Tag: filme

  • Isteria “Hobbit” cuprinde şi România. Biletele la anumite cinematografe, rezervate până pe 26 decembrie – GALERIE FOTO SI VIDEO

     “The Hobbit: The Battle of the Five Armies” pare să fie cel mai de succes film al anului în România. Conform unei analize Business Magazin, în Bucureşti există cinematografe la care toate biletele au fost rezervate până pe data de 26 decembrie.

    În Statele Unite, filmul a avut încasări de 11,2 milioane de dolari în prima zi în care a fost difuzat, pe 17 decembrie.

     “The Hobbit: The Battle of the Five Armies”, al treilea film din trilogia care transpune pe marile ecrane Hobbitul de J.R.R. Tolkien, intră pe 19 decembrie în cinematografele din România.

    Filmul ce încheie seria oferă o concluzie epică a adventurilor lui Bilbo Baggins, Thorin Oakenshield şi ale Companiei Piticilor. După ce îşi revendică pământul natal de la dragonul Smaug, compania eliberează o forţă mortală în lume. Furios, Smaug îşi revarsă supărarea pe populaţia lipsită de apărare din Lake Town.

    Thorin este atât de obsedat de comoara revendicată, încât sacrifică prietenia şi onoarea pentru a o păstra, în ciuda eforturilor disperate ale lui Bilbo de a-l face să ia decizia corectă. Bilbo apelează la o soluţie extremă, iar dezastrul se extinde, căci Sauron trimite patru legiuni de orci pentru a lua cu asalt Muntele Singuratic. Pentru a se apăra, rasa piticilor, a elfilor şi a oamenilor trebuie să ia o decizie: se unesc sau vor fi distrue. Bătălia celor cinci armate îl surprinde pe Bilbo luptând din răsputeri pentru viaţa sa şi a prietenilor săi, în timp ce soarta Pământului de Mijloc este în joc.

     

  • GLOBURILE DE AUR 2015: “Grand Budapest Hotel” şi “St Vincent”, nominalizate pentru cea mai bună comedie

    Cea de-a 72-a ediţie a premiilor Globul de Aur, decernate de Asociaţia presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA), va avea loc pe 11 ianuarie 2015, la Los Angeles, potrivit hfpa.org.

  • “Boyhood”, “The Imitation Game” – nominalizate la Globul de Aur pentru cel mai bun film dramă

    Cea de-a 72-a ediţie a premiilor Globul de Aur, decernate de Asociaţia presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA), va avea loc pe 11 ianuarie 2015, la Los Angeles, potrivit hfpa.org.

  • Un nou trailer pentru unul dintre cele mai asteptate filme ale anului viitor – FOTO+VIDEO

    “Mad Max: Fury road” a avut un buget de 100 de milioane de dolari şi este regizat de George Miller, cel care a produs şi primele filme ale francizei, lansate în anii ’80. Din distribuţie fac parte Tom Hardy (“Inception”, “The Dark Knight rises”), Charlize Theron (“Monster”, “Hancock”) şi Rosie Huntington-Whiteley (“Transformers: Dark of the Moon”).

    Filmările s-au desfăşurat în mare măsură în deşertul din Namibia şi în Australia. Producţia va fi lansată pe 15 mai 2015.

    “Mad Max” este o poveste plasată într-un cadrul post-apocaliptic, unde toată lumea luptă doar pentru a supravieţui. Primul film, lansat în 1979, a fost urmat de “Mad Max: Road Warrior” şi “Mad Max: Beyond Thunderdome”.

    Considerat unul dintre cele mai de succes filme ale anilor ’80, seria “Mad Max” a avut încasări cumulate de peste 300 de milioane de dolari.

     

  • A apărut primul trailer pentru Star Wars Episode VII: The Force Awakens – VIDEO

    Primul trailer pentru Episode VII: The Force Awakens a fost lansat vineri pe contul de Youtube al LucasFilm Ltd.

     Star Wars: Episodul VII va ajunge pe ecrane în decembrie 2015, conform site-ului imdb.com. Deşi are o nouă echipă de producători şi un nou regizor, printre actori se vor regăsi şi cei care au dat viaţă personajelor în filmele din anii ’70, respectiv Harrison Ford, Mark Hamill şi Carrie Fisher.

