BusinessMagazin

Tag: salarii

  • România, ţara bugetarilor de lux. Angajaţii de la stat din ţara noastră sunt pe primul loc în Europa, având salarii cu 70% mai mari decât la privat

    Avem cele mai mari salarii din administraţia publică din Europa. Salariile şi pensiile înghit veniturile din taxe şi impozite. Cheltuielile cu salariile şi pensiile sunt de 90 la sută

    Foarte mulţi se întreabă de ce este bătaie aşa mare pe joburile de la stat? Unul din motive ar putea fi pentru că salariile de la stat sunt cu 70% mai mari decât în privat. Cel puţin în rândul funcţionarior publici, după cum spune Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România şi fostul preşedinte al consiliului fiscal. În România salariile şi pensiile înghit toate veniturile din taxe şi impozite.

    Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank România: Pentru 2021 ne aşteptăm ce deficitul bugetar, într-un scenariu de nemodificare a politicilor bugetare, să se situeze undeva la 8 sau 9 % din PIB. Probabil că noi ar trebui să fim sub media europeană cu factura de salarii, atâta timp cât resursele sunt mult mai mici, 27% colectând din taxe şi impozite ca procent din PIB, versus media europeană, de 40. Nu putem să susţinem un nivel al salariilor în domeniul public.

    Nu mai există nici o altă ţară din Europa, dar absolut nici una cu asemenea situaţie care este cumva anormală, administraţia publică să aibă 70%, mai mult decât media pe economie. Vă vine să credeţi sau nu, chiar şi în termeni absoluţi, în termeni de echivalent euro, salariul medu din România, în administraţia publică, în sănătate, este mai mare decât în toate statele din Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Topul salariilor în 2020: Cine a câştigat cel mai bine şi unde au fost cel mai mari creşteri salariale

    În 2020, cele mai mari salarii au fost au fost câştigate de angajaţii din IT, de cei din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale şi de cei din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obtinute din prelucrarea ţiţeiului. Pe poziţiile următoare s-au aflat salariaţii cu activităţi de editare şi cei din activităţile de servicii anexe extracţiei, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, centralizate de Ziarul Financiar.

    Astfel, angajaţii din sectorul IT câştigau în octombrie 2020 (cele mai recente date) un salariu mediu net de 7.674 de lei, în creştere cu 556 de lei comparativ cu aceeaşi lună din 2019. La distanţă considerabilă se găseau cei din extracţia petrolului care aveau un salariu mediu net de 6.251 de lei în octombrie 2020, în creştere cu 596 de lei faţă de octombrie 2019. Iar următorii din top trei cele mai mari salarii din economie, angajaţii din domeniul fabricării produselor de cocserie şi a produselor obtinute din prelucrarea ţiţeiului, câştigau în medie 6.171 de lei în octombrie 2020, cu 516 lei mai mult decât în aceeaşi lună din 2019.

    Nu la distanţă mare se găsesc salariaţii cu activităţi de editare. Ei au avut un salariu mediu net de 6.093 de lei pe final de 2020, în creştere cu 1.028 de lei. Această este cea mai mare creştere salarială înregistrată între octombrie 2019 şi octombrie 2020. Această diviziune a economiei include editarea cărţilor, broşurilor, pliantelor, dicţionarelor, enciclopediilor, atlaselor, hărţilor, etc.; editarea ziarelor, revistelor şi periodicelor; editarea repertoarelor, a listelor de adrese şi a altor publicaţii similare, precum şi editarea produselor software.

    Al cincilea cel mai mare salariu din economia locală a fost al angajaţilor din activităţile anexe extracţiei, respectiv de 5.755 lei în octombrie 2020, în creştere cu 664 de lei faţă de octombrie 2019.

