BusinessMagazin

Tag: india

  • Clădire prăbuşită în India. Cel puţin 29 de morţi

     Imobilul de şapte etaje s-a prăbuşit joi seara ca un castel de cărţi, într-un morman de oţel şi moloz, care împiedica eforturile salvatorilor de a căuta supravieţuitori.

    Salvatorii au acţionat toată noaptea de joi spre vineri pentru a înlătura molozul şi a degaja supravieţuitori, care au fost evacuaţi, ulterior, pe trăgi improvizate. Doi bebeluşi au fost găsiţi, provocând strigăte de “Allah Akbar” în mulţime, a declarat un fotograf AFP. Picioare ieşeau din moloz într-o scenă macabră.

    “Cel puţin 29 de persoane au murit. Am salvat alte aproximativ 60 de persoane, dintre care unele sunt rănite”, a declarat K.P. Raghuvanshi, un reprezentant al poliţiei în districtul Thane, la aproximativ 35 de kilometri de Bombay. Un bilanţ precedent anunţa 27 de morţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Holi – festivalul culorilor. GALERIE FOTO

    VEZI AICI O GALERIE FOTO DE LA HOLI – FESTIVALUL CULORILOR

  • Diamantul BLESTEMAT care şi-a ucis toţi proprietarii

    Ghinionul adus de diamant se leagă de originile acestuia: se spune că a fost furat de pe un idol din India, iar acest lucru ar fi adus moartea nu doar a celui în proprietatea căruia intra, dar şi a celor care îl atingeau. Mit sau nu, s-au creat diverse intrigi pe parcurusul istoriei în jurul acestui subiect, existând dovezi că mulţi dintre cei care au intrat în contact cu piatra, au avut o serie de probleme.

    Povestea diamantului începe cu secole în urmă, când un bărbat pe nume Jean Baptiste Tefernier a făcut o călătorie în India şi a furat diamantul albastru de pe fruntea statuii hinduse a zeiţei Sita. Potrivit legendei, el ar fi fost sfâşiat de câini sălbatici în timpul unei călătorii în Rusia, după ce vânduse diamantul.

    Unul dintre cumpărătorii diamantului ar fi fost chiar regele Louis al XIV-lea, “Regele Soare”, iar el este cel care a tăiat diamantul, care iniţial ar fi avut 112 carate, potrivit The New York Times. L-a numit “Diamantul albastru al coroanei” şi l-a purtat adeseori la gât, atârnat de o panglică. După moartea lui Louis al XV-lea, Louis al XVI-lea, soţul Mariei Antoaneta a intrat în posesia lui. Potrivit legendei, cei doi au fost decapitaţi în timpul Revoluţiei Franceze.În timpul Revoluţiei Franceze, mare parte din bijuteriile coroanei au fost furate din locul de unde au fost depozitate.

    Diamantul ar fi reapărut în Londra în 1813 în posesia bijutierului Daniel Eliason. Regele George al IV-lea al Angliei ar fi cumpărat diamantul albastru de la Daniel Eliason, iar după moartea lui, ar fi fost vândut din nou pentru plata datoriilor. În jurul anului 1939, diamantul ar fi fost în proprietatea bancherului Henry Philip Hope, de unde şi-a moştenit şi numele. Se spune că familia Hope ar fi fost afectată de blestem, membrii bogaţi ai familiei devenind săraci. Unul dintre descendenţii primului cumpărător ar fi fost un împătimit al jocurilor de noroc şi a vândut bijuteria.

    Bijutierul american Simon Frankel a cumpărat diamantul în 1901 şi l-a adus în SUA. În următorii ani şi-a schimbat proprietarii şi a ajuns la Pierre Cartier care a încercat să îl vândă bogatei Evalyn Walsh McLean. Ea văzuse diamantul în 1910, în timpul unei călătorii în Paris.Mclean şi îi spusese lui Cartier că de obicei obiectele care par să îi aducă ghinion se transformă în noroc pentru ea, iar el a a avut grijă să sublinieze partea negativă a istoriei diamantului, acesta putând fi una dintre sursa legendei blestemului. Totuşi, lui McLean nu i-a plăcut felul în care a fost montat şi nu l-a cumpărat. Câteva luni mai târziu, Pierre Cartier a sosit în SUA şi după ce acesta a fost montat într-o altă formă, ea a cumpărat diamantul.

