BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • BSH investeşte în România 110 milioane de euro pentru a construi o fabrică de maşini de spălat rufe. Vor să angajeze 700 de oameni

    Construcţia unei hale de producţie, precum şi a unui centru logistic şi a clădirilor administrative trebuie să înceapă pe proprietate încă din acest an. Liderul European în electrocasnice intenţionează să înceapă producţia de maşini de spălat în anul 2020. După construirea unor noi facilităţi de producţie, fabrica va avea începând cu 2022 o capacitate de producţie anuală de peste un milion de maşini de spălat pentru piaţa europeană.

    Noua locaţie va fi în viitor pe lângă Germania, Spania şi Polonia, cea de-a patra fabrica de maşini de spălat din Europa.
    “În ultimele luni am căutat intens o locaţie potrivită. Proprietatea din Simeria ne oferă condiţii ideale pentru producerea maşinilor de spălat moderne precum şi logistica necesară “, spune Mihai Voicila, director general al filialei BSH din România. “Vom crea peste 700 de locuri de muncă acolo în următorii ani. Scopul nostru este de a produce aparate de uz casnic adaptate nevoilor consumatorilor şi de a face viaţa de zi cu zi mai uşoară pentru oameni. Pentru aceasta avem nevoie de site-uri de producţie şi de centre logistice de primă clasă”.

    Filiala română BSH a fost înfiinţată în 1999 şi comercializează aparate electrocasnice sub mărcile Bosch, Neff şi Zelmer în România. Gama de produse include frigidere, maşini de gătit, maşini de spălat, uscătoare, maşini de spălat vase, aspiratoare, roboţi de bucătărie, maşini de cafea.

    BSH Hausgeräte GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de aparate electrocasnice din lume cu vânzări de aproximativ 13,8 miliarde de euro în 2017 si peste 61,800 de angajaţi. BSH produce în aproximativ 40 de fabrici şi este reprezentată de peste 80 de companii din aproximativ 50 de ţări.

  • Alesonor investeşte 100 mil. euro într-un proiect rezidenţial de lux

    Complexul va cuprinde peste 400 de vile verzi, ce vor beneficia atât de o infrastructură completă, de înaltă calitate, cât şi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – şcoală, grădiniţă şi afterscool, spaţiu de co-working cu săli de conferinţe, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante şi cumpărături, precum şi acces direct la pădurea Băneasa, cea mai mare pădure din jurul oraşului Bucureşti.

    „Având experienţa dezvoltării cu succes a ansamblului rezidenţial Amber Gardens în comuna Tunari,  am ales să continuăm să investim într-un proiect reprezentativ – prima suburbia verde din România, tot zona Pipera – Tunari, zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare.”,  a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.    

    Potrivit reprezentanţilor companiei, zona Pipera – Tunari prezintă multiple avantaje din punct de vedere investiţional faţă de alte zone rezidenţiale din nord: Tunari este singura zonă rezidenţială din nordul oraşului Bucureşti care are acces rapid către centura oraşului, DN1, şoseaua Pipera-Tunari, autostrada A3 şi aeroportul Henry Coandă. Infrastructura în continuă dezvoltare, reţeaua de utilităţi deja existentă, plan urbanistic în comuna Tunari şi taxele reduse pentru clădirile rezidenţiale verzi în comuna Tunari, transportul în comun, extinderea centrelor de business din Nord, reţeaua de şcoli şi grădiniţe apreciate, atât publice cât şi private, centre de recreere, pădurea Băneasa aflată în vecinătate, demonstrează potenţialul de dezvoltare pe termen lung al zonei şi sunt indicii pentru creşterea valorii investiţiilor.

    Dezvoltat pe o suprafaţă de 31 de hectare, proiectul va avea o deschidere de aprox. 1 km la pădurea Băneasa şi se remarcă printr-un masterplan format: 85% teren fără construcţii şi cel mai mic coeficient de utilizare al terenului, fiind dominat de spaţii verzi şi clădiri joase. “Astăzi, pădurile sunt defrişate pentru a construi clădiri. Noi ne-am propus să prelungim pădurea în mijlocul comunităţii pe care o construim.”, a declarat Alex Skouras Managing Partner Alesonor.

    Prima suburbie verde din România va integra clădiri cu design modern şi soluţii tehnologice avansate, având în acelaşi timp respect faţă de natură şi pentru calitatea vieţii celor care vor alege să locuiască aici. „La Amber Gardens ne-am propus să demonstrăm că adevăratul lux este verde şi am reuşit să creştem standarele de confort în fiecare locuinţă. Cu noul proiect ne propunem să extindem această filozofie, la nivel de comunitate. Este un lux pentru copiii noştri să meargă pe jos la o şcoală apreciată sau neînsoţiţi la grădiniţă sau în parc, iar pentru noi să facem o plimbare la restaurant, la cumpărături, la sala de sport, sau să alergăm dimineaţa în pădure. Acest lux va deveni standard lin prima suburbie verde din Romania. Ne adresăm tuturor celor care aspiră la un stil de viaţă wellness, echilibrat, preocupaţi de calitatea vieţii şi de confortul pe care îl oferă locuinţa personală, şi care îşi doresc să îşi crească familiile într-o comunitate în mijlocul naturii, într-o suburbie proiectată în detaliu, de la plan urbanistic, infrastructură, design şi implicare a comunităţii în crearea unei vieţi sociale active.”, a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.

