BusinessMagazin

Tag: BCE

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 15-21 aprilie

    15.04
    Eurostat prezintă situaţia comerţului exterior şi al zonei euro în luna februarie

    15.04
    On-Air Awards – premiile industriei muzicale (Teatrul Naţional, Bucureşti)

    17.04
    INSSE prezintă datele privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul în 2012

    18.04-4.05
    Expoziţa “Grădini săteşti – Ieşirea din iarnă” (Muzeul Ţăranului Român)

    15.03-6.06
    Expoziţie consacrată mişcării letriste şi fondatorului său, artistul de origine română Isidore Isou (MNAC Bucureşti) – foto

    18-21.04
    Târgurile internaţionale Ambient Expo, Romtherm şi Construct Expo (Romexpo, Bucureşti)

    18.04
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    18.04-20.05
    Expoziţie de grafică: Monumente reprezentative din Oltenia şi Muntenia (Muzeul Satului)

    19.04
    Eurostat publică statistica balanţei de plăţi în T4 2012 în UE şi zona euro
     

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro. Clasamentul averilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro, cu avere sub cea a spaniolilor sau italienilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buni de plată pentru dezastrul din Cipru

    Draghi a dezvinovăţit CE, BCE şi FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituţii să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, aşa cum era planul iniţial avansat de Nicosia, aşa cum era planul iniţial avansat de autorităţile cipriote, pe care l-a calificat drept “neinteligent, eufemistic spus”. După Draghi, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI au urmărit doar ca Nicosia să-şi finanţeze contribuţia la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plăţii datoriilor ţării şi restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienţilor bogaţi.

    Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune ţării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar şi reforma cheltuielilor publice – un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

    Impozitul pe profit va creşte de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va creşte de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor creşte în aşa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediaţi până în 2018 cca 4.500 de salariaţi din sectorul public, se va renunţa la facilităţile fiscale pentru cei ce investesc pe piaţa imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanţa bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

    Prima tranşă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Acelaşi Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleaşi şi dacă ţara n-ar mai face parte din uniunea monetară.

  • FMI va contribui cu 1 miliard de euro la pachetul de împrumuturi externe pentru Cipru

     “O echipă a FMi a ajuns la un acord la nivel de experţi cu autorităţile cipriote pentru un program economic care va fi susţinut în comun de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. O finanţare combinată de 10 miliarde de euro ar trebui să ajute Cipru să-şi acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, în timp ce implementează politicile necesare însănătoşirii economiei şi revenirii pe pieţele financiare. Contribuţia FMI va consta într-un împrumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro”, a afirmat, într-un comunicat, directrorul FMI, Christine Lagarde.

    Înţelegerea dintre experţii FMI şi Cipru va fi transmisă board-ului instituţiei pentru aprobare cel mai probabil la începutul lunii mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 aprilie

    1.04
    Eurostat publică statistica şomajului în UE şi zona euro pentru ianuarie şi estimarea privind inflaţia în zona euro pentru februarie

    3.04
    INSSE publică a doua estimare privind datele provizorii pentru PIB în T4 2012

    4-7.04
    Târgul “Baby Boom Show” (Romaero, Bucureşti)

    4.04-4.05
    PR&Ad Fair, târg de joburi şi internship-uri pentru industria de PR (BCU, Bucureşti)

    4.04
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    5.04
    INSSE anunţă indicii valorici ai comenzilor noi şi ai cifrei de afaceri din industrie pe primele două luni

    6.04
    Eurostat publică a doua estimare privind PIB în UE şi zona euro în T4 2012

  • De ce BCE este îndreptăţită să oprească finanţarea băncilor cipriote

    Guvernul cipriot a fost pus pe jar săptămâna trecută de ameninţarea BCE că va opri astăzi finanţarea băncilor dacă nu se ajunge la un acord de bailout.

