BusinessMagazin

Tag: viitor

  • America şi-a ales viitorul preşedinte. Donald Trump, la Casa Albă

    Peste 145 de milioane de americani înscrişi pe listele de votanţi sunt aşteptaţi marţi să aleagă cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, dar şi noii membri ai Camerei Reprezentanţilor şi o treime din Senat.

    După aproape doi ani de campanie electorală, lupta dintre democraţi şi republicani se încheie în această noapte.

    Candidatul republican, Donald Trump, a câştigat scrutinul prezidenţial din Statele Unite, depăşind pragul de 270 de electori federali, conform proiecţiilor realizate de agenţia de ştiri Associated Press.

    Trump a susţinut discursul de învingător. Donald Trump promite unificarea Statelor Unite, mulţumindu-i lui Hillary Clinton

    Candidatul republican, Donald Trump, promite unificarea naţiunii americane după campania electorală care a creat clivaje, mulţumindu-i adversarei democrate Hillary Clinton pentru serviciile în folosul Statelor Unite.

    UPDATE ORA 8.40

    AP (Associated Press) previzionează că Trump a câştigat Pennsylvania, ceea ce înseamnă că Trump ar câştiga alegerile şi ar deveni preşedintele SUA. Donald Trump ajunge la 266 de voturi, la 4 voturi departere de cele 270 de voturi ale electorilor federali de care are nevoie pentru a câştiga. Numărătoarea încă nu s-a terminat, dar este foarte probabil ca Trump să meargă la Casa Alba deoarece mai ramane de castigat doar Arizona unde conduce cu 4 puncte. Trump conduce şi la votul popular adunând 49% din voturi, iar Clinton 46%. Hillary Clinton -218 voturi.

    UPDATE ORA 7.40

    Raportul electorilor federali: Donald Trump, 244, Hillary Clinton, 215 – proiecţii parţiale. Dolarul s-a devalorizat, iar o victorie la lui Trump s-a simţit şi pe bursă, care a scăzut dramatic. Dolarul a scăzut cu 3,8% faţă de yen şi cu 2,4% faţă de euro şi cu 2,3% faţă de francul elveţian, scrie Bloomberg.

    Investitorii s-au gărbit să-şi rezolve pariurile pe care le făcuseră la bursă pe presupunerea că Hillary Clinton va câştiga alegerile. Indexul S&P 500 a scăzut cu 5%, bursele asiatice au scăzut la fel ca şi după Brexit. FTSE 100 a scăzut cu 4,7%, în schimb aurul a crescut cu 4,7% ajungând la o valoare la care se mai afla doar în 2009.

    UPDATE ORA 7.05

    Trump se află în continuare la conducere, BBC raportează 242 de voturi ale electorilor, New York Times şi CNN 238 faţă de cele 209 ale lui Clinton. Candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite, Hillary Clinton, ar putea pierde alegerile dacă nu obţine victoria în statele Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin, informează site-ul cotidianului The Guardian.

    UPDATE ORA 6.36

    Trump, învingător în statele-cheie Ohio, Florida şi Carolina de Nord Clinton în statul California şi Virginia. BBC: Clinton are 209 de voturi ale electorilor, iar Donald Trump, 216. Şi la categoria votul popular conduce Trump cu 48,5% vs 47%

    UPDATE ORA 6.08:

    Donald Trump câştigă North Carolina, ajunge la 186 de voturi electorale.

    UPDATE ORA 6.00:

    Hillary Clinton câştigă California (55), Hawaii (4); Trump câştigă Idaho (4). Clinton are 190 de voturi electorale, Trump 171. Washington şi Oregon sunt indecise.

    Ultimele state închid urnele la ora 7.

    UPDATE ORA 5.50:

    Clinton câştigă şi Colorado (9); raportul voturilor electorale a devenit 167 la 131 pentru Trump.

    UPDATE ORA 5.40:

    Hillary Clinton câştigă Virginia (13)

    UPDATE ORA 5.25:

    Donald Trump câştigă Ohio şi cele 18 voturi electorale, ajunge la 167. Clinton rămâne la 109 voturi electorale.

