BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • ANALIZĂ: Senatul a cheltuit în martie 100.000 de lei pe deplasări externe. TOPUL celor mai scumpe vizite oficiale

     Discuţiile pe tema costurilor deplasărilor externe au avut loc în Biroul Permanent al Senatului încă din luna martie, când, în şedinţa din data de 17 martie, chestorul Nicolae Moga (PSD) atrăgea atenţia asupra faptului că, în ritmul în care se aprobă aceste deplasări în afara ţării, la diverse acţiuni, în vară Senatul va rămâne fără niciun ban.

    “Am cheltuit până la ora asta (martie – n.r.) cu 30% mai mult pentru deplasările externe. În ritmul ăsta, vă atenţionez că, la vară, nu mai avem niciun ban pentru deplasări externe”, spunea atunci chestorul PSD.

    Potrivit situaţiei cheltuielilor externe ale senatorilor în luna martie, suma totală a cheltuielilor cu deplasările externe a ajuns la circa 99.000 de lei.

    Cea mai scumpă deplasare externă a fost a senatorului PSD Florea Voinea, membru în comisia de politică externă, în vizită oficială în Republica Chineză, pentru care Senatul a plătit peste 20.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia prelungeşte RESTRICŢIILE pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la 31 mai 2016

    “Consiliul Federal a decis astăzi (miercuri – n.r.) să prelungească cu doi ani restricţiile temporare aplicate muncitorilor bulgari şi români. Prioritatea acordată muncitorilor autohtoni, contingentele (acordarea unui număr limitat de permise de şedere – n.r.), precum şi controlul asupra condiţiilor de salarizare şi de muncă sunt, prin urmare, menţinute”, se arată în comunicatul Consiliului Federal.

    Potrivit sursei citate, prelungirea restricţiilor până la 31 mai 2016 se face “în virtutea protocolului II al Acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat între Elveţia şi Uniunea Europeană.

    Acordul, care a intrat în vigoare la 1 iunie 2009, permite Elveţiei, la fel ca şi statelor membre vechi ale UE, să restricţioneze acccesul pe piaţa muncii timp de 7 ani” pentru noile intrate. Perioada de tranziţie are trei etape. În ultima etapă, Elveţia poate menţine restricţiile doar în cazul în care există o perturbare gravă a pieţei forţei de muncă.

    Elveţia a anunţat, la 30 aprilie, anularea restricţiilor pe piaţa muncii impuse etapizat, în 2012 şi 2013, cetăţenilor din 25 de state membre ale Uniunii Europene.

    Decizia Consiliului Federal vizează toţi muncitorii şi prestatorii de servicii din anumite sectoare economice, precum construcţii şi horticultură.

    La sfârşitul anului 2013, în Elveţia erau înregistraţi 15.199 de rezidenţi din România şi Bulgaria, în creştere cu 18,1%, ceea ce reprezintă doar 0,8% din numărul total de cetăţeni UE stabiliţi în această ţară.

  • Elveţia supune la vot instituirea celui mai mare salariu minim din lume – ACTUALIZAT cu rezultatul votului

    ACTUALIZARE ORA 21: Electoratul a respins propunerea de introducere a salariului minim, cu o majoritate de 76,3% dintre alegători, conform rezultatelor finale ale referendumului, citate de Bloomberg. De asemenea, alegătorii elveţieni au respins şi cealaltă propunere supusă la vot, cea de cumpărare a unor avioane de luptă Gripen de la Saab AB în valoare de 3,1 mld. franci elveţieni. Prezenţa la vot a fost destul de ridicată, respectiv 55,5% care şi-au exprimat opţiunea despre propunerea de salariu minim şi 55,3% despre achiziţia avioanelor de luptă.

