BusinessMagazin

Tag: romania

  • Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România: România are multe ancore de dezvoltare durabilă şi perspectivele pe termen lung sunt bune. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat

    Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat, în condiţiile în care România are multe ancore de dezvoltare durabilă şi perspectivele pe termen lung sunt bune, în pofida unui context mai dificil din pucnt de vedere economic în 2025, este de părere Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România.

    ”Vom avea creştere economică şi în 2025, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă.  Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti”, a spus ea în cadrul conferinţei ZF Bankers Summit 2025.

    Un alt atu al pieţei locale este rezilienţa sectorului bancar, care are o structură sănătoasă. Incertitudinile din plan politic şi economic din ultimele luni au impactat inevitabil comportamentul consumatorilor.

    ”Tensiunile din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul  surprinzător de la primul tur. Aşa a fost şi cu pandemia şi cu conflictul din Ucraina.

    În perioade de incertituine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum situaţia este stabilă”

    În prezent, economiştii ING Bank cred că piaţa este într-o zonă de echilibru pe cursul valutar, iar dobânzile vor fi stabile în periroada următoare, cu potenţial de scădere spre finele anului.  ”Dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului, dar nu cred că vom vedea asta.”

    Per total, creditarea este în parametri buni, chiar dacă se vede la companii o oarecare expectativă, iar pe persoane fizice este o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.

    Pe termen mediu şi lung, potenţialul de creştere al sectorului bancar vine şi din gradul încă mic de bancarizare al României, de circa 65%, faţă de 90% în Polonia de exemplu.

    ”Numărul de clienţi poate creşte în continuare, chiar dacă populaţia nu creşte.  Vrem o creştere a creditării, avem un loan to deposits ratio mic, la nivelul sectorului bancar”.

    Din păcate, o treime din numărul de companii active au capitaluri negative şi nu pot fi considerate bancabile, viabile, spune Mihaela Bîtu.

    Dezvoltarea noilor tehnologii, a AI sunt alte elemente cu impact semnificativ asupra sectorului bancar, existând o serie de trenduri interesante pe pieţele mai dezvoltate, din SUA, Europa, dar şi Asia.

    ”Există trenduri interesante şi în afara României şi toţi ne uităm la multe variante de bănci şi fintech. În State sunt bănci care au investit mult în digitalizare. În Singapore, în Europa”, a precizat managerul ING Bank.

    În plus, sustenabilitatea, educaţia financiară sunt esenţiale pentru dezvoltarea sănătoasă a pieţei.

    În ceea ce priveşte procesul de consolidare din România, Mihaela Bîtu este de părere că sunt diferenţe mari în top 10, între cele 7 bănci mari care consolidează mare parte din piaţă şi celelalte.

    ”Va fi însă loc şi de băncile mai mici, dacă au propuneri interesante pentru clienţi. Nu vor rămâne 7 bănci pe piaţă”.

    Veniturile ING Bank România au ajuns în anul 2024 la valoarea de 3,8 miliarde de lei, în creştere cu 13% faţă de nivelul din 2023, iar valoarea activelor totale ale băncii a crescut la 78 mld. lei, cu 9% peste nivelul din 2023, potrivit informaţiilor financiare transmise de bancă. La nivelul anului 2024, ING Bank România a înregistrat un profit brut de 1,83 miliarde de lei, aproximativ la acelaşi nivel ca în anul 2023

  • Care sunt şansele ca marile agenţii de rating să trimită România la cateogria junk care înseamnă fuga investitorilor din ţară. Ce spun specialiştii în economie VIDEO

    Pe fondul haosului politic care a cuprins România la începutul anului dar şi a amânării unor reforme economice coerente cu care să fie corectat deficitul bugetar marile agenţii de rating au retrogradat perspectiva asociată ratingului la „negativ”, cu o doar o treaptă deasupra categoriei junk. În prezent, furtuna pare că a trecut, se discută deja măsuri de corectare a deficitului, iar în acest context Christian Năsulea, profesor de economie internaţională, este de părere că agenţiile se vor abţine de la retrogradarea la junk, o decizie care ar avea consecinţe dramatice pentru economie.

