În cadrul unei conferinţe de presă, fondatorul site-ului Julian Assange a lansat publicarea a sute de documente provenind de la 160 de companii din 25 de ţări, specializate în supravegherea şi interceptarea telecomunicaţiilor.
Acestea arată cum aceste sisteme permit guvernelor să supravegheze persoanele prin telefoanele mobile, conturile de e-mail şi urmele lăsate pe Internet.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Indicele calculat de compania de cercetare a pieţei Conference Board a urcat la 56 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, de la 40,9 puncte în octombrie, aceasta fiind cea mai mare creştere consemnată după aprilie 2003. Nivelul indicelui a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor intervievaţi de Bloomberg.
Unele state au înlocuit recensământul tradiţional, ce presupune contactul cu cetăţenii, cu o procedură bazată exclusiv pe analiza datelor aflate în posesia instituţiilor statului. Această metodă, denumită generic “register-based census”, a fost folosită de Austria, Belgia, Danemarca, Slovenia şi Suedia. O a doua categorie de state au îmbinat studiul registrelor şi arhivelor statului cu un aşa-numit “recensământ prin sondaj”. În Franţa, Germania, Olanda sau Spania, recensământul pentru 2011 a constat în coroborarea datelor deţinute de diferite instituţii ale statului cu cele obţinute în urma interviurilor realizate prin sondaj.
Cele mai multe dintre statele membre au introdus o perioadă de aproximativ o săptămână în care prioritate la recenzare şi centralizare aveau cei care alegeau varianta online. Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Marea Britanie şi Slovacia au optat pentru această variantă. Institutul de statistică din Polonia a pus la dispoziţia cetăţenilor un mijloc unic de recenzare, folosit numai aici în 2011: interviul telefonic.
În Cipru, singura ţară din UE în care recenzorii au fost dotaţi cu laptopuri, aceştia au lucrat aproape două luni de zile în teren, dar nu li s-a permis să-i viziteze pe cetăţenii ciprioţi între orele unu şi patru după-amiaza, acestea fiind orele de “siestă”.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
“A fost o discuţie tensionată în Guvern, şeful INS fiind chemat să prezinte o informare membrilor Executivului privind situaţia la zi a desfăşurării recensământului”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. Potrivit acestora, premierul a transmis că este extrem de nemulţumit de modul în care recensământul a fost organizat şi desfăşurat până în prezent şi l-a ameninţat pe preşedintele INS că va fi demis dacă problemele nu vor fi remediate. “Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei”, i-a spus Boc lui Voineagu, cerându-i ca problema CNP-urilor să fie remediată cu “minim de discomfort”, au relatat sursele prezente la discuţie.
Institutul Naţional de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune dacă nu îl declară.
Conform Institutului Naţional de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”
De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.
Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.
Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum şi cele cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control au obligaţia să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri şi instrucţiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. (2) În îndeplinirea atribuţiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecţia legii, fiind considerate ca îndeplinind funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
DE CE SE COLECTEAZĂ CNP
Potrivit explicaţiei oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:
– determinarea populaţiei stabile a României;
– determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);
– crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;
– exhaustivitatea datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;
– facilitatea prelucrării datelor.
DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂŢI SUNT OPŢIONALE
Institutul Naţional de Statistică precizează şi că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P. “Prin urmare, informaţiile referitoare la ocupaţie, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului. Aceste informaţii, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.”, se afirmă în comunicatul INS.
În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanţă agravantă dacă nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.
În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.
Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”
Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)
Pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate de peste 12 luni nu vor mai figura în raportările privind populaţia României. Ca urmare, populaţia activă a României este de aşteptat să scadă, scriptic, cu aproximativ 2-3 milioane de persoane, respectiv cu numărul românilor care muncesc în străinătate. “Va fi un recensământ cu multe surprize. Unele efecte nici nu pot fi intuite. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o asemenea situaţie, pentru că este probabil că după recensământ va reieşi că populaţia României va fi de 18 -19 milioane de locuitori, având în vedere că se vor scădea 2-3 milioane de români care sunt peste hotare de mai mult de 12 luni. Iar de aici, vor rezulta o serie de implicaţii foarte seriose”, a declarat pentru Gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.
Din informaţiile operative obţinute din raportările prin SMS, informaţii centralizate de Institutul Naţional de Statistică privind ritmul de colectare a datelor statistice în teren la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, în perioada 20-22 octombrie 2011, se constată că au fost recenzate un număr de 2.248.583 locuinţe, reprezentând 26.04 la sută din numărul total al locuinţelor estimate a fi recenzate şi un număr de 5.504.148 persoane (prezente, temporar absente şi plecate pe perioadă îndelungată din gospodăria din care fac parte). În 27 de judeţe, înregistrarea datelor statistice a fost superioară mediei semnalate la nivel naţional.
Echipa formată din specialişti ai Centrului de Protecţie a Plantelor “acţionează cu substanţe fitosanitare în fiecare zi”, folosind “concentraţia lor maximă”. Echipele se deplasează în teren în funcţie de sesizările primite, termenul de finalizare al acestora fiind de 48 de ore.
Până la data de 25 august au fost primite 234 de sesizări de la autorităţile locale, precum şi de la cetăţenii Capitalei, 63 dintre ele din sectorul 3, 111 din sectorul 4 şi 60 din sectorul 5. Până vineri după-amiază, 154 din cele 234 de sesizări fuseseră soluţionate.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
In semestrul intai al anului, serviciile publice comunitare de
evidenta a persoanelor si Directia pentru Evidenta Persoanelor si
Administrarea Bazelor de Date au eliberat un numar de 1.052.444
acte de identitate, cu 77.683 mai multe fata de aceeasi perioada a
anului 2010. Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea
Bazelor de Date solicita cetatenilor sa verifice data la care
expira termenul de valabilitate al acestuia si, in conditiile in
care valabilitatea a expirat, sa solicite eliberarea unui nou act
de identitate serviciului public comunitar de evidenta a
persoanelor pe a carui raza de competenta au domiciliul sau
resedinta. Serviciile oferite acestora de catre institutiile
publice sau agentii economici se realizeaza pe baza unui act de
identitate valabil, iar cartea de identitate este si document de
calatorie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