    La ora actuală, Elveţia nu există un salariu minim reglementat, deşi circa 90% dintre angajaţi câştigă mai mult de 4.000 de franci pe lună, conform Bloomberg. Sondaje citate de Reuters arătau că 64% dintre electori sunt contra introducerii salariului minim, propus de marile sindicate din ţară şi susţinută de politicienii socialişti şi de ecologişti, care justifică măsura prin faptul că preţurile în Elveţia sunt printre cele mai mari din lume.

    Măsura de instituire a salariului minim a fost contestată puternic de patronate, care afirmă că un salariu minim atât de mare ar lovi industria manufacturieră, care realizează peste 20% din PIB, precum şi companiile mici şi mijlocii, unde lucrează două treimi din angajaţii elveţieni.

    Ajustat la paritatea puterii de cumpărare, salariul minim propus ar însemna 2.500 de euro pe lună, peste nivelul din ţările UE cu cel mai mare salariu – Luxemburg (1.921 euro) şi Belgia (1.502 euro), conform Eurostat. La nivelul UE, numai şapte ţări din 28 nu au salariul minim reglementat prin lege.

    Chestiunea salariului minim se află şi în atenţia altor guverne, având în vedere consecinţele negative ale crizei asupra nivelului de trai şi asupra disponibilităţii companiilor de a oferi salarii decente în contextul unei oferte excedentare de forţă de muncă. Cancelarul german Angela Merkel susţine introducerea unui salariu minim de 8,50 euro, propunere care va fi dezbătută în Bundestag luna viitoare. În SUA, preşedintele Barack Obama susţine majorarea salariului minim de la 7,25 dolari pe oră la 10,10 dolari. În Marea Britanie, guvernul condus de David Cameron a aprobat majorarea salariului minim din octombrie cu 3%, la 6,5 lire (10,88 dolari).

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia finanţează România cu 2,5 milioane de franci elveţieni pentru combaterea spălării banilor

     “Obiectivul general al acestui proiect este să reducă activităţile de spălare a banilor prin întărirea capacităţii de analiză a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În acest sens, România a solicitat sprijin pentru achiziţionarea de soft specializat şi hardware pentru analiza informaţiilor financiare, precum şi pentru întărirea capacităţii profesionale a principalilor actori implicaţi în prevenirea spălării banilor”, a declarat Thomas Stauffer, şeful biroului elveţian de contribuţii din România, la evenimentul de semnare a acordului de finanţare.

    Acordul face parte din programul de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale, cu o sumă totală aolcată de 181 de milioane de franci elveţieni, din care România a contractat circa 70%, potrivit ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot tinerii din România să câştige mii de euro în SUA, Elveţia, Koreea sau Senegal

    Cele mai exotice internshipuri plătite de pe platforma de recrutare SmartDreamers se adresează absolvenţilor de studii superioare şi vin din partea AIESEC, cea mai mare asociaţie studenţească globală. Posturile sunt în domenii precum educaţie, marketing, vânzări sau management şi pot aduce internilor venituri lunare de până la 3000 de dolari.

    Programele de internship marca AIESEC pe diverse poziţii în companii din Europa aduc cele mai mari venituri lunare. Astfel, pentru un internship de Management Intern în Elveţia, la Basel, candidaţii trebuie să cunoască limba Engleză, să fie licenţiaţi şi să aibă cunoştinţe de Management prin proiect şi Training/Facilitare. cel care va fi ales să ocupe această poziţie va câştiga 3100 de dolari după prima lună de lucru. Tot în Basel, dar pentru o poziţie de Management Assistant, câştigul lunar este de 3700 de dolari! Programul de internship durează un an.

    Pe un post asemănător, dar la o şcoală din Londra, un intern va câştiga 2805 dolari după prima lună. Ca şi în cazul internship-ului din Elveţia, contractul are o durată de un an. Candidatul ideal pentru acest internship trebuie să fie capabil să ajute la dezvoltarea şi pregătirea resurselor pentru activităţile de învăţare în concordanţă cu planurile stabilite, să observe performanţele elevilor şi să ofere feedback profesorilor în ceea ce priveşte progresul fiecărui elev în parte.