     „În lumina direcţiei pe care au luat-o lucrurile la noi în ţară  în ultima săptămână mă aştept să putem să avem în continuare această perspectivă mai bună, staţionară, în ceea ce priveşte ratingul ţării noastre. Nu cred că se va grăbi vreo agenţie de rating să aleagă să meargă spre un downgrade a ţării noastre”

    Privind retrospectiv, analistul a subliniat că în anii 2018-2019, ratingul de ţară al României ar fi trebuit să se îmbunătăţească, având în vedere performanţele economice de atunci, mai punctează Christian Năsulea. Potrivit profesorului de economie internaţională în următoarea perioadă politicienii vor trebui să demonstreze că sunt capabili să gestioneze mai bine problema finanţelor dacă vor să recapete încrederea şi atenţia investitorilor.

    „La nivelul anului 2018-2019 ratingul de ţară ar fi trebuit să se îmbunătăţească. Nu ştiu dacă menţinerea ratingului de către toate agenţiile a fost justificată de indicatorii economici de atunci. Acest rating de ţară este o notă care este dată statului român şi când privim lucrurile din această perspectivă începe să fie simplu să ne amintim ce fel de probleme aveam în zona politică în acea perioadă care să convingă agenţiile să nu crească ratingul în ciuda faptului că performanţele noastre economice erau foarte bune la momentul respectiv.

     

     

     

  • Philip Morris România are de la 1 iunie un nou director general, Carmina Fusté preluând conducerea companiei după ce Mircea Scăunaşu a fost promovat în cadrul Philip Morris International

    Philip Morris International (PMI) a numit-o pe Carmina Fusté în funcţia de director general al Philip Morris România, ea preluând din 1 iunie mandatul de la Mircea Scăunaşu.

    Mircea Scăunaşu, care a condus compania din anul 2023, a fost numit Vice President Commercialization Heat Not Burn la nivel global în cadrul Philip Morris International.

    ”A fost un privilegiu să conduc Philip Morris România. Sunt încrezător că, în rolul de director general,  Carmina Fusté va aduce perspective noi şi energie pentru a dezvolta în continuare prezenţa companiei şi a IQOS pe piaţa din România.”, a declarat Mircea Scăunaşu.

    Carmina Fusté este specializată în vânzări şi în crearea de ecosisteme digitale, ea lucrând în cadrul companiei de 24 de ani, în diferite roluri în departamentele de Marketing şi Vânzări din Spania şi la nivel internaţional. Din 2022, a ocupat funcţia de director general în Insulele Canare.

    Carmina Fusté este licenţiată în drept la Universitatea din Navarra şi deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor de la IE Business School din Madrid.

    „Aştept cu nerăbdare să locuiesc în România şi să lucrez cu echipa de profesionişti de aici, colegi care împărtăşesc aceeaşi viziune şi pasiune pentru inovaţie şi excelenţă. Suntem mândri să avem o fabrică în România, care nu doar angajează forţă de muncă din zonă, ci şi contribuie la dezvoltarea industrială a ţării. Ne angajăm să ne consolidăm prezenţa pe piaţa românească pentru a stimula inovaţia şi dezvoltarea economică.”, a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

     PMI a făcut investiţii de peste 730 milioane dolari în fabrica din Otopeni începând din 2017.

    Echipa de management a Philip Morris România e compusă din Maria del Carmen Fusté (Managing Director), Kurnia Adhi Sulistyawan (Manufacturing Director), Liviu Vornicu (Director Commercial Operations), Marek Gebsky (Director Smoke-free Products), Roxana Pîntea (Director External Affairs), Mihai Galiş (Director Strategy & Project Development), Gerasimos Contoguris (Director People & Culture), Sergiu Indrei (Director Combustibles Category), Emma Zeicescu (Director Communications), Denisa Cristea (Business Planning) şi Răzvan Costi (Senior Counsel).

     

  • Raport Kearney: Băncile de retail din România se află la coada clasamentului european la profitabilitatea per client, cu doar 77 de euro, faţă de un nivel record de 238 euro în 2024 în Europa. Dar venitul per client a avut un avans robust, de 10%

    Băncile din România se află la coada clasamentului european în privinţa profitabilităţii per client, cu doar 77 de euro, în condiţiile unei medii de 168 euro în Europa de Est şi unui record de 238 euro la nivelul întregii Europe, arată studiul European Retail Banking Radar realizat de compania globală de consultanţă Kearney.

    În Europa, profitul per client a crescut de la 229 euro în 2023, marcând un avans de 50% faţă de 2019. Pe primul loc se află Elveţia, cu un câştig de 807 euro/client. 