    Acţiunea acestui nou episod va fi plasată la 30 de ani după cea din Episodul VI: Întoarcerea cavalerului Jedi. Surse din echipa de producţie au declarat că bugetul se va situa în jurul valorii de 200 de milioane de dolari, iar filmările sunt programate să înceapă în curând la Abu Dhabi.

     

  • Supereroii din umbră. Cum a ajuns Marvel să definească nivelul de referinţă al unui gen cinematografic

    PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT ÎN 1941 UNUL DINTRE CEI MAI IUBIŢI SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al companiei, cu vânzări de peste un milion de exemplare.

    Anul următor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures, însă studioul de film nu a reuşit să producă niciun episod de-a lungul perioadei contractuale, astfel încât personajul a revenit creatorilor săi.

    Ca urmare a tranzacţiei dintre Marvel Entertainment Group şi ToyBiz din 1993, Avi Arad a fost numit CEO al Marvel. În primă fază, lucrurile nu au mers însă prea bine; s-a decis cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grăbit să prezinte publicului eroi de benzi desenate. ”Atunci când închei o afacere cu un studio de producţie, intri pe o listă de aşteptare alături de alte 500 de proiecte, aşa că sunt şanse mari să te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem să mai facem asta„, declara la acea vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis în august 1996 crearea Marvel Studios.

    Primul film lansat a fost ”Blade„, în 1998, bazat pe benzile desenate cu acelaşi nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington şi avându-l pe Wesley Snipes în rolul principal, a avut încasări de peste 130 de milioane de dolari. A urmat ”X-Men„ în anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape 300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor două filme, Marvel a demonstrat, într-o perioadă în care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri decât pe idei originale, că lumea era dispusă să cunoască personaje ce nu mai apăruseră pe marele ecran.

    În anul 2009, The Walt Disney Company a făcut publică o tranzacţie prin care achiziţiona pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Până în prezent, francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind ”Iron Man„, iar cel mai recent ”Guardians of the Galaxy„. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Încrederea celor de la Marvel se află la cote înalte, aceasta fiind probabil explicaţia pentru care studioul a decis să aducă pe marile ecrane personaje precum cele din ”Guardians of the Galaxy„ sau ”Ant-Man„, puţin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care Marvel le-a lansat sau pe care urmează să le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul său film cu ani în urmă.

    Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul că Marvel nu a avut până acum niciun eşec de box office, iar acest lucru va încuraja probabil lansarea unor noi francize sau prezentarea altor personaje.

    Concluzia este că brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office-ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Cluj: 50 de filme, majoritatea în premieră naţională, la a X-a ediţie a Festivalului de film gay

    Lucian Dunăreanu, directorul Festivalului “Serile filmului gay”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că speră că fiecare nouă ediţie a acestei manifestări “va ajuta la prăbuşirea cât mai multor ziduri ridicate între societatea civilă şi comunitatea LGBT”.

    “50 de filme dintr-un total de 780 înscrise, majoritatea în premieră naţională, au fost selectate să intre în competiţia din acest an a Festivalului «Serile filmului gay», singurul cu această tematică din România, ele provenind din 21 de ţări. Din ce în ce mai multă lume a auzit de acest festival, din ce în ce mai mulţi tineri trec peste prejudecăţile cu care au fost încărcaţi de acasă şi vin la aceste filme, vin să vadă şi să încerce să cunoască şi o altă lume, despre care nu ştiu decât din can-can-ul mediatic şi din poveştile cu zmei pe care le-au auzit de acasă sau de la prieteni. Cu fiecare ediţie, mesajul nostru ajunge la mai multă lume, ne facem mai bine cunoscuţi, lumea începe să se obişnuiască cu ideea că existăm şi că nu suntem mai diferiţi decât ceilalţi, odată ce începi să ne cunoşti. Prin cultură, poarta noastră rămâne mereu deschisă şi sperăm că fiecare nouă ediţie va ajuta la prăbuşirea cât mai multor ziduri ridicate între societatea civilă şi comunitatea LGBT”, a spus Dunăreanu.

    Potrivit acestuia, la festival vor fi proiectate, în premieră, patru lung metraje şi documentare în parteneriat cu Ambasada Finlandei, Ambasada Spaniei şi Institutul Francez din Cluj-Napoca.