    UPDATE ORA 5.15:

    Clinton câştigă New Mexico (5), Trump câştigă Missouri (10).

    UPDATE ORA 5.00:

    Trump câştigă statul Montana (3); Utaj, Nevada şi Iowa indecise.

    UPDATE ORA 4.35:

    Donald Trump câştigă Louisiana (8), Hillary Clinton câştigă Connecticut (7). Trump – 136 voturi electorale, Clinton – 104 voturi electorale

    UPDATE ORA 4.35:

    Donald Trump conduce în majoritatea statelor în care rezultatele nu s-au decis încă, inclusiv Virginia, New Hampshire şi Michigan (state considerate sigure pentru democraţi înaintea alegerilor).

    UPDATE ORA 4.15:

    Donald Trump câştigă statele Texas (38) şi Arkansas (6) şi preia conducerea în alegeri: 128 de voturi electorale la 97 de voturi electorale pentru Hillary Clinton.

    UPDATE ORA 4.10:

    Donald Trump conduce detaşat la votul popular, cu 50% (17.749.549) faţă de 46% pentru Clinton (16.218.784).

    UPDATE ORA 4.08:

    Trump a trecut în frunte şi în Ohio

    UPDATE ORA 4.05:

    Trump a preluat conducerea în North Carolina (70% din voturi numărate), continuă să conducă în Florida (92% din voturi numărate).

    Clinton are 97 de voturi electorale, Trump 84

    ORA 4.00:

    Clinton câştiga New York (29 electori), Trump câştigă Wyoming (3), South Dakota (3), North Dakota (3), Nebraska (3), Kansas (6)

    Arizona, Colorado, Louisiana, Utah – indecise

    ORA 3.00:

    Hillary Clinton are 68 de voturi electorale, în vreme ce Donald Trump are 66; este nevoie de 270 de voturi electorale pentru a câştiga alegerile din Statele Unite.

    State câştigate de Trump: Indiana, Kentucky, Tennessee, West Virginia, Mississippi, Alabama, South Carolina, Oklahoma.

    State câştigate de Clinton: Illinois, Vermont, Massachusetts, Rhode Island, New Jersey, Maryland, Delaware, District of Columbia.

  • Cel mai simplu mod de a prezice viitorul este să îl inventezi. ZF Digital ’16, cel mai mare eveniment IT&C din România

    ZF DIGITAL SUMMIT ’16  aduce în prim plan liderii de opinie care aduc un suflu nou mediului de afaceri, care vă vor împărtăşi cele mai recente strategii digitale, trenduri şi tehnici de execuţie.

    Vei pleca cu idei noi, contacte şi o mai bună înţelegere a actiunilor ce trebuie întreprinse AZI pentru a asigura viitorul de MÂINE al business-ului tău.

    Dacă eşti:

    Business Lider-  Întâlneşti parteneri de afaceri şi beneficiezi de oportunităţi de networking de neegalat
    Antreprenor- Îţi împărtăşeşti  ideile cu colegi şi investitori şi le transformi în afaceri profitabile
    Publisher- Faci cunoştinţă cu reprezentanţi de top ai  agenţiilor de publicitate şi afli ce va rezervă viitorul mediei digitale
    Advertiser- Explorezi cele mai recente tendinţe în marketing digital şi interacţionezi cu potenţiali clienţi
    Specialist în marketing- Afli cum se utilizează cele mai recente instrumente pentru a obţine un avantaj competitiv
    Dezvoltator- Afli acele informaţii de care vei avea nevoie pentru a obţine beneficii tangibile pe aplicaţiile pe care le dezvolţi

    Vedeţi mai multe detalii aici 

  • Cine este misteriosul Simon Roth, cel care va construi viitorul sediu al Renault din Bucureşti

    Simon Roth, 68 de ani este un om de afaceri de origine israeliană şi fondator al companiei Ganel Real Estate, care a construit mai multe centre logistice pe care le-a închiriat către Renault, cum este cel de la Oarja din apropiere de Piteşti. Acesta este cel mai mare depozit de piese al Renault, de unde se livrează componente pentru modelele Dacia şi cele pe platformă Dacia peste tot în lume. Construcţia are 65.000 mp şi are pe stoc 70.000 de tipuri de piese. 