    În acelaşi timp, băncile de retail europene au înregistrat anul trecut o încetinire semnificativă a creşterii veniturilor, la o medie de doar 2,9%, faţă de 18% în 2023.

    “În timp ce creşterea veniturilor a încetinit în Europa de Vest, România a înregistrat totuşi o creştere robustă de peste 10% a veniturilor pe client în 2024. Performanţa este determinată în principal de menţinerea ratelor de dobânda la un nivel ridicat. Clienţii din România s-au obişnuit cu ofertele ‘cost-zero’ – fără comisioane, fără taxe – şi au aşteptări din ce în ce mai mari de transparenţă totală; comparativ cu pieţele vestice, există o toleranţă mult mai scăzută pentru comisioanele bancare. Retail banking-ul din România rămâne, însă, la coada clasamentului în termeni de venit pe angajat şi profit pe client – chiar şi în comparaţie doar cu regiunea CEE. Există în continuare loc pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi pentru investiţii mai consistente în digitalizare şi tehnologie, pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor.”,a  comentat Florian Teleabă, Principal Kearney România.

    România se află pe ultimul loc şi în privinţa venitului per angajat, cu o medie de 101.000 euro în 2024, faţă de nivelul de 148.000 euro în Europa de Est şi de 406.000 euro în Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte venitul per client, Elveţia rămâne pe primul loc pe piaţa de retail banking, cu o medie de 2.003 euro, dar băncile scandinave se apropie cu paşi repezi de lider, cu o medie de 1.000 euro. În acelaşi timp, Spania şi Italia înregistrează performanţe puternice, aproape de 900 euro venit per client.

    Raportul  Kearney mai arată că, la nivel european, veniturile din comisioane reprezintă acum peste două treimi (72%) din creşterea totală, cu o creştere anuală de 5%. Această evoluţie a fost determinată de volumele mai mari de tranzacţii, majorările de comisioane pe conturi şi o performanţă solidă în administrarea activelor şi asigurări.

    Practic, pe măsură ce fluxurile tradiţionale de venituri bazate pe dobândă se confruntă cu presiuni continue, băncile găsesc noi modalităţi de a spori profitabilitatea.

    Un raport cost-venit sub 40% era aproape de neconceput anterior în retail banking, dar în 2024 Portugalia a atins o medie de 32% la nivel naţional, iar Polonia a înregistrat o medie de 35%.

    Consultanţii subliniază că, având veniturile din dobânzi sub presiune, băncile trebuie să se concentreze pe controlul costurilor, eficienţa operaţională şi adoptarea AI pentru a-şi menţine marjele. Astfel, trecerea către fluxuri de venituri non-dobândă şi optimizarea operaţiunilor vor fi cruciale pentru sustenabilitatea pe termen lung.

    Pe de altă parte, deşi ritmul de creştere a veniturilor s-a temperat, profitabilitatea a continuat să crească în sectorul bancar de retail din european. Profitul pe client a atins un record de 238 euro în 2024, în creştere de la 229 euro în 2023 şi marcând o creştere de 50% faţă de anul 2019. ”Această performanţă solidă reflectă capacitatea băncilor de a menţine marjele printr-un control riguros al costurilor, îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi pivotarea strategică spre produse cu marje mai mari, precum administrarea activelor şi asigurările”, se arată în raport.

    Gestionarea expunerii la risc va fi o prioritate majoră anul acesta, având în vedere creşterea economică slabă, tarifele record impuse de SUA şi încrederea scăzută a consumatorilor. În Polonia, Spania şi Franţa, băncile au alocat peste 10% din venituri pentru a anticipa noile riscuri de neplată. În Spania, băncile au pus deoparte peste 100 EUR per client pentru a atenua riscurile generate de aceste dificultăţi macroeconomice.

    Studiul Retail Banking Radar analizează aproape 90 de bănci retail din 21 de pieţe europene – 49 de bănci din 13 pieţe din Europa de Vest şi 38 de bănci din 8 pieţe din Europa de Est. Ajuns la a 17-a ediţie, studiul utilizează datele oficiale raportate de bănci din 2007 până în 2024, examinând periodic peste 12 dimensiuni-cheie legate de venituri, eficienţă operaţională şi managementul riscului.

