BusinessMagazin

Tag: context

  • 6 tehnologii care vor accelera transformarea digitală

    „Dacă în trecut, informaţia era greu accesibilă, acum, sursele de informare sunt multiple şi la îndemână. În trecut, puteam discuta despre ierarhii statice, în care angajaţii aveau de cele mai multe ori o cultură concurenţială, astăzi, avem de-a face cu reţele dinamice în cadrul cărora angajaţii sunt motivaţi să colaboreze din ce in ce mai mult pentru a aduce valoare. Am trecut de la eficientizarea proceselor, la eficientizarea rezultatelor. Tehnologiile digitale au un impact major şi s-au dezvoltat continuu în timp. Dacă ne raportăm la numărul de ani în care o tehnologie este utilizată de 100 de milioane de persoane, avem următoarele statistici: telefonul mobil a ajuns să fie adoptat în 16 ani de 100 de milioane de persoane, începând cu anul 1979, Facebook, în aproximativ 4 ani, începând cu anul 2004, What’sApp a atins acest prag de utilizatori în aproximativ 3 ani, iar Candy Crush Saga, în doar un an. Într-un mediu de afaceri aflat într-o adevărată revoluţie a transformării, rolul liderului va deveni unul mai complex, care va necesita aptitudini profesionale, precum: viziune şi capacitate de analiză micro şi macro, spirit inovator, deschidere către tehnologie, abilitatea de a schimba ritmul organizaţiei în funcţie de contextul în care se afla, receptivitate şi abilitatea de conectare a oamenilor şi a organizaţiilor. De asemenea, liderii vor fi nevoiţi să îşi dezvolte şi abilităţile personale, cum ar fi claritatea viziunii într-un mod în care simţul binelui să primeze, calmul în orice situaţie, abilitatea de a integra viaţa personală cu cea profesională, tonusul într-un maraton de sprinturi,” a menţionat Violeta Luca, Marketing & Operations Director, Microsoft România, potrivit unui comunicat de presă.

    “Internetul mobil, Internet of Things (IoT), robotica şi genomica avansate, automatizarea şi vehiculele autonome sunt şase tehnologii inovatoare care vor accelera transformarea digitală”, a spus Aurelia Costache, Financial Services Industry Advisory Leader, EY România, într-o prezentare despre transformarea modelului de business al companiilor în contextul transformării digitale. “Aceste 6 tehnologii nu numai că vor schimba obiceiurile de achiziţie şi comportamentul de consum al oamenilor, dar vor transforma fundamental modul în care accesăm şi consumăm informaţia, în timp ce pentru companii vor creşte viteza business-ului şi vor crea noi forme de interacţiune cu utilizatorii”, a adăugat Aurelia Costache.

    Tehnologiile viitorului au fost principala temă de discuţie regăsită în prezentările tuturor celor peste 50 de experţi din România şi din Europa Centrală şi de Est care au fost prezenţi pe 4 şi 5 noiembrie la Microsoft Summit. “Tehnologia permite crearea de noi soluţii care în trecut erau de neimaginat. Companiile câştigă, prin utilizarea noilor tehnologii, avantaje competitive care îi asigură o creştere sustenabilă pe termen lung. De aceea, organizaţiile trebuie să experimenteze, să inoveze şi să exploateze capabilitatea de a se reinventa continuu”, a spus Jasper Vis, Managing Partner Headcandy.

    În opinia lui Sergiu Neguţ, Associate Dean of Entrepreneurial Growth, Maastricht School of Management Romania, “afacerile care cresc spectaculos ne uimesc şi ne fac să ne întrebăm cum a fost posibilă o astfel de creştere, dar mai ales ce am putea face noi pentru a obţine acelaşi rezultat? De cele mai multe ori însă, suntem prea prinşi în cotidian pentru a reuşi cu detaşare să observăm ce ne lipseşte sau ce am putea să facem mai bine. Tehnologia a depăşit de mult momentul în care ne raportam la ea doar ca la un cumul de mijloace şi abordări noi. Astăzi, ea este un val ce aduce schimbare. Lumea se transformă prin tehnologie, iar companiile care reuşesc să stăpâneasca acest val, vor avea succes.”