    În Koreea se caută zece profesori de Limba Engleză, remuneraţia fiind de 430 de dolari pe lună, programul fiind pe o durată de trei luni de zile. În India, în localitatea Kolkata, e nevoie de un profesor de Limba Spaniolă pe o durată de 15 săptămâni. Candidaţii trebuie să aibă minimă experienţă în domeniu, iar venitul lunar este de 401 dolari pe lună.

    În Myanmar, candidatul selectat pentru poziţia aflată în concurs va primi 400 de dolari în fiecare lună (timp de 18 luni), dar i se asigură şi cazare gratuită. Candidaţii trebuie să cunoască Limba Engleză şi să fie licenţiaţi, experienţa nefiind o condiţie, astfel că posturile sunt ideale pentru majoritatea românilor absolvenţi de studii superioare.

    Şi în Senegal e nevoie de 10 interni pe poziţii de Marketing, în special pe domeniul Cercetării Pieţei. Candidaţii selectaţi vor beneficia de 200 de dolari lunar şi vor avea şansa de a cunoaşte pe propria piele realitatea africană pe durata a două luni, cât ţine programul de internship.

    Lista completă a internship-urilor puse la bătaie de asociaţia AIESEC România poate fi găsită pe SmartDreamers, aici: http://bit.ly/1ipQcsS.

    Platforma de recrutare SmartDreamers, cu joburi pentru tineri, oferă posibilitatea absolvenţilor de studii superioare din toată ţara să aplice pe programe de internship atât de utile în vederea acumulării experienţei profesionale.

  • Un nou stil de management într-o nouă lume informatizată

    Un nou curs online pe ZFeLEARNING.ro: “Managementul echipelor virtuale”

     

    ZFeLEARNING.ro, a lansat, luni, 17 martie, un nou curs online în format video: “Managementul echipelor virtuale”. 

    Cursul aduce celor interesaţi un nou concept de management, acela al echipelor virtuale. În prezent, multe proiecte se realizează cu echipe ai căror membri se află la distanţă unii faţă de alţii, care sunt de naţionalităţi şi culturi diferite sau, chiar dacă face parte din aceeaşi firmă, personalul echipei se află repartizat pe mai multe etaje. Acest stil de management este de cele mai multe ori o provocare pentru manageri care trebuie să gestioneze relaţiile dintre membrii echipei, conflictele dintre aceştia, trebuie să-i motiveze şi să-i coordoneze fără a fi nevoie de un control excesiv.

    Cei care vor urma cursul vor afla, de asemenea, sfaturi practice privind modul în care pot optimiza performanţele echipei, valorificând atuurile personale ale membrilor acesteia. Cursantii vor găsi răspunsuri la întrebări precum: Care este schimbarea de paradigmă a managementului într-o lume informatizată?; Cum să îţi formezi echipa şi să stabileşti încredere?; Cum să planifici şi să coordonezi eficient în mediul virtual?; Cum să te raportezi la conflicte?; Cum să menţii motivarea şi să foloseşti recompensele în mod inteligent?; Cum să foloseşti tehnicile producătorilor de jocuri pentru a creşte productivitatea echipei?;

    Cursul, care poate fi accesat aici, a fost dezvoltat în parteneriat cu The Academy at PwC şi este susţinut de Liviu Mihăileanu. Trainerul este Certified Knowledge Manager (Knowledge Management Institute, Elveţia), absovent al programului de MBA al The Open University (Marea Britanie) şi coordonează in prezent operaţiunile din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi India ale unui serviciu virtual din cadrul PwC.

    Cursul se adresează liderilor de echipă, managerilor de proiect, directorilor sau oricui îi este încredinţat un proiect sau o echipă care implică lucrul la distanţă. Cursul poate fi urmat şi de persoanele care asistă manageri implicaţi în conducerea echipelor virtuale sau care se pregătesc pentru un astfel de pas în carieră.

