Tag: piata

  • ASF auditează firmele de asigurări

    “Consiliul ASF a aprobat lansarea proiectului de evaluare a calităţii activelor şi pasivelor principalelor companii de asigurări din România. Proiectul AQR (Asset Quality Review) cuprinde evaluarea a peste 80% din activele de pe piaţa de asigurări şi reprezintă în fapt auditul pieţei naţionale a asigurărilor. Evaluarea va include un test de stres pentru dimensionarea impactului şocurilor din piaţă (condiţii de scenarii adverse) asupra stabilităţii financiare a sectorul de asigurări din România”, se arată într-un comunicat de presă al ASF, citat de Mediafax.

    Programul de evaluare cuprinde evaluarea portofoliului de asigurări deţinut de societăţile de asigurare participante la acest exerciţiu (societăţile vor fi selectate şi în funcţie de cota de piaţă astfel încât să asigure o reprezentativitate a pieţei de peste 80%), evaluarea tuturor activelor/pasivelor societăţilor de asigurare participante, cu referire la acele active care sunt luate în considererare pentru acoperirea obligaţiilor asumate prin contractele de asigurare, precum şi efectuarea testului de stres.

  • Biso Romania: Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultimă oră

    ”Piaţa nu este încă suficient de dezvoltată şi există o mare nevoie de utilaje agricole, mai ales datorită faptului că a fost un an bun, în care condiţiile meteo au fost favorabile pentru agricultură. Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultima oră”, declară Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România. Compania comercializează utilaje agricole, având în portofoliu 350 de produse, branduri internaţionale şi propria marcă.

    Companai şi-a început activitatea cu un punct de lucru în Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi. În momentul de faţă, Biso România are 95 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. În ultimii ani, compania a investit 7,5 milioane de euro în dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se află birourile, showroom, divizii de service şi de piese de schimb dar şi o hală de producţie, unde vor lucra în viitor 200 de angajaţi.

    Conform lui Feichtlbauer, piaţa românească de utilaje agricole a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, în principal datorită importurilor din ţări precum Austria, Germania, Ungaria sau chiar Statele Unite, dar şi a faptului că ”fermierii români investesc tot mai mult având o viziune pe termen lung şi nu se mai lasă influenţaţi de oportunităţi de moment. Există dealeri care aduc pe piaţa românească ce este mai nou la nivel internaţional acum, pentru că există cerere. De exemplu, la începutul anului, noi am încheiat un parteneriat cu Raven Industries, lider mondial în domeniul tehnologiilor agricole, şi Kinze Manufacturing, producător de echipamente agricole de top, in vederea lansarii pe piata a unui nou model de semanatoare, cu sistem de control multi-hibrid. Strategia noastra este una de diversificare continua a portofoliului de produse, ceea ce ne-a ajutat sa si crestem odata cu evolutia pietei, in acest moment aflandu-ne in topul 5 al principalilor importatori din Romania”. Compania are o cotă de piaţă de 18% pe segmentul headerelor, echipamente agricole atasate la combina, cu ajutorul carora se recolteaza cereale, floarea-soarelui, porumb. O componenta importanta a afacerii este productia de headere, Biso Schrattenecker, compania-mama, avand doua fabrici, in Austria si in Slovacia.

    Biso Romania pregăteşte deschiderea de noi birouri locale, în pregătiri fiind inaugurarea filialei din Craiova.

  • Giganţii din farma pierd: sunt la mai puţin de jumătate din piaţă

     Cele mai mari zece companii de pe piaţa farmaceutică locală au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din vânzările totale, nivel pe care nu l-au mai experimentat în ultimii zece ani, giganţii din farma piezând teren în faţa jucătorilor de talie mică şi care vin tare din spate.

    Astfel, cele mai mari zece corporaţii au o cotă de piaţă cumulată de 48,8%, arată cel mai recent raport al firmei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România. Doar în 2004, marii jucători mai coborâseră sub 50%.

    „Pentru anul 2015 estimăm o creştere modestă a pieţei, de 1,8% în lei“, a spus Petru Crăciun, directorul general al Cege­dim România.

    În ultimii patru ani, cei zece au pierdut 10 procente din vânzările de medicamente, iar cei care au avut de câştigat au fost companiile mici, specializate pe nişe medicale, tendinţă care se manifestă şi la nivel mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

     “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung Electronics a pierdut poziţia de lider în China şi India, în favoarea unor companii locale

     Xiaomi Corp. a devenit cel mai mare furnizor de smartphone-uri în China, în trimestrul al doilea, în timp ce Micromax Informatics a realizat cele mai mari vânzări pe piaţa telefoanelor mobile din India, potrivit datelor publicate în această săptămână de companiile de cercetare a pieţei, transmite Bloomberg.