     

  • Cine va prelua companiile antreprenoriale româneşti când fondatorii vor ieşi din business? Cum pot duse mai departe aceste companii dacă urmaşii nu vor să intre în business? Cum se fac planurile de succesiune? Urmăriţi ZF Live miercuri, 4 iunie, ora 12.00, o discuţie cu Mona Neagoe, partner Pedersen & Partners

    Cine va prelua companiile antreprenoriale româneşti când fondatorii vor ieşi din business? Cum pot duse mai departe aceste companii dacă urmaşii nu vor să intre în business? Cum se fac planurile de succesiune? Urmăriţi ZF Live miercuri, 4 iunie, ora 12.00, o discuţie cu Mona Neagoe, partner Pedersen & Partners

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Bogdan Alecu, ZF: „Se ştia.” Dar nimeni n-a făcut nimic. Despre tragediile care se repetă în România şi pasivitatea criminală. Dacă în Londra auzim obsesiv „See it, say it, sorted”, la noi „capu’ la cutie” e lege

    Există o constantă în toate tragediile majore care au avut loc în România ultimilor ani: ele au fost cele mai grave variante posibile ale unui pericol despre care se ştia. Dar dacă e ceva şi mai înspăimântător decât incompetenţa autorităţilor, este pasivitatea cetăţeanului obişnuit. A noastră, a tuturor.

    Nu e o exagerare să spui că în România, atunci când are loc o nenorocire, ea capătă proporţii apocaliptice. Dar, de fiecare dată, după durere, după lacrimi şi proteste, urmează uitarea. Şi mai ales, urmează resemnarea. „Aşa e la noi.” „Ce să-i faci?” „Nu e treaba mea.” Aceasta e cultura tăcerii şi a nepăsării care ne omoară lent, dar sigur.

    La Colectiv, nu a fost o simplă scânteie. A fost o crimă în lanţ, cu mulţi complici: lipsă de avize, lipsă de controale, lipsă de asumare. Dar şi tăcere din partea vecinilor, a celor care ştiau că acolo se petrec lucruri ilegale. Câţi ştiau şi nu au spus nimic? Câţi au trecut pe lângă şi au zis „nu e treaba mea”? Oare câte maşini de poliţie au trecut prin faţă, având în vedere că Secţia 14 e la nici 200 de metri distanţă? Şi câţi dintre noi am învăţat ceva din acel moment? Nu prea mulţi, dovadă că nimeni nu verifică azi ieşirile de urgenţă din cluburile în care ne ducem copiii sau prietenii.

    La Crevedia, explozia a fost devastatoare, dar nu a fost surprinzătoare pentru localnici. Se ştia că acolo se operează cu butelii în afara cadrului legal. Se vedeau zilnic. Se simţeau mirosurile. Se ştia. Primăria ştia, poliţia ştia. Dar n-a spus nimeni nimic, sau dacă a spus, n-a insistat, n-a pus presiune. Oamenii au învăţat că dacă reclamă, devin o ţintă, pentru că autorităţile nu apără întotdeauna cetăţeanul sau sunt pur şi simplu ignoraţi. Şi aşa, în linişte, casele le-au fost făcute una cu pământul.

    La Cosmopolis, într-un cartier cu 15.000 de locuitori, o femeie însărcinată şi mama unui copil de 3 ani este ucisă cu sânge rece. Criminalul avea antecedente, iar siguranţa comunităţii era lăsată în seama câtorva camere video şi a unui paznic care, cel mai probabil, nu putea interveni. S-a gândit cineva, dintre cei 15.000, să propună activ înfiinţarea unui post de poliţie? Să ceară dezvoltatorului un sistem de pază real? Poate da. Dar nu suficient de vocal, nu suficient de colectiv. Şi când nu există presiune civică, autorităţile dorm liniştite.

    Problema de fond este că în România, prevenţia e o noţiune abstractă, un moft. Aşteptăm să vină cineva de sus să rezolve, să impună, să controleze. Dar o societate nu funcţionează aşa. În orice ţară civilizată, cetăţenii sunt prima linie de apărare. În Londra, în metrou, vocea calmă repetă obsesiv: “See it, say it, sort it”. Vedeţi ceva suspect? Raportaţi. Autorităţile vor interveni. Iar oamenii chiar o fac. În România, vedem, tăcem. Sau cel mult filmăm. Cultura pasivităţii a devenit normalitate.