    În Europa Centrală şi de Est a investit în Ungaria începâd cu anul 1997, unde a dezvoltat un centru co­mercial de 40.000 mp şi unul de birouri de 20.000 mp.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Paşi spre modelul de business al viitorului

    Tehnologia produce o schimbare profundă în felul în care lucrează angajaţii, modul în care acţionează companiile şi felul în care se comportă clienţii. Era digitală aduce oportunităţi, dar şi provocări suplimentare faţă de cele cu care eram obişnuiţi. În prezent, concurăm cu toate lumea de pe piaţa globală, iar pentru un produs standardizat toată piaţa globală este un concurent. Valeriu Nistor, director enterprise business unit la Vodafone România, povesteşte cum se pot pregăti companiile pentru noile modele de business.

    Tehnologia câştigă tot mai mult teren nu doar în viaţa consumatorilor finali, ci şi a companiilor. Pare greu de imaginat ca în prezent un avocat, de pildă, să nu aibă un device conectat permanent sau ca o firmă de transport să nu aibă intrumente prin care să monitorizeze permanent locul în care se află vehiculele din flota sa şi, implicit, mărfurile transportate. Cum poate o firmă să fie mai pregătită pentru noile modele de business? Cum pot fi companiile mai eficiente? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care a plecat Vodafone România când a realizat platforma Ready Business Score, un instrument prin care companiile pot să-şi evalueze eficienţa afacerilor în comparaţie cu competitorii, precum şi gradul de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Companiile pot completa chestionarul online accesibil la ready.vodafone.ro, pentru a obţine o analiză personalizată a afacerii, bazată pe nevoile sale pentru a-şi creşte eficienţa. Analiza personalizată este însoţită de un raport detaliat ce conţine recomandări de soluţii din trei arii importante pentru orice afacere: agilitate operaţională, conectarea angajaţilor şi interacţiunea cu clienţii.

    „Conceptul a fost dezvoltat în ultimul an şi este o continuare a călătoriei anunţate în urmă cu un an, în domeniul Revoluţiei Industriale 4.0“, spune Valeriu Nistor, la prima întâlnire cu presa de la preluare a noului său rol, conducerea departamentului comercial dedicat mediului B2B din cadrul celui de-al doilea jucător de pe piaţa locală de comunicaţii mobile. Pe parcursul carierei sale, a fost şeful IBM România (2013-2014) şi a lucrat timp de zece ani în cadrul Xerox ca director de marketing pentru Europa Centrală şi de Est, apoi ca director general al Xerox România, iar ulterior ca director general al Xerox Austria. Ulterior, el a înfiinţat împreună cu alţi asociaţii Soar Management şi Investiţii, o firmă specializată în restructurarea de companii şi consilierea în fuziuni şi achiziţii, care s-a extins apoi şi pe segmentul de investiţii proprii în firme.

    „Acum trei ani am lansat conceptul Ready Business, pentru a ajuta mediul de afaceri să fie pregătit să-şi servească clienţii şi să se promoveze mai bine“, afirmă Nistor. Şi dă ca exemplu un testimonial al unui client, reţeaua Sensiblu. În fiecare farmacie a lanţului sunt prezente circa 20.000 de produse; managementul stocurilor este critic, iar cererile clienţilor se corelează permanent cu comenzile către furnizori. „Organizarea unei reţele cu peste 400 de farmacii astfel încât să nu lipsească produsele de la raft nu pare simplă, dar cu sistemul implementat este uşor de gestionat“, arată testimonialul care a făcut parte din campania de promovare a serviciului la momentul lansării. În  alte câteva situaţii Vodafone a derulat proiecte similare, iar Valeriu Nistor dă ca exemplu clienţi ca Albalact şi Mega Image. „În 2015 au apărut soluţiile digitale, iar la sfârşitul anului trecut am lansat soluţiile digitale colaborative, cu o abordare similară. În primăvara acestui an am continuat conceptul şi am demarat proiecte de acest fel prin colaborarea cu La Fântâna şi Ursus.“ Valeriu Nistor spune că noua lansare este o continuare a călătoriei anunţate anul trecut de predecesorul său, Markus Lause. Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirma Markus Lause cu prilejul lansării a patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, de la vitrine frigorifice la vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România, piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, spunea Lause, care a ţinut să precizeze că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu.