    În ambele cazuri, Samsung a coborât pe poziţia a doua.

    Profitul şi vânzările Samsung sunt în scădere, cumpărătorii preferând, în locul smartphone-urilor Galaxy, aparatele mai ieftine furnizate de producători locali.

    Xiaomi menţine preţurile la un nivel scăzut prin vânzări prin intermediul site-ului propriu, în timp ce Micromax oferă modele cu o durată mai lungă de viaţă a bateriei şi capacitate dual-SIM, pe o piaţă unde operatorii nu subvenţionează telefoanele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia acuză Republica Moldova că foloseşte documente false pentru a încălca embargoul asupra fructelor

     “La începutul lunii august, Republica Moldova a încercat să trimită pe piaţa rusă fructe şi legume susţinând că documentele au fost semnate de 21 iulie”, data la care Rusia a impus restricţiile pentru produsele moldoveneşti, a anunţat Rosselhoznadzor.

    Potrivit Serviciul federal rus de supraveghere veterinară şi fitosanitară, aproximativ 370 de tone de produse au fost oprite la graniţă şi retrimise în Republica Moldova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii îşi revine, cu 21 de tranzacţii semnificative în primele şase luni

    “În prima jumătate a anului 2014, în România, s-au închis 21 de tranzacţii semnificative, conform Mergermarket.com, în sectoare care şi-au continuat efervescenţa: servicii financiare, sectorul alimentar, tehnologie, cât şi în unele sectoare care se restructurează înaintea unui nou ciclu de creştere: bricolaj şi materiale de construcţii. O menţiune specială trebuie acordată sectorului imobiliar, unde s-a materializat un nou val de interes pentru proprietăţi cu potenţial ridicat”, spune Mihai Pop, manager servicii de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El a arătat că piaţa din România s-a caracterizat în prima jumătate a anului printr-un volum mai mare al tranzacţiilor, însă cu o valoare mică spre medie. Totuşi, există perspective ca valoarea medie să urce în următoarele 12-18 luni, pe fondul tranzacţiilor transnaţionale aşteptate, precum vânzarea unor active ale Lafarge-Holcim sau a companiilor de distribuţie şi furnizare ale Enel.

    Operaţiunile de acest gen din România au valori mult mai mici decât cele la nivel european sau global, având în vedere că o tranzacţie mare în România se consideră peste 100 milioane euro, iar la nivel european depăşeşte un miliard euro. “În prima jumătate a anului 2014, piaţa de M&A din România a reacţionat pozitiv la semnalele primite de afară, iar percepţia generală a fost cea a unei pieţe active, care îşi recâştigă atractivitatea în ochii investitorilor”, a mai spus Pop.

  • eMAG şi-a extins portofoliul cu produse auto

    Produsele auto sunt grupate în şase secţiuni – anvelope şi jante, întreţinere şi cosmetică auto, electrică auto, accesorii auto exterioare şi interioare, reparaţii şi depanare auto şi echipamente profesionale.

    Noua categorie cuprinde produse ale unor branduri precum Valeo, Bosch, Total, Elf, Castrol, Mobil, Michelin sau Continental. Extinderea portofoliului cu produse din segmentul auto vine pe fondul unei tendinţe ascendente a vânzărilor online de echipamente aferente acestei categorii.

    “Segmentul auto va reprezenta o direcţie strategică pentru eMAG, cu atât mai mult cu cât rezultatele bune înregistrate la vânzările de roviniete şi poliţe de asigurare RCA ne încurajează să continuăm investiţiile în această zonă”, a spus Violeta Luca, vicepreşedinte şi director executiv în cadrul eMAG.

  • Piaţa de PC-uri dă semne de revenire: vânzările au crescut cu peste 10% în al doilea trimestru

    “Surprinzător, piaţa a crescut şi în al doilea trimestru al anului cu două cifre, după ce şi în primul trimestru s-a înregistrat o creştere de peste 10%. În primele trei luni ale anului s-au vândut circa 160.000 de desktopuri şi notebook-uri”, a declarat Aurel Neţin, country manager al Lenovo România, Bulgaria şi Moldova, citând datele companiei de cercetare de piaţă IDC.

    “Două trimestre cu creşteri de peste 10% înseamnă un reviriment al pieţei de PC-uri. Anul trecut spuneam că va fi o anumită scădere a pieţei de PC-uri pentru că tabletele vor lua o parte din vânzările de notebook-uri entry level. Se pare însă că lumea a priceput că tableta nu e un PC şi acum sunt două subiecte diferite. PC-urile se achiziţionează în continuare şi tabletele au propria lor utilizare”, a explicat Neţin.

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.