    Nu avem cursuri de prim ajutor în şcoli. Nu avem exerciţii de evacuare. Nu avem defibrilatoare funcţionale în spaţii publice. Iar când le-am avut, s-au furat. La propriu. Nu ştim cum să reacţionăm în caz de incendiu, accident, seism sau atac. Suntem complet dependenţi de autorităţi care nici ele nu sunt pregătite. Dar nici nu cerem mai mult. Nu insistăm. Nu votăm în funcţie de politici de siguranţă publică. Nu ieşim în stradă pentru prevenţie. O facem doar după ce e prea târziu.

    La Bucureşti, trăim cu frica unui cutremur devastator. Dar nu verificăm blocul în care locuim. Nu cerem evaluări. Nu ştim unde e punctul de adunare în caz de dezastru. Mulţi nici nu ştiu dacă au apă în casă pentru trei zile. Ne bazăm pe noroc şi uităm că norocul nu e o strategie de siguranţă civilă. În Bucureşti sunt 350 de clădiri cu risc seismic de grad I şi în total peste 2.000 cu diferite grade. Şi nimic nu se întâmplă de ani de zile, cu toate că suntem zonă seismică, iar cutremure majore au avut loc şi cel mai probabil vor continua. Şi nimic. Cel mai probabil vom fi luaţi a mia oară prin surprindere, tot cum ne mirăm că ninge în ianuarie şi vom aştepta ajutor extern, pentru că tot nu vom fi în stare să facem nimic. 

    Iar în zonele miniere, ca la Praid sau Slănic, localnicii trăiesc cu senzaţia că „mai rezistă un pic”. Se surpă asfaltul? Se crapă pământul? Lasă, că n-o fi chiar acum. Pasivitatea e dublată de o fatalism profund românesc: „Lasă, Doamne-ajută, poate nu se întâmplă nimic.”

    Dar se va întâmpla. Pentru că nu facem nimic ca să nu se întâmple.

    Cea mai dureroasă parte din toate aceste tragedii este reacţia post-eveniment: „Se ştia.” Da, se ştia. Dar n-a spus nimeni. Sau a spus, dar n-a fost ascultat. Sau a fost ascultat, dar nu s-a întâmplat nimic. Într-o ţară unde vigilenţa e considerată „pâră”, unde avertizorii sunt persecutaţi, iar iniţiativa e ironizată, nimic nu se poate construi. Iar preţul este viaţa unor oameni nevinovaţi.

    Prevenţia nu înseamnă doar autorităţi eficiente. Înseamnă cetăţeni activi. O societate în care fiecare întreabă: „Avem extinctoare funcţionale?”, „Ştim cum ieşim din clădire?”, „Unde sună alarma?” Înseamnă părinţi care cer cursuri de prim ajutor pentru copii, firme care instalează echipamente de siguranţă, asociaţii de locatari care cer audituri seismice. Înseamnă oameni care NU stau.

    Pentru că în final, nu incompetenţa ucide. Ci nepăsarea. A noastră.

    Şi dacă nu începem să schimbăm acest lucru, nu doar că tragediile se vor repeta. Ele vor deveni mai frecvente, mai brutale, mai imposibil de gestionat. Ne vom minţi din nou că „nimeni n-a ştiut”. Dar de fiecare dată, adevărul va fi acelaşi: „se ştia”. Şi totuşi, n-a făcut nimeni nimic.

  • Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 miliarde lei, în creştere cu circa 10%, iar rata profitului operaţional a crescut la 4%

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 miliarde lei, în creştere cu circa 10% faţă de anul precedent, iar rata profitului operaţional raportat afaceri a crescut la aproximativ 4%, de la  2,3% în 2023.

    Evoluţia a fost susţinută de optimizarea fluxului logistic, digitalizarea proceselor, reducerea pierderilor şi creşterea ponderii magazinelor proprii în totalul vânzărilor.

    O contribuţie importantă a avut-o şi integrarea infrastructurii software cloud, care a permis automatizarea proceselor-cheie, eficientizarea comunicării interne şi externe, precum şi implementarea de soluţii pentru prevenirea pierderilor de stoc.

    În paralel, compania a lucrat activ la optimizarea costurilor de finanţare, prin renegocierea condiţiilor de creditare şi monitorizarea evoluţiei indicilor EURIBOR şi ROBOR.  

