scădea, pe o piaţă în care volumul investiţiilor, chiriile şi gradul de ocupare vor fi din ce în ce mai mici. Îngrijorările legate de inflaţie, ratele dobânzilor şi evoluţia economică sunt în creştere faţă de anul trecut când deja începeau să alarmeze mediul de afaceri. Oportunităţile de creştere şi de obţinere a unui randament bun al investiţiilor există în continuare, dar ecuaţia a ceea ce reprezintă o afacere bună s-a schimbat din nou”, a declarat Francesca Postolache, Partener, PwC România.

    Disponibilitatea capitalului pentru investiţii în 2023 a ajuns la cel mai mic nivel de la criza financiară globală din 2008, fiind preconizată o scădere puternică a activităţii de dezvoltare, după o încetinire în 2022.

    Pesimismul privind evoluţia pieţei reiese şi din intenţia scăzută a respondenţilor de a achiziţiona proprietăţi imobiliare: 51% dintre participanţii la sondaj se aşteaptă să fie cumpărători neţi de active imobiliare în 2023, în scădere faţă de anul trecut (59%). Datele sunt mai pesimiste chiar şi faţă de cele din 2020, când 55% dintre participanţii la sondaj declarau că intenţionează să achiziţioneze proprietăţi imobiliare în 2021.

    Dincolo de incertitudinea generală pentru viitorul apropiat, investitorii semnalează şi alte motive de îngrijorare cu privire la evoluţia sectorului. Astfel, 92% dintre respondenţi arată că disponibilitatea resurselor şi costurile de construcţie sunt principalele lor îngrijorări pentru 2023, cât şi pentru următorii 3-5 ani, pe fondul deficitului de materiale şi al forţei de muncă, precum şi a presiuni inflaţioniste. Alte îngrijorări enunţate se referă la creşterea economică europeană (76%), dobânzi (73%) şi evoluţia economică globală.

    Totuşi, anul 2023 ar putea să aducă şi oportunităţi pentru investitorii bine capitalizaţi, atât pentru achiziţii, având în vedere scăderea evaluărilor, cât şi pentru dezvoltări viitoare, fiind aşteptată o scădere a preţurilor la terenuri, dar şi un declin accentuat al concurenţei între dezvoltatori.

    Sectorul rezidenţial rămâne în topul preferinţelor fiind considerat mult mai stabil din perspectiva veniturilor decât sectoarele comerciale. Totuşi, creşterea bruscă a costurilor de construcţie şi a costurilor forţei de muncă afectează şi dezvoltatorii rezidenţiali, limitând oferta în contextul în care cererea rămâne ridicată.

    Infrastructura pentru energie nouă rămâne în topul sectoarelor promiţătoare, pe fondul uneia dintre cele mai mari provocări globale – tranziţia către energia verde. Aceasta este urmată de sectorul de life sciences (cercetare/dezvoltare în domeniul farmaceutic, alimentar, biotehnologie, etc) şi de centrele de date. Contrar ediţiei de anul trecut, logistica a coborât în clasamentul general de pe locul al treilea pe locul al optulea, în timp ce se remarcă un interes crescut pentru o serie de subsectoare cu o componentă socială (cămine pentru bătrâni, case sociale, etc).

    Clasamentul anual al celor mai atractive oraşe europene pentru investiţiile imobiliare arată că investitorii vor continua să-şi plaseze banii în oraşele importante ale Europei, în ciuda faptului că perspectivele au scăzut în toate cele 30 de oraşe analizate în raport.

    Pentru al doilea an consecutiv, Londra rămâne principala metropolă în clasamentul preferinţelor investitorilor pentru 2023, Paris urcă pe locul al doilea, în timp ce Berlin coboară pe poziţia a treia a clasamentului. De altfel, se remarcă o scădere a scorurilor pentru toate oraşele germane incluse în top pe fondul dependenţei de gazul produs în Rusia şi potenţialul impact asupra economiei europene.

