BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • 65% dintre utilizatorii de internet din Europa au făcut cumpărături online anul trecut. Doar 18% din români cumpără online

    Dacă majoritatea britanicilor (87%) fac cumpărături online, în România situaţia este inversată, doar 18% din români cumpără online, astfel România ocupă ultimul loc din Europa la acest capitol. Potrivit aceluiaşi sondaj Eurostat, 30% dintre bulgari au achiziţionat online, iar Ungaria se apropie de un procent de 50%.

    Îmbrăcămintea şi articolele sportive sunt cele mai populare categorii în Europa. 60% dintre cumpărătorii online au achiziţionat unul sau mai multe articole din aceste categorii. La polul opus se află medicamentele şi materialele de e-learning.

    Majoritatea cumpărătorilor online (88%) au făcut achiziţii de la retaileri din propria ţară, însă procentul celor care au făcut cumpărături online de la magazine din altă ţară este în creştere, unul din trei cumpărători a realizat o achiziţie la un retailer din altă ţară.
     

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • Cea mai tare ofertă de Black Friday: 5 dolari pentru nimic. Au vândut de 70.000 de dolari

    Nu este o glumă. Compania a hotărât să demareze o campanie prin care clienţii au fost invitaţi să dea 5 dolari, iar în schimb nu au primit nimic, scrie Business Insider.

    Fondatorii Cards Against Humanity au dezvăluit într-un articol pe blog că această campanie le-a adus nu mai puţin de 71.145 de dolari. 11.248 de utilizatori au dat 5 dolari, iar 1.119 au oferit şi mai mult de atât, cineva oferind chiar 100 de dolari.”Această campanie de promovare a fost un risc uriaş. Nu aveam nicio idee ce fel de feedback vom primi”, a spus Max Temkin, co-fondatorul Cards Against Humanity.

    Ce au făcut cu banii? Au împărţit suma obţinută între cei 17 angajaţi ai companiei, deci în jur de 4 mii de dolari de persoană. Astfel, mai mulţi angajaţi au cumpărat de Black Friday console de jocuri, alţii au cumpărat cadouri, şi-au plătit datoriile, iar un angajat chiar a cumpărat o maşină de 1.000 de dolari.

    Alţii au făcut cumpărături extravagante (un costum de armură-1500 de dolari sau două bilete cu locuri în primul rând la un meci de baseball), însă câţiva dintre angajaţi au decis să doneze banii unor fundaţii caritabile.

    “Facem glume de genul astă de câţiva ani încoace şi cred că am învăţat să avem încrede în instinctul nostru. Dacă ceva ni se pare amuzant, este foarte probabil să ca şi alţi oameni să rezoneze cu acel lucru”, a declarat Temkin.

    Temkin a mai spus că încă nu cunoaşte ce impact o să aibă această campanie pe termen lung, notând că site-ul companiei a înregistrat un trafic sănătos în weekendul Black Friday.

  • Firmele din Capitală care funcţionează în clădiri cu bulină roşie, notificate să oprească activitatea

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei, reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti au început acţiunea de notificare a tuturor utilizatorilor spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă situate în imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.

    Până vineri, au fost emise notificări pentru utilizatorii a 162 de imobile încadrate în clasa I risc seismic, aceştia fiind somaţi ca în termen de 24 de ore să îşi înceteze activitatea, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 de lei la 70.000 de lei, iar acţiunile de notificare vor continua.

    De asemenea, reprezentanţii Municipalităţii au solicitat primăriilor de sector să dispună interzicerea emiterii autorizaţiilor de funcţionare şi retragerea celor în vigoare pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi permanente şi/sau temporare ce implică aglomerări de persoane în spaţii situate în construcţii expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic.

    Conform surse citate, lista clădirilor expertizate tehnic şi incadrate în clasa I de risc seismic a fost actualizată în 25 noiembrie şi poate fi consultată pe site-ul Primăriei Capitalei.