    Dan Ostahie, fondatorul Altex, a anunţat anul trecut un plan de investiţii de 200 de mil. euro pentru extin­dere în următorii trei-cinci ani. Antreprenorul menţiona atunci  că pla­nurile de investiţii au în vedere dezvoltarea zonei de real estate, din grupul Altex făcând parte compania Cometex, care administrează mai multe parcuri de retail în diferite oraşe. 

    În 2024, Altex a realizat profit si dintr-o serie de tranzacţii intragrup care au generat venituri suplimentare, inclusiv prin vânzarea unor deţineri, cu un aport de peste 260 de milioane de lei la veniturile totale, precum şi prin ridicarea de dividende acumulate in ultimii ani in subsidiare.

    Compania a continuat investiţiile în reţeaua de magazine proprii, dar şi în dezvoltarea serviciilor post-vânzare.

    „Atenţia noastră este concentrată către client, produse relevante dar şi servicii asociate cu o experienţă omnichannel. În acelaşi timp, profitabilitatea este o responsabilitate socială, România se dezvoltă prin investiţii susţinute de impozitele colectate”, a declarat Dan Ostahie, CEO Altex România.

    Retailerul are peste 130 de magazine în toată ţara.

     

     

     

  • Andreea Mocofan preia conducerea companiei farmaceutice Johnson&Johnson România

    Compania farma Johnson&Johnson România o numeşte pe Andreea Mocofan în funcţia de country director al operaţiunilor de pe plan local. Ea este licenţiată în Relaţii Internaţionale şi Economie în cadrul ASE Bucureşti, precum şi în Ştiinţe Politice în cadrul Universităţii Bucureşti.

    De asemenea, este absolventa unor programe internaţionale precum Leading Digital Transformation in Healthcare la Harvard Medical School şi Business Leadership Program la Duke University.

    Anterior, Andreea Mocofan a lucrat tot în domeniul farma, pentru companii precum Pfizer sau MSD. Ea a revenit în România după ce a fost membru în boardul unei asociaţii profesionale a industriei farmaceutice din Norvegia, potrivit LinkedIn.

    ”Sunt onorată să mă alătur echipei Johnson&Johnson România şi să pot contribui la construiriea unei lumi în care bolile complexe sunt prevenite, tratate şi vindecate. Împreună putem avea un impact profund asupra sănătăţii pacienţilor din România. Angajamentul faţă de pacienţi, comunitatea medicală, parteneri şi colegi reprezintă o sursă importantă de inspiraţie şi energie pentru mine şi echipa mea.”, a spus Andreea Mocofan, Country Director Johnson&Johnson Innovative Medicine România.

    După valoare, Johnson&Johnson ocupă locul cinci în piaţa farmaceutică locală, cu vânzări de 1,2 mld. lei în 2024, conform raportului companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    Compania deţine un portofoliu de medicamente inovatoare în arii terapeutice importante precum hematologia, oncologia, psihiatria şi neuroştiinţele, imunologia, bolile infecţioase, bolile cardiovasculare şi cele metabolice.

    De asemenea, Johnson&Johnson România dezvoltă programe educaţionale, printre iniţiativele strategice ale companiei numărându-se parteneriatul cu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.

     

  • Evoluţia pieţei auto în mai 2025. Înmatriculările de maşini noi din România au scăzut cu aproape 33% an/an, la 10.521 unităţi. La 5 luni, scăderea a fost de 12% an/an. Dacia şi Toyota domină topul înmatriculărilor de maşini noi

    Înmatriculările de auto­turisme noi în România au scăzut în mai 2025 cu 32,7% faţă de mai 2024, atingând un volum de 10.521 uni­tăţi, potrivit datelor Asociaţiei Con­struc­torilor de Automobile din România (ACAROM).

    În primele cinci luni din 2025, în­matriculările de autoturisme noi au atins  53.745 unităţi, o scădere de 12,1% faţă de aceeaşi perioada din 2024.

    Dacia conduce în topul înmatriculărilor de maşini noi în perioada ianuarie-mai 2025, cu 14.875 de unităţi, în timp ce Toyota ocupă locul secund cu 4.880 de unităţi.

    Următoarele locuri în clasament sunt ocupate de Skoda, cu 4.390 unităţi înmatriculate şi de Volkswagen, cu 4.012 unităţi înmatriculate.

    În ceea ce priveşte autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins in mai 2025 cifra de 33.043 unitati, o crestere de 34,2% fata de mai 2024..