    Alesonor este o companie de dezvoltare imobiliară, fondată în România în anul 2003. Printre proiectele imobiliare în care a investit compania, se numără proiecte rezidenţiale în Bucureşti: Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence, Amber Gardens.

    Amber Gardens este primul ansamblu rezidenţial din România cu vile verzi de lux, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei case pasive, cel mai performant standard energetic din lume. Complexul Amber Gardens a impuns compania Alesonor ca cel mai important dezvoltator rezidenţial de vile din România, şi, în acelaşi timp, ca un promotor al clădirilor verzi, eficiente energetic. 

     

     

  • Bosch investeşte 25 mil. euro într-o clădire de 6 etaje a sediului Centrului de Inginerie

    Directorul Centrului de Inginerie Bosch Cluj-Napoca, Dennis Raabe, a declarat, într-o conferinţă de presă, că noua clădire a Centrului de Inginerie se va întinde pe aproximativ 17.000 metri pătraţi şi va cuprinde restaurante, spaţii de recreere, o sală de sport şi parcări subterane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMB va extinde staţia de epurare de la Glina. Investiţia se ridică la aproape 2 miliarde lei

    “În primul an de mandat am reuşit deblocăm acest proiect vital pentru contractul de lucrări după ce acesta fusese contestat patru ani de zile.În acest moment facem paşi concreţi pentru a putea demara efectiv lucrările. Extinderea staţiei de epurare de la Glina este o investiţie, cu fonduri europene, care se situează topul investiţiilor de mediu din Europa”, a afirmat Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În cadrul acestui contract va fi posibilă realizarea unei staţii de epurare pentru întregul debit de ape uzate colectat în sistemul de canalizare al Municipiului Bucureşti, ape uzate provenite atât de pe raza Capitalei, dar din alte localităţi învecinate din judeţul Ilfov, cât şi construirea unui incinerator de nămol.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinema City a deschis la Cluj cea de-a 5-a sală 4DX din România

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România, parte din Cineworld Group, devenit recent al doilea mare lanţ de cinematografe din lume, în urma extinderii în SUA, prin achiziţia Regal Entertainment Group de către Cineworld Group plc. Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group, face parte din a treia generaţie a unei familii care s-a lansat în afaceri în acest domeniu în 1930, când bunicul său a deschis primul cinema în Haifa, Israel. De peste 87 de ani, Cinema City urmăreşte neîncetat să ofere cea mai bună şi mai diversă experienţă cinematografică unui public cât mai larg.

    Cinema City a mizat întotdeauna pe cele mai importante trenduri cinematografice – precum IMAX, 4DX sau VIP –, încă din 2007, când a deschis primele cinematografe din România. Iar dacă acum zece ani a urmări un blockbuster în format 3D reprezenta cea mai atractivă şi mai nouă modalitate de vizionare a unui film, tendinţele în cinematografie s-au schimbat rapid în ultimii ani, spectatorii căutând în sala de cinema adrenalină şi producţii memorabile trăite din ce în ce mai intens, fapt ce a dus la apariţia unui format precum 4DX-ul – o experienţă pentru toate simţurile. De altfel, în toate ţările unde au fost deschise aceste săli în ultimii ani, într-un ritm alert, spectatorii au fost cuceriţi, 4DX-ul performând în mod susţinut şi aducând din ce în ce mai mulţi oameni la cinema.

    La finalul lui 2017, compania a aniversat 10 ani şi 25 de multiplexuri în România, cu un total de aproape 41,000 de locuri în 231 de săli, printre care se numără şi 2 săli T IMAX, 5 săli 4DX şi 6 săli VIP. Mai mult, doar în ultimii 3 ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro.

    Odată cu deschiderea de luna aceasta, în România există acum un adevărat lanţ de cinema 4DX, care cuprinde 5 săli 4DX (în Mega Mall Bucureşti, City Park Mall Constanţa, Shopping City Timişoara, Brăila Mall şi Iulius Mall din Cluj-Napoca), disponibile doar în reţeaua Cinema City. Aceste 5 săli reprezintă aproape 15% din totalul de 36 existente în întreaga reţea Cineworld din Europa şi Israel, care cuprinde 9 ţări.