    În Capitală sunt 366 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezintă pericol public, alte 306 imobile fiind în clasa II de risc seismic, arată Primăria Municipiului Bucureşti, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    Prin programul prevăzut de Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994, în perioada 2002-2012 au fost executate şi finalizate lucrările de consolidare la 14 clădiri, iar în 2013-2015 au fost finalizate alte patru clădiri. Alte 35 de clădiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt şantiere deschise, a precizat sursa citată.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

    Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

    Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

    Legea a fost adoptată în Parlament pe 10 octombrie, trimisă preşedintelui Klaus Iohannis la promulgare şi publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie.

  • (P) WowApp: prima aplicaţie care vrea să facă o lume mai bună

    WowApp este o aplicaţie gratuită de comunicare digitală care îşi propune să dea înapoi utilizatorilor săi valoarea materială a timpului petrecut online. Sistemul revoluţionar care stă la baza WowApp constă în distribuirea profitului sau venitului obţinut din utilizarea aplicaţiei de către membrii săi. . Peste 70% din câştigurile pe care WowApp le obţine din vânzarea spaţiului publicitar sau din apelurile plătite se întorc către utilizatori., Aceştia decid apoi ce vor face cu fondurile: le pot dona către ONG-uri sau le pot transfera în propriul cont bancar

    Cum funcţionează aplicaţia?

    WowApp este o aplicaţie pe bază de invitaţie gratuită. Obţii o invitaţie de la prietenii care deja o folosesc sau de la una din ONG-urile partenere WowApp: OvidiuRo, Hospice Casa Speranţei, Teach for Romania, Merci Charity Boutique, HHC România, Telefonul Copilului. Îţi creezi un cont, instalezi gratuit WowApp pe smartphone, tableta, laptop si/sau desktop şi îţi poţi invita mai departe cunoscuţii să se alăture comunităţii tale. 

    Aplicaţia poate fi folosită gratuit pentru mesagerie, telefonie sau videocalling de pe orice device unde e instalată şi se sincronizează automat pe toate device-urile unui utilizator, pe Android, iOS, PC şi MAC.

    Puterea aplicaţiei se bazează pe puterea reţelei. Cu cât reţeaua din care un utilizator face parte este mai mare şi cu cât gradul de utilizare al aplicaţiei creşte, cu atât valoarea veniturilor membrilor va fi mai mare şi de asemenea sumele pe care un membru WowApp le poate dona sau le poate transfera în contul propriu vor creşte.

    Câştigurile financiare se obţin atunci când utilizatorii optează să vadă  reclame în timp ce folosesc aplicaţia pentru nevoile lor de comunicare zilnice. sau când aleg să folosească WowApp ca pe un serviciu de telefonie pre-paid şi efectuează apeluri în afara reţelei  WowApp.  Comunicarea, apelurile de voce sau video în reţeaua WowApp sunt gratuite.

    Idee vizionară, dezvoltare românească.

    Thomas Knobel, un investitor străin, este persoana care şi-a dorit să le ofere oamenilor o nouă perspectivă de a folosi tehnologia pentru o lume mai bună şi a ales România ca ţară unde să dezvolte această aplicaţie. A investit peste 5 ani de muncă în visul său pentru a-l transpune in realitate prin  www.wowapp.com

    “In visurile mele WowApp schimbă modul în care trăim. Schimbă felul în care cumpărăm lucruri, modul în care sunt împărţite profiturile, în visurile mele se schimbă felul în care oamenii participă în acţiuni caritabile şi felul în care folosim Internetul astăzi.” Thomas C. Knobel

    Această aplicaţie de chat, calling si video-calling a fost dezvoltată de o echipă de peste 70 de programatori români.  La trei săptămâni de la lansare, WowApp a înregistrat creşteri spectaculoase în Rusia, Brazilia şi Statele Unite. Recent a trecut de pragul de 100.000 de membri în toată lumea.