    Despre ZFeLEARNING.ro

    ZFeLEARNING.ro oferă în prezent 15 cursuri destinate celor care îşi doresc să se dezvolte profesional, personal sau să îşi actualizeze cunoştinţele. Cursurile  sunt de scurtă durată (1-2 ore), împărţite în module de maxim 20 de minute şi au fost astfel construite încât să răspundă unor nevoi punctuale, de maximă actualitate, din domeniile financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare, fonduri europene, management.

    Prin intermediul platformei ZFeLEARNING.ro, un instrument modern care permite plata online sau cu OP, cursanţii pot avea acces la informaţie oricând şi oriunde, la birou sau acasă, iar la final în urma parcurgerii cursurilor vor primi, în funcţie de rezultatele obţinute la testele finale, un certificat emis de partenerul de conţinut al ZFeLEARNING. Unele certificate pot fi folosite pentru obţinerea de puncte de credit de dezvoltare profesională continuă (CPD), recunoscute de organizaţii profesionale, internaţionale sau naţionale, cum ar fi: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România), CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

    Celelalte cursuri oferite de ZFeLEARNING.ro sunt:

  • Elveţia a blocat averile altor nouă ucraineni, inclusiv averea unui fiu al lui Ianukovici

    Printre celelalte persoane vizate de ordonanţa federală elveţiană se află şi fiul fostului premier Mikola Azarov, Oleksii.

    Numele lui Oleksandr Iakimenko, fostul şef al serviciilor ucrainene de securitate, Artem Pcionka, fiul fostului procuror general ucrainean, şi a doi foşti consilieri ai lui Viktor Ianukovici se află de asemenea pe lista de nouă persoane stabilită de către autorităţile elveţiene.

    Elveţia a adoptat deja măsuri privind blocarea averilor altor ucraineni, la sfârşitul lui februarie.

    Confederaţia helvetică a decis să blocheze averile şi resursele economice ale lui Viktor Ianukovici şi fiului său Aleksandr, alături de cele aparţinând altor 18 foşti oficiali, inclusiv 11 foşti miniştri. Valoarea fondurilor nu a fost divulgată.

    În cazul în care averile sunt de origine ilicită, ele vor fi restituite Ucrainei, a precizat Guvernul elveţian.

    Este necesar, însă, ca mai întâi fostul preşedinte şi anturajul său să fie condamnaţi penal în acest sens.

    Elveţia s-a declarat pregătită să colaboreze îndeaproape cu autorităţile ucrainene, cu scopul de atinge acest obiectiv cât mai rapid posibil.

  • Virusul elveţian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraţionist

    Aprobarea limitelor asupra imigraţiei a uimit guvernul şi cealaltă jumătate a populaţiei elveţiene, dar a provocat şi nemulţumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiştilor avertizează că măsurile de limitare a imigraţiei vor avea un efect negativ asupra economiei elveţiene, în principal în ceea ce priveşte investiţiile.

    CURENTELE NAŢIONALISTE AU CÂŞTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ŞI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreşedintele Partidului Popular din Elveţia, să-şi impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigraţiei în masă„ şi este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât şi pentru succesul iniţiativei naţionaliste.

    Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elveţian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveţiei la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
    „Elveţia nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.

    IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetăţenii est-europeni, în principal românii şi bulgarii, fiind vizaţi de iniţiative antiimigrare în ţări precum Marea Britanie sau Germania.

    În general, cetăţenii europeni nu au fost niciodată foarte convinşi de proiectul european şi nu au simpatizat în mod special instituţiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie şi nivelul de trai. Mişcările generate de criză – ajutoare financiare uriaşe acordate de statele prospere către ţările aflate în dificultate, creşterea şomajului în contextul menţinerii sau creşterii migraţiei – au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.