    Fără aceşti bani, cele mai mari bănci cipriote, Laiki şi Bank of Cyprus, ar intra în faliment. Institutul de cercetare Open Europe sugerează motivele pentru care BCE şi-ar duce avertis­mentul până la capăt.
     

    • Regulile BCE spun că instituţia nu poate asigura lichidităţi de urgenţă decât băncilor solvente, dar care nu dispun de lichidităţi. Fără recapitalizare, care ar veni prin acordul de bailout, băncile cipriote ar deveni insolvente;

    • Dacă s-ar continua furnizarea de lichidităţi pentru băncile cipriote, s-ar transfera o mare parte din riscuri de la deponenţi şi investitori către BCE;

    • Chiar şi după încheierea unui acord de bailout băncile se vor confrunta cu retrageri masive de capital, în special din partea clienţilor străini;

    • BCE a asigurat băncilor cipriote 9 miliarde euro. Depozitele ruşilor din Cipru se ridică la 15-24 miliarde euro;

    • Pierderile provocate BCE ar putea fi acoperite din punct de vedere financiar, însă acestea ar afecta sever credibilitatea BCE;

    • Dacă băncile ar intra în faliment, dar Cipru ar rămâne în zona euro, atunci uniunea monetară ar putea fi nevoită să suplimenteze fondurile pentru a menţine ţara pe linia de plutire;

    • Orice pierderi aferente programului de asistenţă de urgenţă cu lichidităţi cad în responsabilitatea băncii centrale din Cipru (şi a statului cipriot care o susţine) pentru a nu deveni o problemă directă a eurosistemului. Dar dacă statul cipriot nu ar mai fi capabil să sprijine singur banca centrală, povara datoriilor va cădea probabil pe umerii zonei euro dacă Cipru se va afla într-un program de bailout

    • Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Coşmarul continuă pentru Cipru. Duminică, zi decisivă de negocieri la Bruxelles

    Procesul, “menit să întărească Grecia”, protejând depozitele clienţilor”, a fost declanşat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unităţile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor funcţiona deja sub egida Piraeus. Mişcarea respectivă a fost o condiţie impusă de “troică” (CE, FMI şi BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parţială a depozitelor clienţilor – confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro şi de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de “troică” pentru recapitalizarea băncilor ameninţate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor şi restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

    Protestele clienţilor au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a ameninţat cu tăierea finanţărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar şi Comisia Europeană, care a ameninţat Ciprul cu sancţiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităţilor cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare şi recapitalizare a băncilor conţinând şi modul de obţinere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanţarea pachetului de salvare.

    Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus iniţial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond “de solidaritate” care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerţul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăţi ale bisericii – o soluţie comparată de JP Morgan cu “o lichidare de stocuri la scară naţională”.

    Soluţia planului alternativ a fost respinsă vineri de “troică”, pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util şi pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. “Troica” insistă în continuare pentru confiscarea parţială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanţii “troicii”, încercând să convingă BCE să nu blocheze finanţarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgenţă.

    Conform Reuters, autorităţile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depăşesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.

  • Parlamentul din Cipru va discuta vineri un plan pentru restructurarea sectorului bancar

     Legislativului i se va cere să aprobe restructurarea Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale din Cipru, Panicos Demetriades, citat de Financial Times. Astfel Laiki va fi scindată între o bancă “bună” şi una “neperformantă”, urmând ca depozitele mari să sfârşească în a doua, a spus el.

    “Sistemul bancar are nevoie de restructurare, altfel va intra în faliment, iar aceasta trebuie făcută imediat. Prin stabilirea acestui cadru legal, vor fi impuse măsuri de restructurare asupra Laiki, astfel încât să se afle în poziţia de a continua să ofere servicii bancare clienţilor”, a afirmat guvernatorul.

    Depozitele de până la 100.000 de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi menţinute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro

    Într-un comunicat cu doar câteva pro­poziţii, BCE a anunţat că guver­natorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul.

    Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru.

    Toate stirile sunt pe zf.ro