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1.000 de specialişti în următorii trei ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1.000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

  • (P) UPC reinventează experienţa Wi-Fi prin lansarea modemului Connect Box

    UPC lanseaza Connect Box, modemul ce ofera clientilor rezidentiali viteze de pana la 500 Mbps, conexiune stabila si acoperire oriunde in casa. Connect Box este disponibil la nivel national in toata aria de acoperire a UPC  impreuna cu pachetele de internet Fiber Power 200 si 500.

    Lansarea Connect Box vine in contextul cresterii accelerate din ultimii ani a numarului de consumatori care acceseaza internetul prin Wi-Fi acasa. In prezent, 83% dintre utilizatorii rezidentiali de internet folosesc internetul wireless, fata de 69% in urma cu doi ani, conform unui studiu de piata realizat de UPC in perioada iulie-august 2015, pe un esantion reprezentativ de utilizatori de internet din mediul urban.*

    Tot potrivit studiului UPC, a crescut si numarul de dispozitive conectate la internet, utilizatorii detinand, in medie, 3,6 echipamente prin care acceseaza internetul acasa, iar in intervalele orare obisnuite de utilizare sunt conectate simultan aproximativ 2,4 persoane per locuinta. Jumatate dintre utilizatori cred ca viteza internetului prin wireless este aceeasi cu cea oferita de internetul prin cablu si tot atatia sunt de parere ca viteza internetului ramane aceeasi indiferent cate persoane sunt conectate in acelasi timp.

    Mai multe informatii despre Connect Box sunt disponibile pe www.upc.ro/internet/connect-box.

  • Training pentru traficul bucureştean: italianul care te învaţă cum să te fereşti de accidente

    Andrea Fogliazza, un antreprenor italian stabilit în România, a lansat o şcoală de conducere defensivă şi o competiţie în care a investit peste 400.000 de euro până în prezent. Până la finalul anului vrea să ajungă la peste 1.000 de cursanţi, mare parte din clienţii săi fiind aduşi de companiile care vor să se asigure că maşinile din flotele lor sunt pe mâini bune.

    O discuţie auzită la radio în maşină reproducea remarca unui taximetrist despre şofatul în contextul infrastructurii locale: „În România nu ar trebui să existe şcoli de şoferi care să te înveţe cum să conduci, ci şcoli care să te înveţe cum să te fereşti în trafic”. Italianul Andrea Fogliazza a speculat această nevoie şi a creat şcoala de conducere defensivă Smart Driving, ce antrenează exact ce descria taximetristul: reacţiile şoferilor în situaţii limită. Astfel, reacţiile şoferului în condiţiile unui derapaj ori ale neacordării de prioritate din partea unui alt participant la trafic pot fi studiate şi corectate în cadrul şcolii lansate de italian la sfârşitul anului 2013. Ulterior lansării şcolii, antreprenorul a simţit nevoia dezvoltării şi a unor competiţii pentru cei care voiau să îşi testeze, alături de reacţiile în situaţii limită, şi spiritul competitiv. Până acum, Fogliazza apreciază că a investit mai mult de 400.000 de euro în cele două componente şi că, până la finalul anului viitor, va ajunge la un rulaj al afaceri de 900.000 de lei (cca 200.000 de euro).

    Andrea Fogliazza a ajuns în România în urmă cu aproximativ 10 ani, când era responsabil de dezvoltarea comercială în cadrul filialei din Iaşi a furnizorului italian de servicii de call center şi de telemarketing XL World. Compania, care ajunsese la 1.200 de angajaţi în România, a fost vândută către Xerox, iar lui Fogliazza i s-a propus să ocupe o funcţie în cadrul filialei din Albania a companiei, unde firma mutase câteva sute de locuri de muncă.