    La polul opus, cele mai mici salarii din economia locală au fost cele ale angajaţilor din industria HoReCa, cea mai afectată de pandemia de Covid-19. Aici, oamenii au câştigat în medie 1.720 de lei net în octombrie 2020, cu circa 100 de lei mai puţin decât în aceeaşi lună a anului trecut. Cel mai mult au scăzut salariile din transporturile aeriene, de la 5.511 de lei în octombrie 2019 la la 4.467 de lei în octombrie 2020. Aceasta a fost o altă industrie lovită grav de pandemie, multe dintre zborurile fiind anulate şi o serie de aeronave fiind ţinute la sol.

    Pentru anul viitor, Comisia Naţională de Prognoză previzionează că salariul lunar mediu net va ajunge la 3.406 lei, în creştere cu 6,9% comparativ cu valoarea înregistrată în 2020.

    De altfel, salariile medii nete au crescut şi în plină pandemie, în octombrie 2020 înregistrând o valoare de 3.343 de lei, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, conform datelor de la INS.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Salariile IT-iştilor le-au întrecut pe cele ale bancherilor. Salariul brut în IT este de 11.000 de lei

    Evoluţia salariului minim şi mediu brut pe economie şi evoluţia salariului mediu brut din industrie, IT&C, industria bancară şi comerţ.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C au crescut puternic în ultimii 20 de ani, iar IT-iştii au ajuns încet-încet să fie angajaţii cu cele mai mari salarii din economia locală, întrecând sectoare vestite pentru salariile lor mari, precum sectorul bancar. În 2014 s-a dat lupta pentru supremaţie între IT-işti şi bancheri, iar primii au pierdut la mustaţă, cu un salariu mediu brut cu doar 261 de lei mai mic decât cel din industria bancară.

    Începând din 2015, salariile angajaţilor din industria de IT le-au întrecut pe cele din sectorul bancar din ce în ce mai mult, iar în 2019 IT-iştii câştigau un salariu mediu brut de peste 11.000 de lei, în timp ce bancherii câştigau circa 8.400 de lei.

    În industrie şi comerţ nu putem vorbi despre o luptă pentru supremaţie, ci mai degrabă despre una pentru supravieţuire. Angajaţii din industrie şi cei din comerţ nu câştigau nici jumătate din salariul mediu brut al IT-iştilor în 2019. În industrie, salariile medii brute au crescut cu peste 1.000 de lei în 2018 faţă de anul precedent, iar cele din comerţ au avansat şi ele cu 900 de lei în perioada menţionată, însă angajaţii din aceste sectoare continuă să fie unii dintre cel mai prost plătiţi din economia locală.

  • Economia Rusiei se înrăutăţeşte în ciuda faptului că ţara a evitat a doua perioada de carantină

    Pe măsură ce al doilea val de infecţii a continuat să afecteze Rusia, Kremlin a decis să evite lansarea celei de-a doua perioade de carantină de anul acesta în ideea de a-şi salva economia, transmite Agence France-Presse.

    Autorităţile de la Moscova erau conştiente că numărul de cazuri va creşte în mod semnificativ, însă mişcarea nu a reuşit să-şi atingă obiectivele: „Şomajul este în creştere, salariile scad, iar produsele de bază devin tot mai scumpe (…) Este inacceptabil”, a declarat preşedintele Vladimir Putin.

    Între ianuarie şi noiembrie, preţul zahărului a crescut cu 70%, în timp ce uleiul de floarea soarelui şi pastele au înregistrat un plus de 24% şi, respectiv, 10%.

    După lună întregi de inflaţie – efecte agravate constant de pandemie –, Putin le-a cerut miniştrilor să introducă un set de măsuri de urgenţă care ar scădea media preţurilor.

    Însă având în vedere că încrederea cetăţenilor în autorităţi şi situaţia economică au atins cele mai slabe nivele din ultimii 20 de ani, analiştii se aşteaptă ca măsurile să împace publicul pe termen scurt, adică în timpul sărbătorilor de iarnă.

    Pe deasupra, rubla şi-a pierdut aproape o treime din valoare de la începutul anului până acum, iar excesul de decese din 2020 este de 165.000 între martie şi octombrie, fapt ce sugerează că impactul pe care l-a generat coronavirusul în Rusia ar fi mai grav decât au raportat autorităţile, scrie AFP.