    Clasamentul oraşelor este următorul:

    1 Londra
    2 Paris
    3 Berlin
    4 Madrid
    5 Munchen
    6 Amsterdam
    7 Frankfurt
    8 Hamburg
    9 Barcelona
    10 Milano.

    Raportul a fost realizat în rândul a 1.038 de respondenţi din 20 de ţări din Europa.

  • Curiosul caz al monedelor stabile. Ce rol au aşa numitele „stablecoins” în ecosistemul crypto şi cum ar putea fi ele reglementate de legislaţia europeană cunoscută drept MiCA

    Aşa-numitele monede digitale stabile (stablecoins) sunt de câţiva ani o realitate la nivelul pieţei crypto, această clasă de active digitale înregistrând o capitalizare de piaţă de aproape 150 de miliarde de dolari şi volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore, la momentul realizării articolului. Totuşi, acestea sunt de mai multe tipuri, iar anul 2022 a adus şi prăbuşirea zgomotoasă a monedei stabile din ecosistemul Terra LUNA, care a şters o capitalizare de 60 de miliarde de dolari în doar câteva zile. BUSINESS Magazin a discutat cu mai mulţi antreprenori şi manageri din piaţă pentru a afla care este viitorul acestei clase de active.

    „Vreau să vă gândiţi la următorul lucru: MiCA va permite doar băncilor şi instituţiilor de e-money să lanseze stablecoin în Uniunea Europeană”, a declarat Augustin Dobre, CEO al companiei Capital Financial Services, care operează sub brandul Twispay, în cadrul discursului susţinut cu ocazia evenimentului X Day, organizat la Paris de către MultiversX, fosta Elrond Network, în perioada 3-5 noiembrie.

    Capital Financial Services este prima companie din România care a obţinut o licenţă de e-money de la Banca Naţională a României (BNR), încă din 2013. Mai exact, compania este prima instituţie emitentă de monedă electronică reglementată de banca centrală locală, ceea ce înseamnă că se supune aceloraşi reguli şi verificări precum o bancă.

    MiCA este un acronim pentru Markets in Crypto Assets Regulation şi se referă la cadrul de reglementare pe care îl pregăteşte Uniunea Europeană pentru piaţa activelor digitale, cadru ce va stabili reguli într-o piaţă de altfel puţin reglementată, în care nu există suficiente mecanisme pentru protejarea intereselor investitorilor în faţa unor evenimente neprevăzute sau în faţa actorilor rău intenţionaţi.

    „Noi, ca instituţie emitentă de monedă electronică, putem să emitem un stablecoin. Noi şi băncile, conform MiCA. Aceasta este propunerea actuală, ca numai băncile şi emitenţii de monedă electronică să poată emite stablecoins, ceea ce mi se pare destul de logic pentru că noi suntem auditaţi când vine vorba de partea de protejare de monedă”, a adăugat Dobre.

    Propunerea care vine odată cu MiCA este privită cu încredere de mai mulţi jucători din piaţă, care consideră că băncile şi instituţiile emitente de monedă electronică se supun deja reglementărilor necesare pentru a oferi siguranţă investitorilor.

    „Eu privesc bine această idee. Tokero nu are nici cea mai mică problemă cu genul acesta de reglementări, nu mi se pare un lucru atât de greşit pentru că în continuare este nevoie de asta. Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie, protecţie care dă încredere zonei crypto”, a explicat Marius Morra, cofondator şi CEO al Tokero, un exchange crypto românesc evaluat la 15 milioane de euro.

    Înainte de a intra mai mult în detalii despre cum ar trebui să arate viitorul acestei clase de active sau care ar trebui să fie emitenţii, cred că este important să înţelegem ce sunt de fapt aceste monede digitale stabile şi care este rolul lor.