    Andrea Fogliazza a preferat să rămână în România, unde a intrat în antreprenoriat cu o afacere de import alimentar. Ulterior, a vândut firma, iar la scurt timp a deschis şcoala de conducere defensivă Smart Driving (operată de compania WCA Team SRL). Ideea afacerii a venit ca urmare a pasiunii sale pentru moto sport – a participat la cursuri ale Yamaha Motorbikes şi Ducati Motorbikes, dar a urmat şi cursuri de instructor în Italia, Croaţia şi Ungaria. Ulterior, a pregătit motociclişti pe circuite de renume mondial precum Isle of Man ca director şi technical director şi team manager pentru Extreme Rider (2003 – 2009). Numărul de circa 100 de participanţi la un eveniment de pilotaj realizat în 2013 în România în colaborare cu şcoala Guidare Pilotare din Italia, o instituţie de conducere defensivă şi sportivă din Europa şi şcoala oficială a BMW, l-a încurajat să creeze o afacere similară în România.

    Sistemul şcolii Guidare Pilotare este, potrivit lui Fogliazza, unul diferit faţă de cel al şcolilor de şoferi obişnuite şi care aplică principii ale psihologiei în condus şi reacţie. Fondatorul şcolii, pilotul de Formula 1 Siegfried Stohr, este la bază psiholog. La începutul anului trecut, a lansat şcoala Smart Driving, mai întâi printr-o colaborare cu Automobile Bavaria, prin care cursanţii aveau posibilitatea să îşi exerseze tehnica de condus pe autoturisme Mini. După şapte luni de activitate, a realizat un nou parteneriat, cu dealerul BMW APAN Motors din Brăila, iar de atunci elevii îşi pot exersa cunoştinţele pe maşini BMW din parcul auto al dealerului. În cursul acestui an, Fogliazza a lansat şi conceptul Smart Driving Series, care reprezintă un context în care elevii şcolii să aplice ceea ce au învăţat într-o competiţie, alături de persoane care vor pur şi simplu să îşi testeze abilităţile de condus defensiv.

    Concret, şcoala Smart Driving predă exerciţii organizate pe un circuit amenajat, cu maşini dotate cu camere de filmat, ce înregistrează comportamentul elevului, cât şi viteza şi frânarea maşinii, dar şi cu sisteme care permit simularea în situaţii limită – precum pierderea aderenţei la polei ori evitarea obstacolelor la viteză mare. „Sunt foarte ciudate reacţiile – unii dintre ei lasă volanul şi închid ochii, alţii frânează incorect”, descrie Fogliazza cele mai des întâlnite reacţii la cursanţii săi.
    Odată ce au înţeles greşelile din aceste reacţii, cursurile continuă în corectarea acestora şi în direcţia aplicării tehnicii corecte.

  • Ungaria vrea să construiască un gard metalic pe un segment al frontierei cu România

    Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă, afirmă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

    “Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România”, a explicat şeful diplomaţiei ungare, citat de MTI.

    “Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România”, a explicat Szijjarto.

    Oficialul ungar a precizat că Budapesta a informat deja Ministerul român de Externe despre planul de extindere a gardului metalic pe o distanţă de câţiva kilometri, dincolo de Râul Mureş, de-a lungul frontierei cu România.

    La sfârşitul lunii august, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre Uniunea Europeană încearcau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.

    În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor Majdan/Rade (Serbia) – Beba Veche (Timiş, România) – Kübekháza (Ungaria).

    “Ungaria se închide într-un ghetou”, acuza Róbert Molnár, primarul localităţii ungare Kübekháza, citat de site-ul de ştiri italian IlPiccolo.it, care a realizat un reportaj în zonă. “Prin construirea acestui gard, Ungaria transmite întregii lumi: nu ne interesaţi, nu suntem curioşi”, afirmă primarul neafiliat niciunui partid politic.

    Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor. Iniţiativa gardului este criticată de Uniunea Europeană şi de Serbia.

    În cursul anului 2015, în Ungaria au pătruns peste 200.000 de imigranţi extracomunitari.

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • ​Cine este managerul care vinde cel mai mult whiskey în România

    Managerul cipriot Constandinos Efthymiou este, de la începutul anului 2015, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al PPD, unul dintre cei mai mari distribuitori de băuturi spirtoase de pe piaţa locală. Compania pe care o conduce a înregistrat pe piaţa locală venituri de peste 30 de milioane de lei, în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, şi mizează în continuare pe apetitul pentru băuturi premium al românilor, în contextul unei pieţe în declin.

    Consumatorii români se orientează, din ce în ce mai mult, de la băuturile tradiţionale spre cele internaţionale. Creşte preferinţa consumatorilor pentru vodcă, rom şi gin, nevoile lor încep să evolueze spre băuturi mai sofisticate şi spre branduri premium, precum single-malt-uri, sunt mai receptivi la ritualuri de consum, precum consumul de cocktailuri, răspândit în toată lumea“, observă Constandinos Efthymiou, director regional în zona Centrală şi de Est al importatorului şi distribuitorului de băuturi spirtoase cipriot Photos Photiades Distributors.

    Compania pe care o conduce este distribuitorul exclusiv al produselor din portofoliul Diageo, liderul pieţei mondiale de băuturi spirtoase, şi a înregistrat anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri  de 147 milioane de lei (circa 33,2 milioane de euro), în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, când veniturile înregistrate de companie erau de 133,7 milioane de lei, cu un profit net de 4,3 milioane de lei (circa 1,6 milioane de euro), de asemenea în creştere faţă de valoarea de 6,2 milioane de lei (1,39 mil. euro) la care se plasa în 2009. 

    Observaţiile lui Efthymiou vin după doar câteva luni de activitate pe piaţa locală, România intrând în responsabilitatea sa la începutul lui 2015. Experienţa lui Efthymiou cu românii este însă mai îndelungată şi se leagă chiar de începuturile carierei sale. În 2007, după ce a absolvit studiile în Regatul Unit, a început să lucreze în cadrul Băncii Transilvania, odată cu deschiderea subsidiarei din Cipru a acesteia. „A fost o experienţă fantastică ce mi-a adus primul contact cu România şi cu românii. Este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care am acceptat să fiu promovat ulterior într-o funcţie care să îmi permită să petrec atât de mult timp în România“, îşi aminteşte Efthymiou.

    În 2008, a început să lucreze pentru PPD Cipru ca manager de operaţiuni al acesteia şi, câteva luni mai târziu, a devenit responsabil pentru lansarea operaţiunilor din Croaţia ale companiei. A lucrat vreme de doi ani ca manager de operaţiuni pe piaţa croată, de unde a fost promovat în funcţia de director general. În 2012, PPD a pus bazele unui nou birou în apropierea Sloveniei, de activităţile căruia a devenit de asemenea responsabil, iar la începutul anului 2015 a fost promovat în funcţia de director regional al companiei pentru Europa Centrală şi de Est, prin care au intrat în responsabilitatea sa şi operaţiunile de pe piaţa locală ale PPD. „Sunt încântat de oportunitatea de a lucra în România şi de a fi expus unei culturi cu care am avut o experienţă pozitivă în cadrul primului meu job“, descrie managerul experienţa cu România, care, de la noua funcţie, a devenit şi locul în care trăieşte.