    Iar de-atunci, lucrurile s-au schimbat destul de mult. „În 2016 avem de două ori mai mulţi utilizatori business ai serviciilor 4G decât în 2014. Iar traficul de business a crescut de patru ori. Numai în ultimul an traficul a crescut cu un procent de trei cifre“, afirmă Valeriu Nistor. Tot el completează că explozia în segmentul traficului de date nu reflectă doar un tranzit de la 3G spre 4G, dar şi o nevoie suplimentară semnificativă, schimbarea modului de lucru al companiilor, care se modifică rapid spre mediul digital. „Fenomenul este accelerat şi de platformele 4G pe care le-am pus la dispoziţie“, adaugă reprezentantul companiei. Şi dă ca exemplu faptul că în digital media signage, numărul de clienţi a crescut de ptru ori în 2016 faţă de 2015; „S-a ajuns la nivelul la care proprietarii acestor panouri au conţinut specializat personalizat“. În domeniul supravegherii video, a crescut de zece ori numărul de clienţi în 2016 faţă de 2015, iar Nistor spune că există un motor care a ajutat la producerea acestui salt semnificativ faţă de alte zone, anume faptul că supravegherea video este privită deopotrivă ca un element de securitate, dar şi ca un element de monitorizare în timp real. „Combinaţia dintre ele a făcut ca acest salt să fie important.“

  • Compania din România care oferă salarii de mii de dolari şi care este bombardată zilnic cu CV-uri

    Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.

    Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări – 85 în momentul de faţă – pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.

    „Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.

    Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
    Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.

    „Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.

    Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“  Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.

    În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.

    De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.

    În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.

    Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.

    Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

    În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“

    > 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba

    150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.

    20-25 DE CLIENŢI are Crossover

    1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.

    10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover
     

  • Slujbele viitorului. Salarii de Statele Unite oriunde în lume

    Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.

    Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări – 85 în momentul de faţă – pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.

    „Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.

    Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
    Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.

    „Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.

    Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“  Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.

    În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.

    De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.

    În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.

    Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.

    Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

    În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“

    > 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba

    150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.

    20-25 DE CLIENŢI are Crossover

    1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.

    10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover
     

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Înapoi în viitor: Mercedes-Benz, maşinile electrice şi noul brand EQ

    Mercedes-Benz a prezentat la Salonul Auto de la Paris un număr impresionant de modele, dar a atras atenţia mai ales prin maşinile pe care urmează să le producă în următorii câţiva ani. Producătorul german a înţeles că este pe cale să-şi piardă locul la masa automobilelor electrice şi a ieşit la atac cu noua EQ, o generaţie de maşini menită să redefinească transportul cu emisii zero.

    În viitor, mobilitatea se va sprijini pe patru concepte: conectat, autonom, folosit în comun şi electric”, a spus Dieter Zetsche, CEO al Daimler şi şeful diviziei de autoturisme Mercedes-Benz, cu ocazia lansării oficiale de la Paris. „Automobilul cu emisie zero reprezintă viitorul. Iar noul nostru brand, EQ, depăşeşte ideea maşinilor electrice. EQ reprezintă un ecosistem electric de servicii, tehnologii şi inovaţie. În 2007, conceptul e-smart a fost un pioner al motoarelor electrice. Acum suntem pregătiţi să lansăm o ofensivă a produselor electrice care va acoperi toate segmentele auto, de la maşini compacte la cele de lux.”

    Generaţia EQ reprezintă astfel noul brand al Mercedes-Benz pentru maşini electrice. Denumirea EQ, a explicat Dieter Zetsche, se referă la termenul de „inteligenţă electrică” şi este derivat din alte sintagme asociate companiei.