    Ce înseamnă stablecoin

    Monedele digitale stabile există deja de câţiva ani în ecosistemul crypto, iar la momentul redactării articolului datele de pe platforma CoinMarketCap – care agregă informaţii de pe mai mult exchange-uri – arată o capitalizare totală de aproape 150 de milliarde de dolari pentru această clasă de active, respective volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore.

    „Monedele stabile pot fi de două feluri, adică centralizate şi descentralizate. Ambele au ca scop păstrarea în permanenţă a parităţii cu o monedă fiduciară, însă reuşesc acest lucru prin modalităţi diferite. Majoritatea stablecoinurilor au ca etalon dolarul american (ex: USDT, USDC), dar pot avea acoperire şi în alte monede fiduciare ca euro (ex: EUROC) sau chiar şi în aur (ex: PAXG)”, a detaliat Paul Achim, analist şi trader în piaţa activelor digitale.

    Cea mai mare monedă digitală stabilă este USDT (Tether), cu o capitalizare de piaţă de peste 69,5 miliarde de dolari, urmată de USDC (USD Coin), cu o capitalizare de 42,8 miliarde de dolari, respectiv BUSD (Binance USD), cu o capitalizare de 22,7 miliarde de dolari.

    Investitorii din piaţa crypto utilizează în mod constant astfel de monede digitale stabile atunci când nu vor să îşi schimbe activele digitale în monedă fiduciară, ci vor să rămână cu banii în crypto, fără a fi afectaţi de volatilitate.

     Pentru un investitor care face trading timpii care fac diferenţa pot fi chiar şi de câteva zeci de secunde sau de câteva minute în contextual volatilităţii ridicate din piaţa crypto, ceea ce înseamnă că nu este sustenabil să facă de fiecare dată schimbul între o poziţie crypto şi o monedă fiduciară, mai ales dacă sunt luate în calcul şi costurile de tranzacţionare.

    Cele mai populare monede digitale stabile sunt cele centralizate, care au ca etalon dolarul sau euro, şi pentru care există garanţii care să susţină paritatea 1 la 1 cu dolarul sau cu euro, astfel încât stabilitatea să poată fi menţinută în orice condiţii.

    „Pe paritate 1 la 1 este foarte simplu: dacă emiţi un milion de monede stabile trebuie să dovedeşti că ai active lichide de 1 milion de euro/dolari”, a punctat Augustin Dobre, CEO-ul Twispay.

    La polul opus există monedele digitale stabile descentralizate, iar în cazul acestora situaţia devine mai complicată şi pot apărea chiar probleme structurale, după cum arată istoria recentă a pieţei crypto.

    „Monedele stabile descentralizate au acoperire într-o altă monedă (ex: ETH), iar paritatea lor este asigurată prin utilizarea unui algoritm. Un exemplu de stablecoin descentralizat este moneda DAI, o criptomonedă creată de MakerDAO pe blockchainul Ethereum. Pentru a se emite noi monede DAI e necesar ca cineva să depună ETH într-un contract inteligent ca garanţie pentru un împrumut în DAI. Orice împrumut este supracoleteralizat, adică valoarea totală de ETH stocată în acel contract inteligent va fi mereu mai mare decât numărul de DAI emişi în circulaţie. În felul acesta, sistemul se asigură că monedele DAI aflate în circulaţie vor avea acoperire chiar şi atunci când valoarea ETH scade brusc”, a ilustrat Paul Achim, pentru a arăta cât de complex este mecanismul unui astfel de activ digital.

    Un caz celebru de „stablecoin algoritmic” este cel al proiectului Terra LUNA, respectiv al monedei digitale stabile UST (TerraUSD), care a înregistrat în primăvară un crah de 60 de miliarde de dolari în câteva zile. Prăbuşirea acelui proiect a declanşat un declin de 300 de miliarde de dolari la nivelul întregii pieţe crypto.