    Tehnologia 4DX reprezintă unul dintre cele mai revoluţionare formate de vizionare, fiind creată în 2009 de CJ 4DPLEX. Compania sud-coreeană a combinat tehnologia şi creativitatea pentru a le oferi spectatorilor o experienţă de cinema absolută, în care mişcările fluide sau dinamice ale scaunelor high-tech mobile se completează cu efectele de mediu, precum vântul, ploaia, ceaţa, fulgerele, bulele de săpun sau mirosul, disponibile atât pentru filmele 2D, cât şi pentru filmele 3D.

  • Schimbare radicală pentru unul dintre cele mai mari mall-uri din România. Ce s-a întâmplat după o investiţie de 30 de milioane de euro

    Firma austriacă S Immo AG a încheiat lucrările de remodelare Sun Plaza începute în primul trimestru din 2016 şi au fost încheiate – conform planului de construcţie – în martie 2018.

    Noul centru comercial va fi mai mare cu 11.000 de metri pătraţi şi va avea peste 170 de magazine.

    „Până în prezent, acesta este cel mai amplu proces de reconfigurare a unui mall din Bucureşti. Peste 20.000 de metri pătraţi au fost supuşi modernizării în total, după cum urmează: 11.000 mp cuprinşi într-o aripă comercială nou construită, ce va acomoda peste 40 de noi magazine, plus alţi 9.000 mp cuprinşi în spaţii existente şi care au fost transformate ca parte din proiect. Numărul total de spaţii de retail din Sun Plaza depăşeşte astfel pragul de 170 de unităţi”, au precizat reprezentanţii Sun Plaza.

    Reconfigurarea Sun Plaza a fost concepută de arhitecţii şi inginerii ATP din Viena – o companie de proiectare integrată.

    „Dincolo de reconfigurarea efectivă şi de crearea a noi spaţii de retail şi de divertisment, S Immo AG a integrat şi arta în acest proiect, prin colaborarea cu Peter Kogler, artist austriac cu recunoaştere internaţională şi unul dintre pionierii artei generate pe computer. O instalaţie grafică dispusă pe o suprafaţă de 700 mp redefineşte tunelul subteran care conectează mallul la staţia de metrou Piaţa Sudului. O cascadă luminescentă suspendată, cu o înălţime de 18 metri şi o greutate de peste o tonă, reprezintă un reper vizual şi un veritabil punct de atracţie pentru vizitatori, fiind vizibilă pe două niveluri din mall”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • LOVITURA uriaşă dată de Copos. Care este noua investiţie a omului de afaceri

    „Ambiţia noastră este de a realiza o clădire foarte performantă din punctul de vedere al eficienţei energetice, care oferă chiriaşilor facilităţi excelente, într-o zonă care suntem convinşi că va deveni în scurtă vreme un nou pol de business al Capitalei, mai ales după ce se va realiza şi Magistrala 6 de metrou, care va lega Aeroportul Otopeni de Gara de Nord. Sunt român şi investesc în România!“, a declarat George Copos, proprietarul Grupului ANA.

    Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 39 mil. euro, fără TVA, şi presupune construcţia clădirii de birouri de 24 de etaje lângă hotelul Crowne Plaza. 

    Citeşte contiunarea pe www.zf.ro

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva” – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Oraşul din România care vrea să scape definitiv de problemele şoferilor şi investeşte milioane de euro în noi parcări

    În cadrul acestui proiect de investiţii urmează să fie amenajate peste 600 de locuri de parcare, suprafaţa totală măsurând aproximativ 32.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • TBNR, accelerator de startupuri din Iaşi, şi-a anunţat primele echipe admise în program şi primele investiţii

    Startuprile sunt:

    – Nify LAS, soluţie de learning administration, investiţie de 33.000 EUR
    – RedSuns, drone de cartografiere
    – AMAP, soluţii industriale din zona SCADA, smart metering, energy efficiency
    – Trip & Treat, platformă de turism medical inbound şi outbound
    – Oaza Mamelor, marketplace pentru servicii de wellness pentru mame în perioada sarcinii şi după naştere
    – MKBH, aplicaţie de relaţie de cuplu

    TBNR a fost fondat în Octombrie 2017 de un grup de profesionişti IT din Iaşi, se bucură de susţinerea a 19 mentori şi 21 de investitori, actori reprezentativi ai mediului IT şi de business din Iaşi şi din ţară. Investiţiile TBNR sunt făcute din capital privat şi TBNR va continua să identifice noi oportunităţi de investiţie, în primul rând dintre startupurile admise în propriul său programul de accelerare, ca investitor unic, lead sau partener de rundă cu reţeaua noastră de angel investors.

    TBNR caută startupuri preponderent de software, cu idei scalabile şi potenţial de creştere exponenţială. Echipe din Iaşi, din ţară sau din străinătate pot aplica şi vor fi invitate la discuţii.