    Evalyn McLean a purtat bijuteria tot timpul de atunci, a fost convinsă cu greu chiar de doctorul ei să şi-l dea jos pentru o operaţie la gât. L-a purtat drept talisman, au fost făcute speculaţii despre blestemul care ar fi afectat-o. Primul ei născut a murit într-un accident de maşină, iar fiica ei s-a sinucis la 25 de ani. În plus, soţul lui Evalyn McLean a fost declarat nebun şi internat într-un institut specializat pentru astfel de afecţiuni până la moartea lui. Chiar dacă ea ar fi vrut să lase bijuteria moştenire nepoţilor, aceasta a fost pusă spre vânzare în 1949, la doi ani după moartea ei, pentru plata datoriilor acumulate.

    Legenda diamantului blestemat s-a conturat şi în jurul sultanului Turciei Abdul Habd, care ar fi cumpărat diamntul cu 400.000 de dolari în jurul anului 1909 şi, la doar un an după achiziţie, ar fi fost detronat, potrivit weir-encyclopedia.com. Jaques Colette, un alt cumpărător al diamantului, s-ar fi sinucis, iar prinţul Ivan Kanitovski, un alt proprietar, ar fi fost omorât de revoluţionari. Cel care a vândut diamantul sultanului, ar fi murit alături de soţia şi copilul lui după ce au căzut într-o prăpastie cu căruţa în care se aflau, iar unul dintre cei care au păzit diamantul a fost spânzurat.

    Harry Winston, un bijutier din New York este ultimul proprietar al diamantului. El l-a oferit spre purtare la diverse evenimente organizate în scopuri caritabile şi l-a donat apoi muzeului Smithsonian, unde se află şi în prezent. Evident, există speculaţiile că ar fi făcut donaţia pentru a scăpa de blestem.

  • Sfârşitul unei nave blestemate şi mizeria unei industrii nereglementate

    RAMAŞIŢELE EXXON VALDEZ – câţiva metri de perete din oţel – zac pe plaja oraşului indian Alang. Prova a dispărut deja. Un furnicar de muncitori înarmaţi cu lămpi de sudură taie ce-a mai rămas din gigantul de 34.000 de tone care a eşuat în urmă cu aproape un sfert de secol pe ţărmul Alaskăi, cauzând una dintre cele mai grave deversări de petrol din istoria Statelor Unite, eclipsată abia în 2010 de explozia platformei petroliere Deepwater Horizon în Golful Mexic.

    Peste două săptămâni probabil nu va mai rămâne nimic din vasul petrolier care a naufragiat în 1989, deversând 41 milioane de litri de petrol în Strâmtoarea Prince William din Alaska. După accident, Exxon Valdez a fost reutilat, devenind vas de transport de minereuri, şi a fost redenumit recent „Oriental N„. Compania indiană de fier vechi şi reciclare Priya Blue a cumpărat în primăvara anului trecut vaporul pentru 16 milioane de dolari (12 milioane euro) doar pentru a-l tăia.

    În august, vasul a fost tras la ţărm la Alang, unde operează cel mai mare cimitir de nave din lume. Plătiţi cu câteva rupii pe zi, peste 300 de muncitori taie şi demontează vaporul.Dezvăluirea „identităţii„ mai vechi a Oriental N a provocat un mic scandal la Alang. Deşi nu conţine mai multe materiale toxice decât alte vase dezafectate pe plaja din nord-estul Indiei, activiştii pentru protecţia mediului au profitat de notorietatea Exxon Valdez pentru a încerca, fără succes, să blocheze aducerea vaporului pe pământ indian printr-o acţiune la Curtea Supremă.

    Procesul a adus în atenţie însă condiţiile catastrofale de lucru întâlnite la multe şantiere navale din sudul Asiei, unde vasele maritime ieşite la pensie sunt tăiate şi transportate la topit bucată cu bucată. În octombrie, şase muncitori au murit într-o explozie la Alang, în timp ce demontau vasul petrolier „Union Brave„, scrie Der Spiegel. Unul dintre ei a tăiat cu lampa de sudură un compartiment în care se afla încă petrol, provocând o explozie.

    În Pakistan, peste 20 de muncitori au murit şi mai mult de 150 au fost răniţi în anul 2011 pe şantiere navale. Doar la Alang, şantierele navale au revendicat 173 de vieţi din 2001, zdrobiţi de bucăţi de oţel desprinse sau făcuţi scrum de explozii. Muncitorii se caţără de multe ori desculţi pe vapoare, iar incinerarea deşeurilor toxice pe plajă este un obicei.