    TerraUSD şi LUNA erau două monede-surori pe blockchainul Terra. Acesta reprezintă o reţea similară cu blockchainurile Ethereum sau Bitcoin, doar că blockchainul Terra este guvernat de moneda cunoscută drept LUNA, spre deosebire de ETH sau BTC. Întregul proiect a fost dezvoltat în 2018 de compania Terraform Labs, după cum notează Forbes.

    Terraform Labs a creat moneda UST drept un aşa-numit stablecoin algoritmic pe reţeaua Terra. În timp ce monede digitale stabile precum USDT sau USDC au în spate bani reali în conturi bancare, UST nu este era susţinut de vreo monedă fiduciară. În schimb, valoarea unui UST era sprijinită de moneda LUNA.

    Aici trebuie menţionat că o reţea blockchain poate utiliza o monedă digitală stabilă şi pentru a le oferi recompense investitorilor, printr-un mecanism similar cu cel al dobânzii la depozit, care în piaţa crypto se numeşte „staking”. În primăvara acestui an, investitorii care plasau moneda stabilă UST la staking puteau obţine o „dobândă” anuală de 20%, ceea ce părea ieşit din comun chiar şi pentru mecanismele pieţei crypto.

    Ba chiar unii investitori au început să se întrebe dacă nu este vorba mai degrabă de o schemă Ponzi. Echipa din spatele Terra LUNA a convins piaţa că modelul lor de stablecoin algoritmic este viabil şi poate rezista în orice condiţii, mai ales în contextul în care compania Terraform Labs avea în spate şi rezerve de Bitcoin în valoare de câteva miliarde de dolari. Paritatea dintre moneda LUNA şi moneda stabilă UST însemna că atunci când preţul pentru o monedă LUNA era de 85 de dolari, puteai schimba oricând acea monedă cu 85 UST.

    Totodată, un UST putea fi schimbat pentru echivalentul a 1 dolar în moneda LUNA. Dacă valoarea UST ajungea să scadă uşor în comparaţie cu valoarea LUNA, traderii profitau de oportunitate şi cumpărau UST pe care îl schimbau ulterior pentru LUNA.

    Atât LUNA cât şi UST s-au prăbuşit în momentul în care UST şi-a pierdut paritatea cu dolarul şi nu şi-a mai îndeplinit rolul de monedă stabilă. În data de 7 mai, un volum de UST în valoare de 2 miliarde de dolari a fost scos din poziţia de staking, iar sute de milioane de monede au fost lichidate rapid.

    Încă nu este clar dacă această mutare a fost o reacţie a investitorilor la creşterile de dobânzi dirijate de FED, banca centrală americană, sau dacă a existat un actor rău-intenţionat care a profitat de vulnerabilităţile blockchainului Terra.

    Ce este clar este că vânzările rapide au făcut ca un UST să valoreze doar 0,91 dolari, în loc să îşi păstreze o paritate de 1 la 1. Prin urmare, traderii au început să profite de această marjă. Întreaga situaţie a degenerat rapid, ceea ce a făcut ca atât valoarea UST, cât şi cea a LUNA să scadă rapid, exchange-urile au început să delisteze ambele monede, piaţa a înregistrat o criză de lichiditate, iar ambele active au ajuns în scurt timp să nu mai valoreze nimic.

    Acum, cadrul legislativ care vine în Europa sub numele de MiCA ar trebui să se asigure că astfel de situaţii nu vor mai exista în piaţa crypto, întrucât investitorii trebuie protejaţi.

    „Legea va impune anumite cerinţe necesare la nivel de rezervă monetară care vor avea ca scop evitarea colapsurilor de tip Terra (LUNA). Totuşi, consider că această reglementare nu va rezolva problema de fond, iar scopul ei este mai degrabă de a crea o bază legală care va permite autorităţilor să-i tragă la răspundere pe cei care vor mai iniţia în viitor proiecte precum Terra”, a explicat Paul Achim.

    Stablecoins, o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto

    Analistul este de părere că monedele digitale stabile sunt o variantă digitalizată a banilor şi reprezintă o alternativă la sistemele clasice de plăţi.