    Conceptul EQ prezentat la Paris este bazat pe platforma de GLC şi seamănă destul de mult cu un SUV coupe. Alegerea nu este întâmplătoare: vânzările de SUV‑uri au crescut în mod constant în ultimii ani, reprezentând una dintre cele mai solide surse de venituri pentru Mercedes-Benz. Acest lucru este evident şi pe piaţa românească; e suficient să vă uitaţi cu atenţie prin parcări publice: SUV-urile sau crossoverurile sunt la tot pasul. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie. O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop. Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan. Noua generaţie de automobile propusă de cei de la Mercedes-Benz va fi bazată pe o arhitectură modulară, care să permită scalarea diferitelor componente în funcţie de baterii. Astfel, spun reprezentanţii companiei, arhitectura în cauză va reprezenta o soluţie viabilă pentru SUV-uri, limuzine sau alte modele de serie.

  • Un top care trebuie să fie pe masa oricărui CEO

    Studiul despre unde vor să lucreze studenţii români după terminarea facultăţii, asta dacă rămân în ţară, trebuie să fie discutat continuu de către proprietarii şi directorii companiilor. Dacă vor ca businessul pe care l-au construit să aibă un viitor.

    Acum zece zile, pe piaţa românească a ieşit unul dintre cele mai interesante topuri din acest an: care sunt companiile unde vor să muncească studenţii români. Topul general şi pe domenii a fost realizat de Universum Global, o companie care efectuează de mai mulţi ani acest studiu pe pieţele din vestul Europei. În 2016, au făcut acest studiu pentru prima dată pentru România, luând în considerare răspunsurile a 10.500 de studenţi de la 46 de universităţi, de la 136 de specializări.

    Astfel de studii au mai fost făcute pe piaţă şi de alte companii. Oricum, acest top trebuie să fie pe masa fiecărui antreprenor român, a fiecărui CEO, a fiecărui manager, a fiecărui acţionar semnificativ dintr-o companie. Ca să nu mai spun că acest top trebuie să fie în faţa fiecărui director de HR în fiecare zi pentru a-l visa, şi ziua şi noaptea, timp de 365 de zile, până când apare o nouă ediţie.

    Prezentul şi viitorul unei companii ţin de un asemenea top care arată unde vor studenţii români să se angajeze. Degeaba ai cele mai bune idei într-o companie, ai cele mai bune planuri de afaceri, aprobate şi finanţate de către bancă, dacă cei care vin din spate nu vor să lucreze la tine sau cei care vin poate nu sunt cei mai buni, cei mai talentaţi, cei mai determinaţi şi chiar cei mai inteligenţi. Plus că mulţi studenţi români vor să plece să lucreze în afară.

    Antreprenorii români şi companiile româneşti nu dau aproape deloc importanţă acestor topuri, nici să fie în ele, nici să crească în clasament de-a lungul anilor. În Vest, câştigarea unei poziţii de la un an la altul poate însemna pentru companie posibilitatea de a atrage mai multe talente umane. În prezent, există o luptă la cuţite în America între băncile de investiţii şi companiile din Silicon Valley pentru atragerea noilor talente. Când era boom economic, marile bănci americane erau prima opţiune pentru premianţii de la Harvard, Stanford sau de la celelalte universităţi americane. Să lucrezi la Goldman Sachs sau la JPMorgan, unde de la bun început câştigi 200.000 de dolari pe an, era visul oricui.

    După criză şi după ce Facebook şi Google au devenit mai importante decât băncile, prima opţiune a celor mai buni studenţi este să lucreze la giganţii sau start-up-urile din Silicon Valley, unde locurile de muncă sunt mai cool, hanoracele şi „Converşii“ sunt ţinuta obligatorie, iar ideile şi proiectele sunt discutate în celebrele cafeterii. Acum băncile de investiţii preiau ceea ce rămâne neangajat în Silicon Valley.