    AFACERILE MERG BINE PENTRU „ÎNGHIŢITORII DE FIER„, aşa cum sunt supranumite în industrie companiile de fier vechi. Criza globală din domeniul transporturilor maritime a determinat operatorii de flote să strângă cureaua, iar odată cu scăderea tarifelor vasele mai vechi au devenit neprofitabile. Anul trecut au fost tăiate la nivel mondial peste 1.000 de vapoare, cifră record, lider de piaţă fiind India. Şantierele navale din India au reciclat 527 de vase, urmate de cele din Bangladesh, Pakistan şi China. Giganţii din oţel sunt scoşi din uz uneori chiar şi după doar 15 ani de activitate.

    Operatorii de flote din Europa preferă de obicei să trimită vapoarele la cimitirele din sudul Asiei, unde reglementările de mediu şi de protecţia muncii sunt mai puţin stringente, iar cererea pentru oţel este mai mare. Companiile de fier vechi cumpără vase de mare tonaj cu aproximativ 400 de dolari pe tonă. Oţelul de înaltă calitate regăsit de obicei în construcţia acestor nave este la mare căutare în Asia, iar reciclarea vapoarelor satisface în prezent 9% din cererea de oţel din India.

    Drumul de 6 kilometri între oraşul Alang şi şantierul naval seamănă cu un bazar. Oale, paturi, televizoare şi alte accesorii folosite odată de echipajele navelor maritime se vând la grămadă. Obiectele care nu atrag cumpărători, precum baterii consumate sau cutii de vopsea goale, sunt incinerate în aer liber. Fumul cu miros înţepător se amestecă cu gazele de eşapament de la camioanele de mare tonaj care cară către furnale bucăţi uriaşe de oţel tăiate din nave.

  • “Elevii mi se adresează cu Micule Domn”. Azad are 1 m înălţime la 22 de ani şi a ajuns profesor, aşa cum a visat – GALERIE FOTO

    Este, în continuare, captiv într-un corp de copil.La 18 ani a fost confundat cu un copil şi etichetat drept “ciudăţenie”, dar Azad a fost ambiţios şi şi-a urmat visul: a devenit profesor, relatează DailyMail. El îi învaţă pe copii informatică la o şcoală din India, iar elevii se apleacă atunci când îi vorbesc.

    Pentru a vorbi cu elevii, domnul Singh se urcă pe o masă, iar elevii i se adresează în mod afectuos, spunându-i <Micule Domn>. El spune că nu-l deranjează această formulă de adresare. Câştigă 10.000 de rupii (cam 700 de lei) pe lună şi se îmbracă cu haine potrivite pentru copii de şapte ani.

    “Nu mă deranjează (situaţia – n.r), am reuşit să fac ceea ce mi-am dorit dintotdeauna. Oamenii mă tratează diferit acum, că am o slujbă – cu respect”, a declarat el pentru The Sun.

    Când avea 18 ani, un controlor de tren l-a luat drept copil, motiv pentru care s-a simţit jenat. La şcoală a fost chinuit de colegi din cauza dimenisunilor sale şi a fost atât de terorizat de ameninţările că va fi răpit de vreun circar încât i-a fost frică să mai iasă din casă.

    Povesteşte acum că toate dificultăţile din copilărie l-au întărit. Sora sa în vârstă de 19 ani, Laxmi, are aceeaşi boală iar părinţii nu şi-au permis să plătească pentru tratamentul hormonal care i-ar fi ajutat. Cea mai tânără dintre surorile sale are 15 ani şi este elevă la şcoala unde Azad predă.

  • Cum să faci un bloc în două zile

    Campioane la viteză în materie de construcţii sunt India şi China, scrie The Indepenent. O companie anglo-indiană, Synergy Thirslington, a ridicat în numai 48 de ore un bloc cu zece etaje într-un cartier-dormitor al capitalei provinciei Punjabi, Chandigarh. La construcţia blocului, numit Instacon, s-au folosit panouri din spumă poliuretanică pentru pereţi, realizaţi întâi în fabrica firmei şi apoi montaţi pe şantier. Oficialii constructorului susţin că au în plan o casă care poate fi ridicată în douăzeci de ore, răspunzând astfel cererii foarte mari de locuinţe din India.