    „Ele sunt o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto. Momentan, ele sunt utilizate preponderent în ecosistemul crypto şi sunt tranzacţionate contra diverselor criptomonede de pe exchange, dar stau şi la baza diverselor servicii DeFi (finanţe descentralizate)”, adaugă Achim.

    Marius Morra, fondatorul exchange-ului românesc Tokero, a subliniat că investitorii prezenţi pe platforma operată de compania pe care o conduce utilizează astfel de active din ce în ce mai mult.

    „Se foloseşte destul de mult pentru că avem implementat USDT (Tether). Vom dori să implementăm şi alte tipuri de stablecoins din ce în ce mai folosite, dar per total sunt utilizate din ce în ce mai mult”.

    Investitorii au în portofoliu astfel de active digitale pe tot parcursul unui ciclu investiţional, iar acestă regulă se aplică şi în timpul unei perioade de bear market, cum este cea pe care o experimentează pieţele globale în prezent.

    „Odată ce portofoliul tău creşte ar trebui să fie diversificat, iar diversificarea ar trebui să vină BTC, ETH, celelalte monede altcoins şi monede stabile sau dolar american, euro, dacă ţi se pare că e un risc prea mare în monede stabile“, a explicat Daniel Niţă, analist crypto şi youtuber, în cadrul emisiunii Crypto Club, realizată de ZF în parteneriat cu Tradesilvania.com.

    Totuşi, el a recomandat ca investitorii care apelează la monede digitale stabile să le aleagă pe cele care sunt susţinute de rezerve de monedă fiduciară, adică de cash în bancă sau de alte active lichide.

    „Te uiţi dacă activul este susţinut de ceva. Dacă ai 1 miliard de monede USDC in circulaţie, ar trebui să existe în spate 1 miliard de dolari într-o bancă sau ceva care valorează echivalentul unui miliard, cum sunt meta¬lele. Acel stablecoin era susţinut doar de o altă cripto¬mo¬nedă. (…) USDC mi se pare cel mai sigur în acest moment, întrucât proiectul este auditat, creat de compania Circle, deci la asta ne uităm, dacă este bazat pe ceva în sistemul financiar şi dacă are lichiditate. Mai sunt USDT, BUSD (Binance) şi USDP care este bazată pe aur“.

    Augustin Dobre de la Twispay consideră că această clasă de active ar putea juca şi altfel de roluri în viitor, în principal pentru jucătorii care doresc să profite de faptul că sistemele blockchain sunt active non-stop.

    „Şi schemele de plată se uită la stablecoin ca posibilitatea de monedă de decontare a tranzacţiilor. De ce? Pentru că blockchain-ul oferă viteză şi oferă accesibilitate 24/7. În momentul actual, sistemul financiar şi schemele de plată pentru a face decontările folosesc sistemele bancare legacy. Eu dacă astăzi fac o plată cu cardul ea se duce prin scheme, dar banii se decontează conform cu perioadele de decontare. Eu astăzi plătesc, mâine se decontează banii la banca comerciantului şi probabil poimâine se decontează în contul comerciantului printr-un alt transfer bancar. Există o întârziere. Dacă s-ar face decontări în stablecoin plăţile s-ar face cu o întârziere mult mai mică, fiind vorba de blockchain”, a explicat el.

    Totuşi, Dobre spune că schemele de plată vor putea folosi şi viitoarele monede digitale emise de băncile centrale în acest scop, moment în care stablecoin-urile îşi vor găsi alte întrebuinţări, precum metoda de recompense pentru investitorii unei anumite reţele. Aşa cum se întâmplă cu monedele care permit acea funcţie de staking.  

    „Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie.”