     

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT: „Aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.”

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.

    Această opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

     

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT:

    aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.

     

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Regiunea care va înregistra cea mai mare creştere a salariilor în 2021

    Salariile din zona Asia-Pacific vor creşte mai mult decât în orice altă parte a planetei în 2021, semn că angajatorii din regiune au trecut de cea mai grea perioadă a pandemiei, notează CNBC.

    Pachetele salariale din Asia-Pacific vor înregistra anul viitor un plus de 4,3%, conform firmei de consultanţă ECA International.

    Dacă luăm în calcul inflaţia, ritmul de creştere s-ar traduce de fapt prin 1,7%, însă datele rămân peste media înregistrată la nivel global de 0,5%.

    Top 10 ţări cu cele mai mari creşteri salariale în 2021:

    1. Indonezia, plus 3,8% după inflaţie
    2. Israel, 2,8%
    3. Thailanda, 2,7%
    4. Singapore, 2,7%
    5. Columbia, 2,7%
    6. Coreea de Sud, 2,6%
    7. China, 2,3%
    8. India, 2,3%
    9. Cambogia, 2,1%
    10. Bangladesh, 2,1%

    „Economia chineză pare să fi eliminat impactul generat de pandemia de COVID-19 mai bine decât orice altă ţară din regiune”, spune Lee Quane, directorul regional al ECA pentru Asia.

    În mare parte, zona Asia-Pacific a evitat aplicarea restricţiilor de circulaţie în a doua jumătate a anului, pavând astfel drumul pentru un ritm mai bun al recuperării economice. Astfel, doar 22% dintre angajatorii intervievaţi de ECA au declarat că se aşteaptă să îngheţe salariile în 2021, faţă de 36% anul acesta.

     

     

  • Propunere surpriză: Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, vrea ca cei care lucrează de acasă după sfârşitul pandemiei să fie taxaţi suplimentar

    Un echipă de cercetare din cadrul Deutsche Bank spune că angajaţii ar trebui să plătească o taxă de 5% pentru „privilegiul” de a lucra de acasă după ce va lua sfârşit pandemia de coronavirus, în condiţiile în care veniturile strânse datorită iniţiativei ar fi folosite pentru a-i ajuta pe angajaţii cu salarii mici, notează CNBC.

    Luke Templeman, strateg în cadrul celei mai mari bănci din Germania, spune că angajaţii care lucrează în regim remote tind să aibă venituri peste medie şi, bazându-se pe media salarială a persoanelor care lucrează de acasă, a calculat că taxa ar putea veni atât în beneficiul companiilor cât şi al angajaţilor.

    „Aveam nevoie de mult timp de o astfel de taxă pentru angajaţii remote, iar coronavirusul a făcut tot mai evident acest fapt. Lucratul de acasă va deveni noul normal după încheierea pandemiei”, spune strategul.

    De exemplu, dacă luăm în calcul un salariu de 55.000 din SUA, taxa de 5% s-ar traduce prin 10 dolari pe zi, sumă plătită zilnic de angajat pe transport, mâncare şi îngrijirea hainelor.

    Templeman estimează că măsura ar strânge anual 48 de miliarde de dolari în Statele Unite, aproape 7 miliarde de lire în Marea Britanie şi circa 16 miliarde de euro în Germania.

    De asemenea, Templeman spune că taxa s-ar aplica doar în situaţia în care guvernele şi-ar retrage recomandările privind munca de acasă şi nu s-ar aplica liber-profesioniştilor şi  angajaţilor cu venituri mici.

     

     

  • Aţi fost vreodată în situaţia în care nu aţi putut plăti salariile la timp? Da, am fost, şi a fost foarte greu!

    Joi, 29 octombrie 2020, Gala CEO Awards & Gala Tinerilor manageri de top Business Magazin, vremuri de pandemie Covid-19.

    O discuţie hibridă cu cei mai admiraţi CEO din România prezenţi în sală şi prin Zoom despre şi cu o parte din cei din Top 100 tineri manageri de top, care ar trebui să le preia locul „admiraţilor” şi să ducă businessul din România mai departe fie că este al companiilor româneşti, fie că este al multinaţionalelor.