    În România, studenţii vor să lucreze pentru Apple, Google şi BMW, ca top trei, toate branduri internaţionale. Dintre companiile româneşti, studenţii români au bifat Dacia, OMV Petrom şi Banca Transilvania. Opţiunea studenţilor români nu cred că este întâmplătoare. Apple, Google şi BMW sunt branduri de top, iar să lucrezi acolo ţine de statut şi de modul în care te prezinţi în faţa prietenilor. Este ceva să spui la bere că lucrezi la BMW, chiar şi vânzător într-un showroom, şi altceva că lucrezi la Rădăcini, unul dintre cei mai importanţi dealeri auto. De asemenea, dacă spui că lucrezi în fabrică la BMW sau la Mercedes, este altceva decât dacă eşti la Dacia sau Renault.

    Ca să nu mai vorbim de Apple şi Google. Cu toate că eşti unul dintre cei 100.000 de angajaţi ai celebrelor branduri, acest lucru contează mult mai mult decât un salariu mai mare şi o poziţie mai bună, de pildă, la Allview în Braşov. Companiile româneşti se plâng că nu găsesc angajaţi, că nimeni nu mai vine să muncească şi dacă vine cineva, este slab pregătit, pleacă devreme acasă şi cere salariu de la 1.000 de euro în sus; fără să ştie nimic, are pretenţii mari.

    Prezenţa sau nu într-un asemenea top, indiferent de poziţie, ţine de o strategie pe care trebuie să o ai zi de zi de a asigura directorilor şi până la urmă acţionarului forţă de muncă talentată care să-şi dorească să vină la job şi să „mişte“ proiectele. Pentru acest lucru, companiile şi directorii trebuie să fie prezenţi zilnic, să comunice cu studenţii, cu publicul, cu clienţii lor, să schimbe interioarele din companii, să aducă culoare, să-şi îmbunătăţească imaginea publică, să-şi dezvăluie salariile pentru a atrage atenţia studenţilor.

    Nu te poţi bate cu Apple, Google, Oracle, IBM, Samsung, BMW sau Mercedes, cu brandurile lor, de care au grijă de ani de zile, dar te poţi bate cu alte arme, de gherilă, în privinţa comunicării, în privinţa nivelului de salarizare, în privinţa proiectelor pe care studenţii le pot face.

    Acest lucru nu cade numai în responsabilitatea celor de la resurse umane, ci în primul rând în responsabilitatea CEO-ului companiei şi acţionarului. Ei trebuie să urmărească zi de zi cum este percepută compania în spaţiul public, pe Facebook, pe Google, în locurile unde sunt prezenţi studenţii.

    Când proprietarii unor companii se plâng că nu are cine să le conducă businessul, ar trebui să se gândească ce au făcut ani de zile pentru a atrage talentele, pentru a descoperi noi oameni, pentru a-i pregăti să fie lideri, pentru a-i învăţa la faţa locului cum se conduce o companie. Cei mai mulţi dintre proprietarii români nu şi-au bătut capul cu acest lucru, pe ideea că „sunt 100 ca tine care aşteaptă la uşă să fie directori“. Până să fie „100 la uşă“, ar trebui să vadă dacă firma şi brandul lor se află în topul preferinţelor studenţilor, ale oamenilor din piaţă, ale celor din concurenţă de a lucra pentru ei.

  • Descoperire uluitoare a fizicienilor cu privire la timp. Probabil că acesta există doar în mintea noastră

    În fizică, trecutul, prezentul şi viitorul reprezintă acelaşi lucru, dar pentru noi, timpul merge într-o singură direcţie: de la aşteptare, către experimentare şi, ulterior, în memorie. Această linearitate este denumită săgeata timpului şi unii fizicieni sunt de părere că timpul progresează doar în acest fel pentru că oamenii trăiesc pentru a observa trecerea sa.

    Întrebarea cu privire la săgeata timpului nu este una nouă şi, mai mult decât atât, nu este vorba despre existenţa timpului.

    Vezi aici descoperirea uluitoare a fizicienilor cu privire la timp. Probabil că acesta există doar în mintea noastră