BusinessMagazin

Tag: credit

  • Cosmote România, credit gigant pentru 4G

    Celelalte şapte bănci care participă la finanţarea sindicalizată sunt ING Bank, Société Générale, Erste Group Bank, Eurobank Private Bank Luxembourg, Citibank, NBG Bank Malta Limited şi Raiffeisen Bank International.

    “Cosmote România, subsidiară a Hellenic Telecommunications Organizations (OTE, Grecia), va primi o finanţare de 225 milioane de euro din partea BERD: 75 milioane de euro din surse proprii ale BERD şi 150 milioane euro credit sindicalizat din partea unui grup format din şapte bănci comerciale. Acest împrumut va permite Cosmote România să finanţeze reînnoirea licenţelor şi să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pentru spectrul alocat serviciilor mobile 4G, precum şi să acopere o parte din investiţiile necesare dezvoltării reţelei”, se arată într-un comunicat al operatorului de telefonie mobilă.

    În comunicat se spune că operatorii telecom se confruntă cu cheltuieli semnificative, pe fondul investiţiilor în extinderea reţelelor şi a portofoliului de servicii, iar cererea consumatorilor români de servicii mobile în bandă largă este în creştere.

  • Încă un român în City-ul londonez: Mihaela Nacu este şef al Citibank pe creditul de retail din şapte pieţe

    Mihaela Nacu, responsabilul Citibank România pentru proiectul de transfer al diviziei de retail către Raiffeisen, a fost promovată la Londra pe poziţia de şef pe creditul de retail din Rusia, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Bahrein, Ungaria şi Cehia. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • De ce nu poate Isărescu să obţină credit pentru finanţarea afacerii pe care o deţine

     “Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate”, a afirmat Isărescu la dezbaterea “Isărescu şi invitaţii săi”, organizată la BNR.

    Întrebându-i pe bancheri ce face banca, în caz de executare, cu cisternele, directorii “de jos” i-au spus că se supun normelor BNR. Isărescu a relatat că s-a adresat şi şefului Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, care i-a spus că bancherii îşi întocmesc normele, iar BNR doar le validează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană propune limitarea comisioanelor la plata cu cardul

     Astfel, Comisia vizează reducerea costurilor suportate de retaileri pentru plăţile cu cardul, în speranţa că economiile vor fi transferate mai departe, către consumatori, prin reducerea preţurilor la vânzarea cu amănuntul.

    “Astăzi, piaţa plăţilor din UE este fragmentată şi presupune un cost ridicat, de mai mult de 1% din PIB-­ul UE, şi anume 130 de miliarde de euro pe an. Este vorba de un cost pe care economia noastră nu şi-l poate permite. Propunerea noastră va promova piaţa unică digitală prin garantarea de plăţi pe internet mai ieftine şi mai sigure, atât pentru comercianţii cu amănuntul, cât şi pentru consumatori. Modificările propuse pentru comisioanele interbancare vor elimina o barieră importantă între pieţele naţionale ale plăţilor şi vor pune capăt, în cele din urmă, nivelului nejustificat de ridicat al acestor comisioane”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, într-un comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană (CE)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ginerele lui Bill Clinton vrea să investească la banca elenă Eurobank

     Conducerea Eurobank a contactat mai multe fonduri străine de investiţii în perspectiva privatizării parţiale a Eurobank în toamnă, când statul va vinde o participaţie de 25%, scrie cotidianul elen To Vima, citând directori din sectorul bancar.

    Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă capital privat suficient în procesul de recapitalizare pentru a evita preluarea managementului de către stat. Conducerea Eurobank şi reprezentanţii statului elen au afirmat că vizează o revenire cât mai rapidă a băncii sub control privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: În România nu avem bănci “too big to fail”, dar avem bănci mari pentru economia românească

     “E nevoie de ieşirea ordonată a instituţiilor din piaţă, în special a celor mari, «too big to fail». Şi în acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deşi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de bancă punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor «too big to fail». Din fericire, în Romania nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaţionale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă”, a spus Isărescu.

    Cele mai mari bănci în funcţie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi Unicredit Ţiriac.

    Şeful băncii centrale a arătat că una lecţiile crizei o reprezintă riscul falimentului unei instituţii de credit foarte mari, care poate să afecteze atât stabilitatea financiară cât întreaga economie a unei ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pambac a luat un credit de 8,5 mil. euro pentru achiziţiile de cereale

    Pambac, producător din industria de panificaţie cu afaceri de 28 milioane de euro anul trecut, a luat un credit de 8,5 milioane de euro pentru a-şi susţine campania de achiziţie de grâu, principala materie primă care intră pe liniile de producţie ale procesatorului din Bacău, spune Cătălin Grigoriu, directorul general al companiei.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate:  Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Creditorii externi dau Greciei încă trei luni pentru a-şi îndeplini planul de concedieri

    Şomajul a atins un nou record (26,9% din forţa de muncă la nivelul lunii aprilie, faţă de o medie de 12,2% a zonei euro), iar în prezent sunt aproape de trei ori mai mulţi şomeri în Grecia decât în 2009. Biroul de statistică de la Atena a calculat că între 700 şi 1.000 de greci sunt concediaţi zilnic.

    Grecia a obţinut în această săptămână acordul Eurogroup pentru o nouă tranşă, de 6,8 mld. euro, din pachetul de salvare de 240 mld. euro obţinut în virtutea acordului cu UE, FMI şi BCE. Obţinerea tranşei, din care 5,8 mld. euro vor fi disponibili până în august, iar restul de 1 mld. euro până în octombrie, era necesară inclusiv pentru a-i asigura statului grec resursele pentru plata a 2,2 mld. euro reprezentând contravaloarea unor obligaţiuni ajunse la scadenţă.

    “Troica” creditorilor a acordat Atenei o păsuire de trei luni faţă de calendarul iniţial de concedieri, constatând că guvernul a ratat ţinta de concedieri asumată până la finele lunii iunie. Prin urmare, guvernul trebuie să includă până în septembrie 12.500 de angajaţi din sectorul public într-un aşa-numit “plan de mobilitate”, respectiv să-i transfere pe alte posturi în sectorul public sau să-i concedieze. Circa 5.000 dintre aceştia sunt angajaţi ai autorităţilor locale (personal din educaţie, poliţia locală, angajaţi din salubritate). Un număr de 4.000 de posturi în sectorul public vor fi însă desfiinţate până în decembrie, conform angajamentului asumat de guvernul grec.

    Anul trecut, Atena s-a angajat ca în total să includă 25.000 de salariaţi din sectorul public în “planul de mobilitate” pentru tot anul 2013. Până în 2015, conform The Wall Street Journal, Grecia trebuie să reducă personalul din sectorul public cu 150.000 de oameni în raport cu nivelul de la finele lui 2010, respectiv de la 892.207 la 695.000.

  • S&P a redus ratingul Italiei la “BBB”, cu două trepte deasupra categoriei “junk”

     Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P, transmite Bloomberg.

    Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobânzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare.

    Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar până sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro