BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • Facebook a deschis un centru pentru cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, la Paris

    “Sunt încântat de deschiderea primului centru internaţional de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale al Facebook, la Paris”, a scris Mark Zuckerberg, într-un mesaj publicat pe contul său de pe reţeaua de socializare.

    Noul centru va găzdui echipa Facebook care se ocupă de cercetarea în acest domeniu al inteligenţei artificiale şi care are scopul de a “dezvolta tehnologii care să le ofere oamenilor modalităţi mai bune de a comunica”, conform nbcnews.com.

    Luna trecută, compania a anunţat că această echipă este formată din peste 40 de persoane, care până în prezent lucra în special în birourile Facebook din Menlo Park, California, şi New York.

    “Una dintre iniţiativele noastre pe termen lung este aceea de a crea o nouă generaţie de servicii de internet, care sunt mult mai intuitive şi care să vă permită să vă conectaţi mai uşor cu acele lucruri de care sunteţi interesaţi”, a spus Zuckerberg, referindu-se la instrumente de analiză a înregistrărilor audio, video, a textului, a fotografiilor şi a altor informaţii.

    Mark Zuckerberg a mai spus că noul centru al Facebook din Paris va face publice cercetările sale prin intermediul unor publicaţii de specialitate şi va investi, totodată, în cele mai importante instituţii ştiinţifice.

    În plus, Zuckerberg a precizat că noul centru va fi deschis pentru cercetători şi specialişti, precizând că această nouă structură a încheiat deja un parteneriat cu French Institute for Research in Computer Science and Automation (INRIA).

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună.

  • Povestea tinerei din Buzău care a fost desemnată “studenta anului pe alte continente”

    Viorica Raluca Contu a fost desemnată “studenta anului pe alte continente” pentru că a studiat cauzele bolii Parkinson. Premiul a fost decernat de către Liga Studenţilor Români din Străinătate, în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate a sărbătorit, de curând, şase ani de activitate.

    Boala Parkinson este o boală degenerativă ce apare în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Tulburările apar cel mai adesea între 50 şi 70 ani; spre deosebire de alte afecţiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabilă, iar tratamentu este medicamentos şi chirurgical.

    Pentru a studia această boală o româncă şi-a părăsit oraşul natal, Buzău, pentru a urma studiile superioare în Japonia. A studiat ştiinţe farmaceutice la Universitatea Hiroshima, apoi a urmat un curs de master în ştiinţe medicinale la aceeaşi universitate.

    Proiectul ei de cercetare a fost despre cauzele bolii Parkinson, o boală neurodegenerativă a cărei apariţie este determinată de factori încă necunoscuţi. Bolile neurodegenerative sunt una dintre puţinele categorii de boli pentru care încă nu există nici metode de prevenire, nici tratamente bine stabilite.

    A simţit că trebuie să continuie cercetarea în neuroştiinţe, motiv pentru care a decis să urmez un curs de doctorat. În prezent, este student docto¬rand la Universitatea Yamanashi, departamentul de neurologie, şi student cercetător susţinut de Societatea Ja¬poneză pentru Promovarea Ştiinţelor la Institutul Naţional de Neuroştiinţe din Tokyo.
     

  • Cum îşi aleg românii benzinăriile

    Un studiu recent a scos la iveală motivul pentru care clienţii benzinăriilor aleg o anumită staţie. Modul în care personalul comunică şi se comportă cu clienţii reprezintă principalul motiv pentru care ei aleg să revină la aceeaşi staţie sau lanţ de benzinării, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă.

    Angajaţii de la pompe sunt cei care reuşesc să creeze o relaţie de apropiere cu clientul, iar aceasta este bazată de cele mai multe ori pe ajutorul oferit. Ajutorul vizează pe de-o parte alimentarea, iar pe de alta problemele legate de buna funcţionare a maşinii. Nu este însă apreciată ştergerea geamurilor de către personal pentru că apariţia acestora fiind cel mai adesea asociată cu ideea de bacşiş. Promoţiile reprezintă în viziunea clienţilor benzinăriilor un alt criteriu de fidelizare, dar clienţii sunt nemulţumiţi că stocul pentru anumite produse este epuizat după câteva zile de la startul campaniei şi produsele care se pot achiziţiona în baza punctelor acumulate  anumite nu sunt disponibile.

    Studiul arată cum principalele branduri de distribuţie a carburanţilor sunt clasificate de clienţi în funcţie de interacţiunea angajaţilor cu clienţii şi de serviciile oferite. Românii şi-ar dori în plus  de la benzinari să facă un raft de urgenţă, pentru cei aflaţi la drum lung, care să conţină: deodorant, pastă de dinţi, scutece şi lapt praf pentru copii, benzinării mai mari în oraş, o mai bună amplasare a toaletelor din benzinăriile situate în provincie sau în afara oraşelor şi angajaţi care să fluidizeze circulaţia în cadrul benzinăriei, în momentele aglomerate.

    Participanţii la studiu au fost atât femei, cât şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 6-14 mai 2015. Studiul de piaţă a fost realizat prin  intermediul a patru sesiuni de workshop la care au participat clienţi constanţi ai staţiilor de distribuţie carburant.

     

     

  • Cel mai mare jucător local din segmentul echipamentelor aftermarket va deveni furnizor Renault

    Piaţa de sisteme de securitate auto a încetinit în ultimii ani pe măsură ce clienţii fie au renunţat la decizia de a achiziţiona un astfel de echipament, fie au optat pentru cele montate din fabrică. Momentul a fost propice pentru ca Dan Cuţui, directorul şi fondatorul Falcon Electronics, cel mai mare jucător din segmentul echipamentelor aftermarket de pe piaţa locală, să îşi extindă departamentul de cercetare şi dezvoltare, iar acum va deveni şi furnizor pentru Renault. „În urmă cu zece ani am început colaborarea cu Dacia pentru furnizarea sistemelor pentru senzori de parcare aftermarket ce erau montaţi în cadrul dealerilor oficiali. La început am livrat pentru piaţa românească, dar ulterior ne-am extins şi la nivel european“, a spus Dan Cuţui.

    Acum, după un deceniu în care a livrat senzori de parcare, Falcon a ajuns să deţină 80% din livrările de senzori pentru toate modelele Dacia. Echipamentele de prim montaj se împart în două categorii – unele care se livrează direct pe linia de producţie şi altele care reprezintă echipările speciale.

    „Începând cu anul acesta vom livra sistemele originale de alarmă pentru modelele Espace şi Kadjar. Sistemele de alarmă ce vor fi echipate din fabrică sunt proiectate de noi în România, în colaborare cu Tehnocentre (centrul de inginerie al Renault din Paris – n.red.) şi sunt produse în China după specificaţiile noastre şi standardele de calitate ale Renault“, explică directo-rul Falcon.

    După instalarea sistemului de securitate pe Espace, modelul de top al Renault şi primul prezentat sub brandul premium al mărcii, „Initiale Paris“, alarma din fabrică va fi instalată şi pe crossoverul compact Kadjar. Astfel, pe lângă faptul că noul model de teren al Renault a pornit de la un proiect desenat în România, de către designerul român Victor Sfiazof, acesta va dispune şi de un sistem de siguranţă conceput tot pe plan local.

    „Participăm acum la licitaţii şi pentru alte modele Renault pentru sisteme de siguranţă. Un astfel de proiect durează cam doi ani şi jumătate din faza de cercetare şi dezvoltare şi avem concurenţă puternică din partea grupurilor mari precum Mag-neti Marelli din Italia. Este o piaţă foarte competitivă“, spune Dan Cuţui.

    Tot pentru Dacia, în acest caz pentru Duster, Falcon a proiectat o nouă cameră pentru mersul cu spatele ce este ampla-sată pe hayon, în zona numărului de înmatriculare, iar imaginile vor putea fi afişate pe sistemul multimedia al SUV-ului. Ast-fel, pe lângă echipamente precum sistem de navigaţie, scaune încălzite şi mai nou senzori de presiune în pneuri, Duster va dispune şi de cameră pentru marşarier, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul modelelor Renault şi Nissan.

    „Camera video va fi un accesoriu disponibil pentru Duster la nivel european, iar aceasta va fi montată de către dealer. Sunt discuţii de a livra acest sistem şi către fabrică pentru perioade de timp limitate său către anumite alte pieţe“, explică antreprenorul. Astfel, există şansa ca sistemul să fie disponibil nu numai pe Duster, ci pe întreaga gamă Dacia, pornind de la Logan şi Sandero şi până la Lodgy şi Logan MCV, în funcţie de decizia constructorului şi cererea de pe piaţă. Într-o primă fază, pe sistemul multimedia vor fi afişate benzi statice de ghidaj pentru cel de la volan, iar ulterior este posibil să se dezvolte inclusiv cu benzi dinamice de îndrumare a şoferului, întocmai precum la noile sisteme.

    „Datorită câştigării contractului cu Dacia am putut participa şi la licitaţii pentru Renault, iar acum suntem în discuţii cu Nis-san şi încercăm o colaborare cu Toyota la nivel de constructor. Dacă vom reuşi, la următoarele licitaţii vom dezvolta o divizie doar pentru OEM (echipamente livrate către uzine auto – n.red.), dar decizia aceasta o vom lua în luna iulie. Şansa noastră, ca producător din România, a fost faptul că Dacia are aici centrul de cercetare de la Titu. În urmă cu cinci ani nici nu ne puteam imagina că noi am putea participa la o licitaţie pentru a livra către Renault“, explică Dan Cuţui modul cum s-a dezvol-tat piaţa odată cu Renault.

    Proiectele pentru accesorii originale sunt iniţiate de către departamentul de marketing, după care proiectul este dezvoltat de către personalul tehnic de la uzină, care realizează un caiet de sarcini, iar furnizorii agreaţi aplică pentru acest proiect. Ulterior, soluţiile sunt analizate de către centrul de inginerie şi aprobate de către uzină, după care se revine în departamentul comercial, care stabileşte preţul.

  • Cercetătorul britanic care ia 100 de medicamente pe zi pentru a trăi 150 de ani

    Dr Alex Zhavoronkov  este director al Biogerontology Research Foundation şi autor al unei cărţi intitulate “The Ageless Generation:  How Advances in Biomedicine Will Transform the Global Economy” (“Generaţia fără vârstă: Cum vor transforma evoluţiile din bio-medicină economia mondială), potrivit independent.co.uk.

    Zhavoronkov  crede că impactul psihologic al îmbătrânirii este principalul obstacol în faţa longevităţii şi consideră că depăşirea propriilor aşteptări referitoare la îmbătrânire este o parte importantă a muncii sale.

    “Oamenii îşi formează propriile aşteptări referitor la îmbătrânire folosind, în primul rând, istoria familială şi durata medie de viaţă din ţara în care locuiesc şi nu sunt pregătiţi să îşi schimbe percepţiile foarte repede”, a declarat Alex Zhavoronkov într-un interviu pe The Telegraph.

    Cercetătorul subliniază că persoanele care ating acum vârste foarte înaintate au trăit în condiţii mult mai dure decât cele pe care le întâlnesc oamenii în prezent.

    În luna ianuarie, Zhavoronkov a făcut un pariu, pe un milion de dolari, cu colegul său expert în longevitate, Dmitri Kaminskiy, referitor la care dintre ei va trăi mai mult.

    Cercetarea în domeniul cercetării, care era considerată în trecut un domeniu marginal, este pe cale să devină un sector major din punct de vedere al biotehnologiilor.

    În 2013, Google a înfiinţat Calico, o companie spcializată în cercetare şi dezvoltare cu scopul de a permite oamenilor să trăiesc mai mult şi mai sănătoşi, iar miliardari precum Larry Ellison, fost şef al Oracle, şi Peter Thiel, cofondator al PayPal, finanţează cercetarea în domeniul încetinirii îmbătrânirii.

  • Cercetătoare româncă selectată pentru un grant de cercetare de către Consiliul European de Cercetare

    Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat, joi, în cadrul unui briefing de presă, că vor fi acordate prin Consiliul European de Cercetare 372 de granturi de cercetare unor oameni de ştiinţă din Europa, valoarea fiecărui grant fiind de până la 2,75 milioane de euro.

    Potrivit sursei citate, granturile fac parte din schema de finanţare a Consiliului European de Cercetare şi permit cercetătorilor care sunt selectaţi să folosească aceste finanţări pentru a-şi consolida echipele de cercetare, astfel încât să facă progrese în cercetarea unor domenii precum autismul, dislexia sau rolul gravitaţiei în univers.

    Finanţările sunt acordate în cadrul concursului “Consolidator Grant Competition”, derulat prin programul de cercetare şi inovare “UE Orizont 2020” şi vor fi acordate unor cercetători care au 38 de naţionalităţi diferite, printre care în premieră şi un cercetător român.

    Comisarul pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovaţie, Carlos Moedas, a declarat că fiecare dintre proiectele selectate ajută la transformarea Europei în “laboratorul lumii”.

    “Cu fiecare proiect de acest calibru facem Europa laboratorul lumii Cercetătorii noştri extraordinari şi creativi beneficiază de finanţare de la UE şi, la rândul său, Europa beneficiază în fiecare zi de investiţia în cunoaştere şi oameni”, a spus comisarul european.

    Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, ţările cu cei mai mulţi cercetători selectaţi sunt Germania (69 de granturi), Franţa (44), Marea Britanie (37), Spania (33), Italia (29), Olanda (21) şi Belgia (16).

    Printre beneficiari există, de asemenea, peste 30 de cercetători din ţări precum Australia, Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Peru, Rusia şi Statele Unite ale Americii.

    Toţi beneficiarii vor desfăşura activităţi de cercetare în instituţiile gazdă în 24 de ţări europene, iar unsprezece dintre ele găzduiesc cinci beneficiari sau mai mult.

    România, Croaţia, Estonia, Islanda şi Luxemburg şi România vor găzdui fiecare, în premieră, câte un astfel de proiect, au mai anunţat oficialii Comisiei Europene.

    Potrivit listei cercetătorilor selectaţi date publicităţii de Comisia Europeană, printre cei 372 de beneficiari de granturi de cercetare se află şi Constanţa-Vintilă Ghiţulescu, care va dezvolta o temă în domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste intitulată “Luxul, moda şi statutul social în epoca modernă timpurie din Europa de Sud-Est”. Cercetarea va fi derulată împreună cu New Europe College Institute of Advanced Study din Bucureşti şi Fundaţia Noua Europă.

    Institutul care va găzdui această cercetare este un institut românesc independent, pentru studii avansate în ştiinţele umaniste şi sociale, fiind înfiinţat în anul 1994 de către Andrei Pleşu.

    Constanţa Vintilă Ghiţulescu este cercetător român, doctor în istorie şi civilizaţie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales Paris.

    Valoarea totală a granturilor acordate pentru cei 372 de cercetători selectaţi în ultimul concurs “Consolidator Grant Competition” este de 713 milioane de euro.

    Consiliul European de Cercetare a fost înfiinţat în anul 2007, iar în perioada 2007 –2013 a dispus de un buget total de 7,5 miliarde de euro.

  • De ce s-au spart ochelarii Google. Avansul tehnologiilor retro

    În prima lună a anului, Google a anunţat că va retrage de pe piaţă Glass, un produs inovator, însă deseori criticat pentru preţul de 1.500 de dolari, iar mişcarea gigantului IT este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care compania l-a promovat în mod agresiv.

    Google a decis ca echipa Glass să iasă din programul Explorer şi că va fi condusă de Tony Fadell, CEO al Nest, poate cel mai promiţător start-up cumpărat de Google în 2014, pentru 3,2 miliarde de dolari. Fadell este cunoscut pentru faptul că s-a aflat la conducerea echipei care a dezvoltat primul iPod.

    2014 nu a fost un an bun pentru Google Glass, în condiţiile în care produsul de 1.500 de dolari nu a captat interesul publicului larg. Pentru a deveni un bestseller, Glass ar fi avut nevoie de ajutor din partea comunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. La finalul lui 2014, doar 100 de programe erau disponibile pentru Glass; pentru comparaţie, App Store-ul celor de la Apple se apropia de 1,5 milioane de aplicaţii.

    Explicaţia pare să fie că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.

    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau device-ul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un e-mail din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.

    Google a decis oprirea vânzărilor de ochelari inteligenţi pe 19 ianuarie, dar se va concentra în viitor pe singurul segment în care Glass a punctat: segmentul business. Programul Glass at Work are deja peste zece parteneri care încă dezvoltă aplicaţii pentru produs. „O companie care vrea mâine 100 de perechi de ochelari va primi mâine 100 de perechi de ochelari“, a declarat o sursă din interiorul Google, citată de Business Insider. Acest lucru, mai spun reprezentanţii companiei, nu înseamnă că programul va deveni o prioritate pentru toată compania. Faptul că programul Explorer a ajuns la sfârşit nu mai este de mult un mister. Media a intuit de mult că acest lucru urmează să se întâmple, notează aceeaşi publicaţie. „Chiar dacă produsul nu mai este pe piaţă pentru publicul larg, vânzările către companii cresc în fiecare trimestru“, a declarat Brian Ballard, CEO al APX Labs, una dintre firmele producătoare de aplicaţii. „Google ne oferă acum mai mult suport; odată cu închiderea Explorer, atenţia se îndreaptă acum către noi. Este de înţeles, din moment ce clienţii sunt branduri uriaşe, de la producători de avioane sau maşini până la companii de utilităţi.“

    Faptul că Google a decis închiderea programului Explorer şi restructurarea programului Glass reprezintă un capăt de drum pentru produsul care ar fi trebuit să revoluţioneze lumea. Însă ideea din spatele Glass, de a putea urmări imagini pe un ecran autonom, ar putea fi încă atrăgătoare pentru multe companii. Oamenii ar fi chiar dispuşi să accepte o anumită lipsă de confort pentru a putea folosi un astfel de gagdet (acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul tehnologiei Bluetooth). Problema este că Glass nu reprezintă doar o metodă de a primi informaţii în timp real, este şi o metodă de a înregistra tot ce se petrece în jur, iar acest lucru reprezintă o încălcare clară a intimităţii celorlalţi. Adoptarea în masă a unei noi tehnologii presupune şi adoptarea unor noi norme sociale.

    Dacă Glass nu ar fi avut funcţia de înregistrare în primă fază, poate că mai multă lume ar fi adoptat produsul. Dar, în forma în care a fost lansat, Glass a fost aproape imediat interzis în restaurante, baruri şi chiar în şedinţele de consiliu ale celor de la Google. Instituţiile ce militează pentru protecţia datelor personale l-au numit „unul dintre cele mai invazive produse dezvoltate vreodată“.

    Proiectul Glass nu a fost însă abandonat; compania reorganizează echipa pentru a grăbi producerea unui produs mult mai ieftin şi mai adaptat cerinţelor de astăzi. Însă eşecul public al produsului arată că lumea nu este încă pregătită pentru ochelarii inteligenţi. Sau, mai bine spus, ochelarii „atât“ de inteligenţi.

  • Google retrage de pe piaţă unul dintre cele mai cunoscute produse

    Considerat un produs inovator, Glass a fost deseori criticat pentru preţul mare (1500 de dolari) şi pentru faptul că persoanele care îl poartă “arată caraghios”, notează Business Insider. Magazinul din Londra a fost deja închis, urmând ca vânzarea online să fie suspendată în cel mai scurt timp.

    Fostul CEO al Nest, Tony Fadell, a fost numit coordonator al proiectului Google Glass pentru a găsi o metodă de rebranduire a produsului. Mişcarea gigantului IT de a retrage produsul de pe piaţă este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care Google l-a promovat în mod agresiv.

    Proiectul Glass va fi deasemenea scos din divizia de cercetare a companiei, Google X, şi trecut în cadrul diviziei de dezvoltare a produselor. Acest lucru indică faptul că Google va încerca să creeze o variantă mai ieftină, accesibilă publicului larg.

    Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, Google obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele Google se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).