    “Festivalul aduce la Cluj-Napoca regizori şi producători din străinătate, dar şi un juriu internaţional ce va desemna cel mai bun film de scurt metraj, cel mai bun documentar şi cel mai bun film de lung metraj. Ca şi până acum, şi publicul, care va avea acces gratuit la aceste proiecţii, îşi va putea desemna pelicula preferată în cele trei locaţii alese în acest an – un cinematograf, o ceainărie şi un club”, a afirmat directorul festivalului.

    Lucian Dunăreanu a adăugat că programul festivalului va mai cuprinde, pe lângă proiecţia de filme, lansări de cărţi, un worshop axat pe discursul instigator la ură realizat în parteneriat cu asociaţia “GoFree” dar şi o o expoziţie itinerantă prin cafenelele clujene.

    “Un eveniment aparte îl va reprezenta, în contextul creşterii numărului de persoane infectate cu HIV şi a lipsei unui efort concentrat guvernamental de implementare a unui program naţional de educaţie, dezbaterea «Sunt stǎpânul sǎnǎtǎţii mele» la care vor fi invitaţi să vorbească dr. Anca Streinu-Cercel, şef lucrări al Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. dr. Matei Balş» din Bucureşti, şi psihologul Odette Chirilǎ, de la aceeaşi instituţie”, a mai spus Lucian Dunăreanu.

    Festivalul se va desfăşura la Cluj-Napoca în perioada 10 – 16 noiembrie.

  • Probleme la Oscar: nu se găsesc cinci roluri feminine mari, care să merite premiul

    La bărbaţi până acum preferinţele se îndreaptă spre tineri sau veterani, care apar în filme care aflate deja pe ecrane sau care nu au fost lansate încă: Eddie Redmayne – “The Theory of Everything”, Benedict Cumberbatch – “The Imitation Game”, Michael Keaton – ” Birdman”, Steve Carell  – “Foxcatcher”, Ellar Coltrane “Boyhood”,   Miles Teller – “Whiplash”, Kevin Costner – “Black and White”, Al Pacino – “The Humbling”, Jack O’Connell – “Unbroken”, Bradley Cooper – “American Sniper” sau  Mark Wahlberg – “The Gambler”.

    La roluri feminine este secetă, pentru că lansările din toamnă au fost puţine: Reese Witherspoon în “Wild” este cea mai notabilă. Asta înseamnă pârtie pentru tinere precum Jenny Slate şi pentrui producţii independente, precum “Obvious Child”. O licăr de lumină îl aduce “Still Alice” şi Julianne Moore în rolul unei profesoare care se confruntă cu un început de Alzhemer, un rol care o plasează în poziţia de favorită la premiu.

    Problema rolurilor feminine nu este nouă: în 2013 Martha Lauzen, directoare la Center for the Study of Women in Television and Film din San Diego a analizat 300 de filme lansate în 2013. Studiul concluziona că femeile reprezentau 15% dintre rolurile principale, 29% dintre personajele principale şi 30% din personajele cu un rol vorbit.

    Cinematograful comercial în schimb, ignorat de regulă de votanţii de la Oscar, beneficiază în schimb de serviciile unor nume precum Angelina Jolie – “Maleficent” şi Jennifer Lawrence – seria “Hunger Games”.
     

  • Mai ţineţi minte filmele SF cu maşini zburătoare? Ei bine, ele tocmai au devenit realitate

    Maşină, denumită AeroMobil 3.0, vine ca urmare a peste 25 de ani de cercetare. “Ideea de transport personal este pe cale să se schimbe”, a declarat Juraj Vaculik, CEO al AeroMobil.

    Designul maşinii a fost realizat de către Stefan Klein, fondatorul departamentului de profil din cadrul Academiei de arte din Slovacia. El a început să lucreze la concept în 1989.

    În anul 2013, o versiune a maşinii a fost autorizată de către autoritatea aviatică din Slovacia, urmând ca şi modelul 3.0 să primească în curând dreptul de a circula.

    Deşi pare un produs destinat celor cu un venit considerabil, reprezentanţii companiei spun că şi-ar dori ca maşina să ajungă, în primul rând, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura rutieră lasă de dorit.

    Compania nu a anunţat care va fi preţul de vânzare al maşinii, nici data la care la care aceasta va deveni disponibilă doritorilor.