    Pe primul trimestru din 2025, volumul de autoturisme second hand inmatriculate pentru prima oara in Romania a atins valoarea de 163.983 unitati, in crestere cu 30,15% fata de perioada similara din 2024, respectiv 125.996 unitatii.

     

  • Teknia atrage o finanţare de 30 mil. euro de la BEI pentru dezvoltarea unor tehnologii noi în industria auto, inclusiv în România

    Grupul industrial Teknia, unul dintre principalii furnizori globali de componente pentru sectorul auto, producător de componente de plastic şi metal, a obţinut un împrumut de 30 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a sprijini un amplu program de cercetare, dezvoltare şi inovare desfăşurat în mai multe ţări europene, inclusiv România. Proiectul vizează modernizarea proceselor de producţie, digitalizarea şi tranziţia către tehnologii mai curate în industria mobilităţii.

    Operaţiunea este susţinută de InvestEU, programul Uniunii Europene menit să mobilizeze peste 372 de miliarde de euro până în 2027, şi face parte din direcţiile strategice ale BEI în materie de inovare, acţiune climatică şi coeziune economică şi socială.

    Finanţarea acordată companiei Teknia vizează implementarea de proiecte în fabricile sale din şase ţări: Spania, Polonia, România, Germania, Suedia şi Cehia. În România, grupul este prezent prin Teknia Oradea, companie care produce componente pentru sistemele de siguranţă ale vehiculelor, cu un portofoliu destinat unor mari constructori auto internaţionali.

    Investiţiile sprijinite de BEI vor acoperi cercetarea şi dezvoltarea de noi tehnologii pentru reducerea emisiilor de carbon, creşterea eficienţei energetice în producţie, digitalizarea proceselor şi diversificarea produselor. În plus, se urmăreşte consolidarea poziţiei Teknia ca furnizor de soluţii durabile pentru sectorul auto, într-un moment marcat de tranziţia accelerată către mobilitatea electrică şi reglementări de mediu tot mai stricte.

    Aproximativ 51% din cheltuielile vizate de proiect urmează să fie realizate în regiunile europene de coeziune, categorie în care se înscrie şi România, conform clasificărilor UE. Astfel, această finanţare contribuie şi la obiectivul mai amplu al Uniunii de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile europene.

    Înfiinţată în 1992, Teknia este prezentă în 13 ţări, operează 23 de unităţi de producţie şi are peste 3.500 de angajaţi. Grupul este specializat în componente metalice şi din plastic pentru mobilitate, utilizând o gamă variată de procese industriale – de la injecţie de mase plastice până la prelucrări mecanice de înaltă precizie.

    „Această nouă finanţare este un exemplu clar al modului în care BEI ajută companiile să devină mai durabile, mai inovatoare şi mai competitive, contribuind totodată şi la consolidarea poziţiei de lider a Europei în sectoarele strategice”, a declarat Antonio Lorenzo, şeful diviziei de împrumuturi pentru întreprinderi din cadrul BEI.

    La rândul său, Javier Quesada de Luis, directorul general al Teknia, subliniază că împrumutul „va permite companiei să îşi continue expansiunea şi să se concentreze şi mai mult pe inovare, pentru a produce mobilitatea viitorului într-un mod sustenabil”.

    Proiectul Teknia vine într-un context în care industria auto europeană trece printr-o transformare structurală profundă, marcată de electrificare, digitalizare şi presiuni concurenţiale internaţionale. În acest scenariu, sprijinul BEI este esenţial pentru a menţine competitivitatea lanţului valoric industrial european şi pentru a proteja locurile de muncă calificate.

    În 2024, BEI a acordat finanţări în valoare de aproape 89 de miliarde de euro pentru peste 900 de proiecte cu impact puternic. Circa 60% din finanţări au fost dedicate obiectivelor de mediu şi acţiunii climatice. Toate proiectele susţinute trebuie să fie conforme cu angajamentele Acordului de la Paris, inclusiv cele din sectorul auto.

    Pentru România, includerea în planurile Teknia înseamnă nu doar investiţii directe în infrastructura de producţie, ci şi transfer de tehnologie, expertiză şi acces la lanţuri valorice europene de înaltă complexitate. În acelaşi timp, iniţiativa poate avea efecte pozitive în ecosistemul industrial local, unde se conturează tot mai clar tendinţa de consolidare a capacităţilor pentru producţia de componente auto cu valoare adăugată.