    Compania pe care o conduce face parte dintr-o piaţă locală a băuturilor spirtoase estimată la un volum de 109,2 milioane de litri, în scădere cu 4,1% faţă de anul trecut şi dominată de băuturi produse la nivel local, doar 7,8 milioane de litri din aceasta aparţinând segmentului băuturilor spirtoase importate, potrivit informaţiilor transmise de compania de cercetare axată pe piaţa băuturilor alcoolice IWSR. În total, valoarea de retail a băuturilor spirtoase în România a ajuns la circa 8,5 milioane de dolari, în scădere cu 0,4% faţă de 2013.

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Cine este managerul de 31 de ani care închiriază apartamente cu 6.500 euro/lună

    Are 31 de ani, dar prospeţimea vârstei nu-i ştirbeşte caracterul de negociator, mai ales în contextul în care interacţiunea se desfăşoară cu oamenii care sunt dispuşi să plătească până la 6.500 de euro pe lună pentru un apartament. Andreea Cojocaru este managerul care gestionează închirierea apartamentelor din clubul rezidenţial Stejarii, proiectul amplasat în protecţia pădurii Băneasa din nordul capitalei, dezvoltat de omul de afaceri Ion Ţiriac. Practic, Andreea Cojocaru este omul care-i leagă pe căutătorii de adăpost de „cuibul“ perfect situat într-unul dintre cele opt blocuri din inima pădurii.

    Dar la finalul zilei, după încă o negociere complicată, dacă ar fi să aleagă, unde s-ar relaxa managerul care şi-a propus ca anul acesta să ajungă la un grad de ocupare al proiectului de 95%? Care este zona din propria casă pe care o iubeşte cel mai mult? Şi dacă ar fi să plece de acasă, care este destinaţia spre care ar porni la drum chiar mâine?

    Ce ar alege sales managerul Stejarii, cel mai mare pariu imobiliar marca Ţiriac, între un penthouse şi o casă

     

  • Fabrica de servicii de la Timişoara

    “Suntem organizaţi ca o fabrică de servicii, ne apropiem foarte mult în ce priveşte livrarea serviciilor de ceea ce înseamnă uzină: procese automatizate, proceduri de îmbunătăţire a eficienţei, problemele care apar când serviciul este întrerupt în reţelele clienţilor noştri – volumul tichetelor (emise la apariţia în cadrul unor probleme ale reţelelor clienţilor – n.r.) este de 30.000 de tichete lunar, pe care le soluţionează 500 de oameni”, descrie Liviu Giurgiu, networks director pentru CIS, ţările nordice şi baltice şi Europa de Est în cadrul Alcatel-Lucent, activitatea centrului global de servicii al companiei din Timişoara, cel mai mare din cele patru deţinute în prezent de grupul francez şi unul dintre principalele departamente ale furnizorului de echipamente şi soluţii de telecomunicaţii Alcatel-Lucent din România.

    Giurgiu este ghidul grupului de jurnalişti, din care fac parte, într-o vizită la sediile din Timişoara ale companiei franceze, ce are rolul de a dezambiguiza câteva dintre specificităţile tehnice ale domeniului: într-un open space, angajaţii lucrează cu câte patru monitoare în faţă, urmărind din când în când un televizor deschis pe postul american CNN. Aflăm că acesta nu are rol de informare sau de entertainment, ci că ar putea reprezenta primul semnal de alarmă în cazul problemelor reţelelor din diferite părţi ale lumii în situaţia unui dezastru, precum un uragan.

    În altă încăpere, destinată lucrului cu doi dintre cei mai importanţi clienţi ai companiei, companiile americane AT&T şi Verizon, atrag atenţia afişe ale angajaţilor cu „Never expect, always inspect” şi un monitor cu starea vremii din Statele Unite ale Americii, tendinţele de pe Coasta de Est având influenţă directă asupra activităţii acestor clienţi. Într-o altă încăpere se află câţiva angajaţi ce supraveghează activităţile din Eurotunnel, între Marea Britanie şi Franţa. „În cazul Eurotunnel, ne ocupăm de mentenanţa reţelei telecom şi de semnalizare feroviară; 12 angajaţi români se ocupă de toate aceste activităţi, din care doi la faţa locului, compania din România fiind responsabilă inclusiv de reparaţiile de sub apă ale tehnologiei ce deserveşte tunelul.”