    Marius Morra, CEO şi cofondator al Tokero

  • Exchange-urile crypto se zbat să calmeze nervii clienţilor după prăbuşirea FTX: Platformele de tranzacţionare au promis că vor publica toate doveziile pentru a garanta investitorilor că fondurile lor sunt în siguranţă

    Exchange-urile de active digitale se grăbesc să îşi asigure clienţii că fondurile lor sunt în siguranţă, în timp ce prăbuşirea FTX a lui Sam Bankman-Fried provoacă o undă de şoc în întreaga industrie, scrie Financial Times.

    Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede din lume, precum şi rivali mai mici, printre care se numără Crypto.com, OKX şi Deribit, au promis că vor publica toate dovezile că deţin rezerve suficiente pentru a se ridica la nivelul obligaţiilor faţă de clienţi. Coinbase, bursa listată în SUA, a încercat, de asemenea, să se distanţeze de criza care a cuprins FTX, locul de tranzacţionare a activelor digitale fondat de Bankman-Fried.

    Prăbuşirea bruscă de săptămâna trecută a FTX şi a Alameda Research, magazinul de tranzacţionare al lui Bankman-Fried, văzute cândva ca adevărate centre de greutate ale industriei, a erodat grav încrederea în piaţa activelor digitale. FTX avea mai puţin de 1 miliard de dolari în active uşor de vândut faţă de 9 miliarde de dolari în pasive înainte de a intra în faliment vineri, a raportat sâmbătă Financial Times.

    Între timp, soldurile ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, au scăzut cu 7% în ultimele două săptămâni, ajungând la 22,9 milioane pe principalele exchange-uri de criptomonede, inclusiv FTX, potrivit datelor furnizate de platforma de analiză blockchain Nansen. La ratele de schimb actuale, acest lucru indică o scădere de aproximativ 2 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că unii investitori îşi retrag monedele din locurile centralizate în favoarea stocării lor folosind propriile sisteme.

    Directorul executiv al Binance a avertizat săptămâna trecută cu privire la potenţialul unei crize “în cascadă” în sectorul criptografic în urma eşecului FTX, despre care a spus că ar putea semăna cu criza financiară globală din 2008. 

    Coinbase a trimis vineri un e-mail clienţilor, consultat de FT, în care descrie “modul în care activitatea Coinbase este diferită şi, în cele din urmă, protejează mai bine” conturile şi activele clienţilor. E-mailul făcea referire la poziţia financiară a companiei şi spunea că bursa, condusă de directorul executiv Brian Armstrong, deţine activele clienţilor în mod individual. 

    Platformele de tranzacţionare au încercat, de asemenea, să se distanţeze de ceea ce a mai rămas din FTX după ce grupul a declarat că investighează tranzacţiile anormale care s-ar fi putut desfăşura în ultima perioadă. Elliptic, o firmă de criminalistică blockchain, a declarat sâmbătă că există indicii că 477 de milioane de dolari în criptoactive au fost luate de la FTX în noaptea de vineri spre sâmbătă.

    Kraken, o platformă de tranzacţionare de cripto-monede, a îngheţat duminică o serie de conturi deţinute de FTX Group, de compania de tranzacţionare soră Alameda Research şi de directorii acestora, în urma unei discuţii cu ofiţerii de poliţie. “Aceste conturi au fost îngheţate pentru a le proteja creditorii”, a declarat compania pe Twitter, adăugând că alţi clienţi Kraken nu au fost afectaţi.

    Între timp, Binance, a pus pe pauză depozitele de FTT, un token emis de FTX pentru a proteja utilizatorii. “Am observat o mişcare suspectă a unei cantităţi mari de FTT demarată de către cei care au implementat contractul token-ului”, a declarat duminică bursa.

  • Ce se ascunde în spatele celei mai controversate tranzacţii a momentului: Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 mld. dolari, pe care nu pot să le vândă în piaţă că nu le cumpără nimeni

    Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.

    Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.

    În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.

    Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.

    Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.

    Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.

    Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.

    „Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”

    Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.

  • Elon Musk le-a transmis bancherilor că plănuieşte să încheie achiziţia Twitter până vineri

    Elon Musk a anunţat luni că va încheia achiziţia Twitter Inc. până vineri, în cadrul unei conferinţe video cu bancherii care ajută la finanţarea tranzacţiei, potrivit unor persoane care cunosc problema, scrie Bloomberg.