    O companie din China, Broad, a reuşit să termine două hoteluri “instant” în oraşul unde îşi are sediul, Changsha. Primul hotel, înalt de 15 etaje, a fost gata în şase zile, iar un altul de 30 de etaje în două săptămâni, folosind în proporţie de peste 90% elemente prefabricate. Motivul grabei îl constuie, pe lângă costurile mai mici, dorinţa de a evita sezonul ploios, afirmă constructorul. Broad susţine că soluţia sa constructivă a fost supusă unor încercări seismice, verificându-se rezistenţa la un cutremur de magnitudine 9, iar în prezent are planuri să atace segmentul zgârie-norilor, dorindu-şi să construiască cea mai înaltă clădire de acest tip din lume, Sky City de 220 de etaje, în numai şase luni.

    Un alt proiect prefabricat va fi construit la New York, fiind proiectat de către nArchitects, în urma câştigării unui concurs pentru locuinţe mai mici decât standardul actual destinate ocupării de una sau două persoane. Clădirea AdAPT va fi formată din apartamente modulare prefabricate şi apoi asamblate pe şantier.

  • Cel puţin 14 morţi şi peste 100 de răniţi în urma unor atentate în India

    Aceste atentate au loc la puţin timp după execuţia, la 7 februarie, a unui musulman separatist din Cashmir, condamnat la moarte pentru participarea sa la atacul islamist împotriva Parlamentului din New Delhi din decembrie 2001, care a declanşat un conflict cu Pakistanul. India era în alertă de două săptămâni.

    “Numărul total al morţilor este 14, numărul răniţilor este 119. Şase sunt în stare critică”, a declarat vineri ministrul de Interne indian Sushil Kumar Shinde în timpul unei conferinţe de presă în metropola meridională.

    N. Rao, un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei din Hyderabad, a confirmat bilanţul de 14 morţi şi a estimat numărul răniţilor la 80.

    Poliţia a avasat joi numărul de 20 de morţi şi circa 50 de răniţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi dintre suspecţii inculpaţi pentru violul colectiv din India nu îşi recunosc vinovăţia

    “Vor pleda nevinovaţi pentru toate capetele de acuzare. Nu s-a dovedit nimic”, a declarat avocatul M.L. Sharma.

    Şase persoane, inclusiv un minor, au fost arestate după agresiunea care a avut loc pe 16 decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima execuţie în India după 2004: Unicul supravieţuitor al comandoului care a comis atentatele de la Bombay în 2008 a fost executat

    Mohammed Kasab, un pakistanez în vârstă de 24 de ani, a fost executat la ora locală 7.30 (4.00, ora României) în Închisoarea Yerwada din Pune, în statul Maharashtra (vest), după ce o cerere de graţiere pe care i-a adresat-o preşedintelui Pranab Mukherjee a fost respinsă. “El a fost spânzurat la ora (locală) 7.30 (miercuri) dimineaţa”, a declarat pentru presă R. R Patil, ministrul de Interne din Maharashtra. Kasab era singurul supravieţuitor al comandoului alcătuit din zece bărbaţi care a atacat hoteluri de lux, un restaurant turistic, gara principală şi centrul evreiesc din Bombay, omorând 166 de persoane şi rănind alte peste 300, în perioada 26-29 noiembrie 2008. Ceilalţi nouă membri ai comandoului au fost ucişi de către forţele de securitate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Rulmenţi Bârlad vrea 1% din piaţa mondială

    Compania speră să vândă în 2023 produse de circa un miliard de dolari, acoperind 1% din piaţa mondială de profil. Pentru aceasta, anul viitor va fi finalizată fabrica din India, în urma unei investiţii de 10 milioane de dolari. Cu 100 de angajaţi într-o primă fază, unitatea va ajunge la 500 de salariaţi, cu o investiţie de 35 milioane dolari în următorii cinci ani.

    Rulmenţi Bârlad vrea să încheie, de asemenea, un parteneriat cu o firmă din China pentru deschiderea unei fabrici de rulmenţi. Alte proiecte se referă la lansarea unei unităţi de producţie în Rusia, în prezent compania prospectând piaţa, şi la modernizarea unităţii din Bârlad.

    Rulmenţi Bârlad face parte din holdingul turc Kombassan prin URB Group.