    România demonstrează astfel că poate fi în avangarda revoluţiei tehnologice şi adaugă o doză neaşteptată de umanitate unui produs digital de ultimă generaţie.

     

    Cum funcţionează aplicaţia?

    La nivel mondial exista deja peste 2000 de organizaţii non-guvernamentale pe care utilizatorii le pot susţine prin intermediul aplicaţiei WowApp În România,lista e în continuă creştere odată cu afirmarea aplicaţiei pe piaţa românească. Mai multe detalii legate de ONG-urile implicate găsiţi AICI.

    Astfel, pe măsură ce numărul de utilizatori WowApp creşte, câştigurile tuturor vor fi din ce în ce mai mari, pentru că o comunitate unită şi activă atrage din ce în ce mai multe investiţii în publicitate.

    Pentru mai multe detalii despre aplicatie si inscriere, accesati www.wowapp.com


     

  • Atacurile cibernetice provoacă pagube financiare uriaşe

    Pierderile cauzate de atacurile cibernetice s-au ridicat la aproximativ 600 de miliarde de dolari în 2014, potrivit studiilor realizate de Center of Strategic and International Studies .

    În medie, în 2014 consecinţele unui atac cibernetic se ridică la 12,7 milioane de dolari per companie. Costul mediu suportat de o companie care trece printr-un astfel de atac se ridică la 1.6 milioane de dolari pentru fiecare incident, conform unui studiu realizat de Institutul Ponemon. Acest cost se reflectă în detectarea atacurilor şi recuperarea datelor. Impactul financiar ridicat este confirmat şi de studiul PWC, lansat în 2015, care estimează costul unui atac major la 1.46 de milioane de dolari.

    Cele mai recente exemple de atacuri cibernetice ce au produs pagube semnificative au fost cele înregistrate de companii precum Community Health Service (CHS) în august 2014, când datele a peste 4.5 milioane de utilizatori au fost compromise. Şi anul 2015 a venit cu provocări pentru compania de asigurări de sănătate Anthem. Atacul asupra companiei a avut grave urmări, 80 milioane de date ale clienţilor actuali sau din trecut au fost compromise.

    Una dintre cele mai mari ameninţări vine din partea utilizatorilor de platforme Adroid. Acestea se vor transforma în ţinta hackerilor în următoarea perioadă, potrivit specialiştilor Fortinet. Platforma celor de la Google fiind vulnerabilă la atacuri.

    Cea de-a doua ameninţare majoră pentru următoarea perioadă, vine din faptul că parolele nu mai sunt măsuri de securizare suficiente pentru protejarea datelor de pe platformele de tip Cloud. Pentru a preveni falsa autentificare, companiile vor fi implementa sisteme de autentificare paralele, iar acestea vor deveni esenţiale.

    Cea de-a treia ameninţare vine din zona criptografierii datelor. Din ce în ce mai multe sisteme se vor baza pe certificate de criptografie utilizate nu numai pentru autentificare, dar şi pentru comunicare. Un exemplu elocvent pentru această tendinţă este tehnologia Block Chain, utilizată de BitCoin. Aceasta va fi aplicată cu precădere, în perioada următoare, în domenii precum sectorul financiar, pentru a putea oferi servicii de asigurare, tranzacţionare, creditare, etc, ca soluţie altenativă. Însă, principala provocare vine din faptul că sistemele de criptografiere care sunt, la rândul lor, presupuneri matematice, în viitor vor putea fi dovedite false.

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.

  • Veniturile din servicii ale Vodafone au atins 172,9 milioane de euro în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2015

    Vodafone România a înregistrat un număr total de 9.053.810 de clienţi (utilizatori ai serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi M2M) la 30 septembrie 2015, în creştere cu 546.371 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 8.432.970 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    ARPU mobil al Vodafone Romania a ajuns la 6,2 euro în ultimele trei luni încheiate la 30 septembrie 2015.

    Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 30 septembrie au atins 172,9 milioane de euro, în creştere cu 4,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni organici.

    La 30 septembrie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 40,7% din baza de clienţi, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 59,3%. Utilizatorii serviciilor prepaid au crescut cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Consumul de date mobile a crescut cu 135,6% in trimestrul incheiat la 30 septembrie 2015, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut

    Rata de penetrare a smartphone-urilor in baza de utilizatori a crescut cu 7 puncte procentuale in trimestrul incheiat la 30 septembrie 2015, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 63% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, care ofera o gama de servicii ce include voce, mesaje, date si comunicatii fixe. Vodafone are divizii in 26 de tari, 57 de retele partenere in intreaga lume si operatiuni de broadband fix in 17 tari. La 30 septembrie 2015, Vodafone avea 454 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile si 12,5 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Ai chef de bătaie? Există o aplicaţie pentru asta

    Prin intermediul aplicaţiei Rumblr, luptătorii amatori pot căuta parteneri de luptă şi pot aranja meciuri, informează Daily Mail.

    Dacă în anii 90, Brad Pitt, în filmul “Fight Club”, aranja meciuri ilegale de bătaie în pivniţele unor localuri, această practică s-a mutat pe internet. Rumblr, dezvoltată de doi luptători amatori din New York, funcţionează exact ca Tinder, aplicaţia de dating, doar că în loc de o cină romantică utilizatorii aranjează o luptă. Aplicaţia nu se adresează doar entuziaştilor de lupte, ci şi fanilor. Utilizatorii pot vedea ce lupte sunt programate în zonă şi pot asista la meciuri.

    Aplicaţia a fost refuzată de Apple, dar a atras interesul a peste 300.000 de oameni. Astfel Rumblr va fi lansată ca o aplicaţie web. Dezvoltatorii aplicaţiei au avertizat utilizatorii că s-ar putea să aibă probleme cu legea dacă aranjează o luptă.

    De asemenea, ei au mai spus despre cei care critică aplicaţia şi care spun că incită la violentă că nu sunt suficient de deschişi la minte.

  • Microsoft Summit 2015: Transformarea digitală accelerează creşterea mediului de business în România şi în Europa Centrală şi de Est

    “Tehnologia este o adevărată forţă care sprijină oamenii şi organizaţiile din România să realizeze mai mult”, aşa cum a spus Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România în deschiderea Microsoft Summit 2015, şi, în acelaşi timp, “un catalizator al creşterii economice care îmbunătăţeşte colaborarea, creşte productivitatea şi inspiră idei noi care alimentează inovaţia şi competitivitatea”, potrivit lui Don Grantham, preşedintele Microsoft Central and Eastern Europe, potrivit unui comunicat de presă.

    Transformarea digitală înseamnă mai mult decât digitalizare, “o afacere digitală este mai mult decât digitalizare, un guvern digital este mai mult decât e-government digital, esenţa constă în inovaţia digitală  sau combinaţia dintre informaţie, analytics, aplicaţii, API, dispozitive, senzori, reţele”, a menţionat Oldrich Priklenk, reprezentant Gartner Czech Republic, Slovakia şi România. Mai mult, conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, cloudsourcing, big data sau Internet of Things. Inovaţiile şi transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor şi organizaţiilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin aplicaţii de ultimă generaţie, soluţii de mobilitate şi business intelligence (BI).

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1000 de specialişti în următorii 3 ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

    Conform raportului Cyberspace realizat pentru Microsoft, până în 2025, 4,7 miliarde de persoane vor fi în mediul online, iar 50 de miliarde vor fi utilizatori de dispozitive mobile. În următorii 10 ani, 80% dintre conexiunile la internet vor fi iniţiate de pe dispozitive mobile şi cea mai mare parte din volumul de date, la nivel global, va fi mutat sau stocat în cloud.