    Băncile, care oferă finanţare prin datorii de 13 miliarde de dolari, au terminat de întocmit contractul final de credit şi sunt în proces de semnare a documentelor, unul dintre ultimii paşi înainte de a trimite efectiv numerarul către patronul Tesla.

    Acţiunile Twitter au ajuns până la 53,18 USD, aproape de preţul de achiziţie al lui Musk de 54,20 USD.

    Creditorii de pe Wall Street, conduşi de Morgan Stanley, se pregăteau deja în ultimele săptămâni să finanţeze datoria, a raportat anterior Bloomberg. Dar nimic nu este sigur cu Musk, miliardarul care cu doar câteva săptămâni în urmă căuta să renunţe la înţelegere. Aceste ultime evoluţii sugerează că tranzacţia se va încheia, cel mai probabil, până la termenul limită de 28 octombrie stabilit de instanţă.

    Într-o tranzacţie normală de cumpărare, băncile, noul proprietar şi conducerea companiei s-ar reuni cu investitorii pentru a vinde datoria şi a prezenta afacerea. Dar scrisoarea iniţială de angajament pentru datorii prevedea că partea lui Musk va ajuta până la 30 de zile după închidere şi că Musk va participa cel mult două ore la orice întâlnire cu investitorii.

    Băncile se confruntă cu o serie de pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari din tranzacţie — durere care ar fi realizată odată ce datoria este vândută investitorilor instituţionali. Costul mediu al împrumuturilor a crescut în acest an odată cu accelerarea inflaţiei, cu sporirea temerilor legate de recesiune şi cu demararea turbulenţelor geopolitice, cu mult peste rata maximă a dobânzii de 11,75% pe care băncile i-au promis-o lui Musk pentru cea mai riscantă tranşă a datoriei. Obligaţiunile nedorite cu rating Triple-C se tranzacţionează la aproximativ 15,8% în medie, potrivit datelor indicelui Bloomberg.

    Băncile de pe Wall Street au fost deja nevoite să folosească aproximativ 30 de miliarde de dolari din banii lor în acest an pentru a finanţa împrumuturile pentru achiziţii şi cumpărări pe care nu le-au putut transfera investitorilor. Suma s-ar ridica la peste 40 de miliarde de dolari odată ce băncile finanţează acordul Twitter vineri, aşa cum era de aşteptat.

    Preţul total de achiziţie al Twitter este de 44 de miliarde de dolari. Băncile s-au angajat să ofere finanţarea datoriei în aprilie — când apetitul investitorilor pentru activele riscante era mai puternic.

  • Elon Musk le-a transmis investitorilor că plănuieşte să reducă aproximativ 75% din cei 7.500 de lucrători ai Twitter

    Se pare că Elon Musk intenţionează să reducă semnificativ forţa de muncă a Twitter, potrivit Business Insider.

    Musk le-a spus potenţialilor investitori în afacerea Twitter că plănuieşte să scape de aproape 75% din cei 7.500 de lucrători ai companiei, potrivit documentelor interne şi interviurilor The Washington Post.

    Acordul lui Musk de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari este aşteptat să se încheie vinerea viitoare, cu bună-credinţă, după o bătălie juridică de luni de zile cu Twitter.

    TWP a constatat că, indiferent dacă Musk ajunge să cumpere Twitter sau nu, o serie de concedieri masive ar putea rămâne în continuare în planul companiei de social media.

    Se pare că actuala conducere a Twitter a plănuit să reducă salariile companiei cu aproximativ 800 de milioane de dolari până anul viitor, indiferent de tranzacţie, ceea ce înseamnă că, potrivit TWP, cel puţin un sfert din forţa de muncă a Twitter va fi eliminată.