    O întrebare către Florin Talpeş, fondator şi CEO al BitDefender, cea mai valoroasă companie românească din IT, unde pachetul majoritar de acţiuni mai este deţinut de români, în cazul de faţă familia Talpeş: Aţi fost vreodată în situaţia în care nu aţi putut plăti salariile la timp? Da, am fost şi a fost tare greu când a trebuit să le explic angajaţilor acest lucru. Pur şi simplu nu mai aveam bani.

    Cu toţii ne uităm şi „numărăm” cât valorează o companie şi câţi bani fac acţionarii.

    În cazul BitDefender probabil că valoarea actuală s-a apropiat, dacă nu chiar a depăşit 1 miliard de dolari, având în vedere că în urmă cu 2 ani compania a fost evaluată la 600 de milioane de euro într-o tranzacţie între două fonduri de investiţii.

    Zbuciumul unei companii, mai ales a unei companii româneşti, lasă urme adânci în mintea unui antreprenor. Poate mulţi ar da o parte din averea lor ca să nu aibă acest zbucium atunci când construiesc şi dezvoltă un business.

    Indiferent dacă sunt multinaţionale sau companii antreprenoriale româneşti, toată lumea trage de plăţi – să încaseze cât mai repede şi să plătească cât mai târziu fiind deviza tuturor, mai ales când este criză.

    Dar plata salariilor la timp este un „must“. Furnizorii, taxele şi impozitele la stat poţi să le mai amâni, dar salariile trebuie plătite.

    Putem să-i admirăm, dar nu ştiu dacă trebuie să îi invidiem pe patroni, oameni de afaceri, antreprenori, CEO pentru cifrele de afaceri ale companiilor, pentru creşterile spectaculoase câteodată, pentru câştiguri sau pentru dividendele plătite, pentru salariile încasate sau pentru milioanele obţinute atunci când îşi vând afacerile.

    În spatele tuturor acestor realizări este o luptă continuă pentru business, pentru contracte, pentru salariaţi – ca să faci rost de ei, ca să aibă cine să lucreze -, pentru cash, pentru ca la finalul lunii să poţi să plăteşti în primul rând salariile.

    Probabil că Florin Talpeş nu-şi mai aduce aminte de ideile pe lângă care a trecut, de deciziile bune sau rele, dar sigur şi-a amintit de acest episod.

    Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online din România, o companie care probabil că valorează mai mult de 1 miliard de euro, şi-a amintit la Gala CEO Awards 2020 cum Business Magazin i-a dat un premiu în 2005 la Gala Tineri manageri de top, ediţia I, atunci când era „nimeni” în lumea afacerilor, iar eMag era un business aproape necunoscut.

    Nici Florin Talpeş şi nici Iulian Stanciu nu se gândeau unde pot să ajungă cu afacerile pe care le-au fondat atunci când se luptau să facă rost de bani pentru plăţile curente. Şi Florin Talpeş, şi Iulian Stanciu au fost nevoiţi să-şi vândă o parte din acţiuni, la o valoare mult mai mică a companiilor faţă de cât este astăzi, pentru a face rost de lichiditate ca să meargă înainte cu ideea lor, cu ceea ce voiau să construiască.

    Iulian Stanciu mai are până în 20% din eMag, în timp ce familia Talpeş mai are 60% din Bitdefender.

    În fiecare an Business Magazin trebuie să vină pe piaţă cu cele două topuri CEO Awards şi
    100 Tineri manageri de top, chiar şi în pandemie, pentru a vedea care sunt cei mai admiraţi CEO din România, dar şi care sunt pariurile pentru viitor.

    E foarte frumos când eşti admirat, când eşti în top, dar nu ştiu cât de mulţi ar vrea să preia şi zbuciumul sau chinul de a face sau de a conduce o afacere, nu pentru un an, ci pentru trei decenii în cazul lui Florin Talpeş sau două decenii pentru Iulian Stanciu.