    el mai mare department al companiei este însă cel de cercetare şi dezvoltare, împărţit pe divizii în funcţie de tehnologii – wireless, IP platforms, fixed access şi IP routing and transportation -, iar laboratorul ce îl deserveşte este sugestiv în acest sens: se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de metri, iar totul este automatizat. Spre exemplu, un echipament are rolul de a simula scenarii reale de pe teren, precum condiţii de exterior de deplasare pedestriană sau într-un autovehicul, cu 250 km/oră. Acesta costă 5.000 de euro, la care se adaugă preţul licenţei, de 10.000 de euro; iar în cadrul laboratorului se află mai multe astfel de echipamente.

    Investiţii se fac tot timpul, iar ce am investit în ultimii zece ani depăşeşte 100 de milioane de euro”, spune Eugen Şerbănescu, directorul general al companiei. Prezent pe piaţa locală din 1991, Alcatel-Lucent a evoluat de la un număr de 50 de angajaţi la aproximativ 1.500 în prezent, împărţiţi între activităţile companiei în România: circa 1.000 lucrează în cadrul centrului de cercetare-dezvoltare din Timişoara, iar restul în cadrul centrului de servicii end to end de suport şi mentenanţă pentru circa 15 clienţi majori la nivel global, printre care British Telekom Franţa, KPM Olanda, Orange Franţa, Vodafone Qatar, singurul continent pe care nu îl acoperă serviciile din Timişoara fiind Australia. Grupul a înregistrat venituri de 13,17 miliarde de euro anul trecut la nivel global, iar în România compania a avut în 2013 (cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile) o cifră de afaceri de 388 milioane de lei (87,8 milioane de euro) şi un profit net de 20 milioane de lei (4,5 milioane de euro).

    Înainte de criză, compania a avut în România o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro şi profit de 8 milioane de euro. „Ne continuăm expansiunea în România”, sumarizează Şerbănescu modalitatea în care plănuieşte să extindă activităţile companiei. El a fost numit în funcţie în aprilie anul trecut şi printre responsabilităţile sale se numără gestionarea schimbărilor pe plan local aduse de schimbările din cadrul companiei-mamă: planul industrial Shift Plan (lansat de Michel Kombs, CEO-ul grupului, în 2013) şi anunţul din aprilie referitor la faptul că Nokia va cumpăra Alcatel-Lucent, urmând să formeze un gigant telecom de 40 miliarde euro şi 110.000 angajaţi, despre care presa internaţională scrie că este cea mai mare tranzacţie din ultimii 16 ani din industria echipamentelor şi serviciilor pentru operatorii de telecomunicaţii. Programul Shift Plan a fost creat cu scopul de reducere a costurilor fixe ale companiei cu 950 de milioane de euro până la sfârşitul lui 2015, în funcţie de cerinţele pieţei.

  • Business Magazin a lansat a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”

    Revista Business Magazin a lansat, pe 25 mai, cea de-a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”. Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    “După afirmaţia (justificată) că, fie şi cu 100 de nume, lista tot rămâne deschisă, o altă întrebare logică ar putea fi: «Ei bine, atunci cum i-aţi ales?»“ se întrebau redactorii Business Magazin în editorialul care deschidea primul catalog „100 tineri manageri de top“ şi primul demers editorial de tip catalog al publicaţiei.

    Iniţiativa de a face un catalog a venit în contextul în care la Business Magazin apăruse ideea de a face „ceva“ despre tinerii manageri. Redactorii revistei nu ştiau dacă va fi un cover story sau o analiză de tendinţe, poate un top al celor mai bine plătiţi sau al celor mai şcoliţi tineri din afaceri.