    Multe companii tehnologice se confruntă cu îngheţarea angajărilor şi cu o serie de concedieri pe fondul unei economii încetinite, deşi nicio altă companie de tehnologie de dimensiunea Twitter nu a concediat un procent atât de mare din forţa de muncă în ultimele luni.

    Experţii care au intrat în contact cu TWP au spus că disponibilizările de această dimensiune ar putea deschide Twitter către un risc mai mare de hack-uri şi conţinut ofensator pe site.

     

  • Lumea e avidă de indicii privind sănătatea economiei Chinei, însă datele sunt din ce în ce mai greu de obţinut, iar analizele negative dispar

    Obţinerea unei imagini clare asupra problemelor celei de-a doua mari economii a lumii a devenit din ce în ce mai dificilă, scrie The Wall Street Journal.

    La începutul acestei săptămâni, biroul naţional de statistică al Chinei a anulat abrupt publicarea datelor trimestriale privind PIB-ul ţării fără a oferi vreun motiv sau a stabili o dată nouă. Cu câteva zile înainte, agenţia vamală a ţării pur şi simplu nu a publicat datele comerciale lunare oficiale, neoferind nicio explicaţie.

    Deciziile, despre care economiş­tii spun că nu au un precedent evi­dent în China, au venit în condiţiile desfăşu­rării congresului Partidului Comunist unde liderul Xi Jinping este de aştep­tat să obţină un al treilea mandat.

    În ultimul an, biroul naţional de statistică al ţării şi firmele private de cercetare au retractat sau eliminat mai multe date pentru ca acestea să nu fie accesibile publicului, în timp ce ra­poar­te ale economiştilor şi analiş­tilor, în special cele cu perspective mai pesimiste, au fost retractate sau şterse. Unii analişti proeminenţi care au ri­dicat semne de întrebare privi­toare la politicile economice şi-au văzut contu­rile de social media sus­pendate.

    Iar, în ultimele săptămâni, auto­ri­tatea de reglementare a pieţei ser­viciilor financiare a îndemnat firmele de brokeraj să se abţină de la co­mentarii înaintea congresului Parti­dului Comunist.

    Integritatea datelor economice din China se află de multă vreme sub semnul întrebării pentru investitori şi economişti. Legea privind securita­tea datelor adoptată de China anul trecut îngreunează şi mai mult acce­sul com­paniilor şi investitorilor stră­ini la in­formaţii privitoare la firme locale.

    Însă îngrijorările privind accesul la indicatori economici exacţi şi ana­li­ze in­dependente sunt în creştere oda­tă cu accelerarea încetinirii eco­nomiei chi­ne­ze înaintea congresului. O mare par­te din date evidenţiază slăbiciuni din economia chineză, care suferă de pe urma declinului sectoru­lui proprie­tăţii şi politicilor Covid-19 care sufocă chel­tuielile consuma­to­rilor şi in­ves­tiţiile.

    Xi între timp încearcă să izoleze economia ţării de turbulenţe geopo­litice şi să prezinte abordarea Chinei drept superioară modelelor occiden­tale de guvernanţă.

    Datele privind exporturile care ar fi trebuit publicate săptămâna trecută erau aşteptate să indice o încetinire a creşterii exporturilor ţării la cel mai scăzut ritm din cinci luni, potrivit unui sondaj WSJ realizat în rândul economiştilor. În mod similar, datele ce ar fi trebuit publicate în această săptămână erau aşteptate să arate o încetinire a creşterii PIB-ului chinez.

    Unii se tem că economiştii şi băncile de investiţii din China ezită să ofere evaluări mai pesimiste ale economiei de teamă să nu intre în conflict cu autorităţile, chiar şi după o serie de reduceri ale estimărilor privind PIB-ul din ultimele luni.

    Acest lucru înseamnă că noi reduceri agresive ar putea urma, în special pentru anul viitor, creând şi mai multă nesiguranţă pentru investitori, arat Logan Wright, de la Rhodium Group.