    După cum spunea Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank România: Tinerii de astăzi nu prea au răbdare, vor totul imediat, dar în spatele fiecărui business, ceea ce contează este munca, cu cicatricile de rigoare.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum va schimba noua criză modul în care firmele îşi vor plăti angajaţii

    Sorin Faur, de la Academia de HR, un director cu experienţă de peste 20 de ani pe piaţa de resurse umane din România, cât şi din regiune, spune că noua generaţie preferă să nu fie legată de o singură sursă de venit şi de o singură companie, unde să fie pe statul de plată. El crede că vom asista la o reinterpretare a rolului de salariat, care se va transforma într-unul de colaborator. Munca de acasă şi munca de oriunde eliberează oamenii de necesitatea de a fi într-un anumit loc pentru a-şi câştiga existenţa, spune el.

    „Una peste alta, nu vom mai depinde de o singură sursă de venit – salariu, ceea ce pe ansamblu este un lucru bun. Noile generaţii vor fi primele care să adopte acest model care vine cu numeroase beneficii. Tot mai puţin vom negocia timpul
    într-un contract de muncă de 8 ore şi tot mai mult vom negocia rezultatul, prin livrabile concrete.”

    Lucrând de acasă, acolo unde nu te vede angajatorul şi nu poate să te monitorizeze fără acceptul tău, poţi colabora în cele 8 ore de muncă cu angajatorul oficial şi cu alte companii pe baza unor contracte speciale, în care este definit ceea ce trebuie să livrezi. Companiile îşi dau seama de acest lucru şi de aceea în viitor vor încerca să schimbe cele 8 ore scrise în contractul de muncă cu 8 ore clar definite şi cu ţinte care trebuie îndeplinite.

    Când normarea muncii va fi precisă, companiile vor scoate task-urile şi proiectele către piaţă şi atunci va urma o bătălie cumplită pentru câştigarea proiectelor.

    Şi poate chiar scăderea preţului, adică a salariilor plătite.

    Cu toţii ne bucurăm de Uber, dar foarte puţini se uită la modelul din spate, unde dacă vrei să câştigi mai mult decât media trebuie să munceşti continuu, trebuie să iei curse chiar şi de 10 lei, trebuie să ai note mari de la clienţi. În momentul în care îţi arăţi disponibilitatea de a munci mai mult, algoritmul Uber îţi dă curse mai bune şi te recompensează.

    Nu toate companiile pot adopta acest model acum, dar viitorul spre asta se îndreaptă.

    Într-o lume din ce în ce mai digitală, unde roboţii, co-boţii şi aplicaţiile preiau din ce în ce mai mult joburile repetitive, munca va fi normată altfel, total diferit faţă de ceea ce vedem acum.

    Angajaţii se vor bucura la început de acest model, dar pe măsură ce concurenţa va deveni din ce în ce mai acerbă iar preţul muncii va scădea, s-ar putea ca multora să nu le convină.

    Această criză pune companiile cu spatele la zid şi trebuie să găsească soluţii pentru a reduce costurile.

    America, Germania şi ţările occidentale şi-au ţinut în frâu costurile salariale pentru că au deschis pieţele către emigranţi, ceea ce a pus o presiune pe angajaţii nativi şi pe salarii, în sensul că nu mai puteau să crească atât de mult.

    Această presiune va fi adusă şi în companii, care îşi vor deschide proiectele, task-urile şi către alţi colaboratori, poate mai ieftini.

    Sorin Faur spune: Dintr-o dată, oamenii vor deveni mai eficienţi, va fi treaba fiecăruia ce face şi cum se organizează pentru a realiza ceea ce a promis. Companiile vor scăpa de problema motivării angajaţilor demotivaţi sau indolenţi, care vin la muncă, dar nu livrează 100%, dar care evident, la final de lună îşi aşteaptă salariul întreg.

    Contractarea rezultatului şi nu a timpului va redefini complet piaţa muncii.

    Când acest model va câştiga teren, nu toată lumea va fi fericită.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)