BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Profitul OMV Petrom a scăzut la nouă luni cu aproape 60%, pierderi în trimestrul al treilea. Producţia Petrom poate scădea cu 4%, dacă preţul ţiţeiului rămâne jos

    În intervalul iulie-septembrie compania a avut pierderi de 46 milioane lei, faţă de un profit de 691 milioane lei în precedentele trei luni şi un câştig de 1,02 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2014. În trimestrul al treilea, compania a avut vânzări de 4,81 miliarde lei, mai mici cu 12%.

    “În primele nouă luni din 2015, performanţa financiară a Grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a preţurilor ţiţeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind preţul viitor al ţiţeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere ale unor active din segmentul Upstream. Efectul negativ din Upstream a fost doar parţial compensat de rezultatele bune din Downstream, datorate modelului nostru de afaceri integrat şi susţinute de marjele de rafinare îmbunătăţite, precum şi de cererea de produse crescută”, a declarat directorul general al companiei, Mariana Gheorghe.

    Ea a adăugat că OMV Petrom a continuat să-şi limiteze cheltuielile de capital şi costurile operaţionale.

    Producţia de hidrocarburi a grupului s-a menţinut stabilă faţă de anul precedent, ca urmare a investiţiilor şi descoperirilor anterioare, care au compensat declinul natural şi nivelul actual redus al
    investiţiilor. Ca efect al reparaţiilor capitale planificate la sondele-cheie de gaze din România, producţia de hidrocarburi a scăzut cu 3%.

    “În parteneriat cu ExxonMobil, am continuat activităţile de explorare în blocul Neptun Deep: anul acesta am finalizat patru sonde şi am început forajul la cea de-a cincea. Vom continua să ne ajustăm nivelul de activitate, menţinând totodată o poziţtie financiară solidă. În plus, aşa cum am subliniat şi în trecut, investiţiile viitoare rămân dependente de un cadru fiscal şi de reglementare stabil şi favorabil investiţiilor pe termen lung, precum şi de fundamentele de piaţă adecvate”, a mai spus Gheorghe.

    Compania avea în trimestrul al treilea 16.217 angajaţi, cu 2.000 de salariaţi mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.

    Acţionarul majoritar al OMV Petrom este grupul austriac OMV. Ministerul Energiei are o deţinere de 20,63%, iar Fondul Proprietatea (FP) 18,99%, în timp ce restul acţiunilor se află în posesia altor acţionari.

    Producţia Petrom poate scădea cu 4%, după reducerea investiţiilor, dacă preţul ţiţeiului rămâne jos

    Menţinerea preţului ţiţeiului la un nivel redus pe o perioadă lungă ar determina o scădere a investiţiilor OMV Petrom în activităţile de upstream şi anii viitori, cu o rată anuală de 25-35% faţă de 2014,astfel că este posibilă o diminuare a producţiei de hidrocarburi a companiei cu până la 4% pe an.

    “Un mediu de piaţă cu preţuri scăzute ale ţiţeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiţii în Upstream cu aproximativ 25-35% faţă de 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, arată OMV Petrom, în raportul privind rezultatele din primele nouă luni.

    Compania va face în acest an investitiide aproximativ un miliard de euro, în scădere cu 30% faţă de cele din 2014, din care peste 85% vor fi dedicate proiectelor din upstream.

    Preţul ţiţeiului Ural a scăzut în trimestrul al treilea la sub 50 de dolari pe baril, jumătate din cotaţia din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Producţia de hidrocarburi a OMV Petrom s-a menţinut stabilă faţă de anul precedent, ca urmare a investiţiilor şi descoperirilor anterioare, care au compensat declinul natural şi nivelul actual redus al investiţiilor.

  • Alpha Bank a înregistrat pierderi de 838,4 milioane de euro în primele nouă luni, din cauza creditelor neperformante

    În urmă cu un an, Alpha Bank, la care Fondul Elen de Stabilitate Financiară deţine o participaţie de 66%, a consemnat un profit de 129,3 milioane de euro.

    Rata creditelor neperformante a urcat la 36,5% din totalul împrumuturilor, la sfârşitul lunii septembrie, de la 33,8% în primul trimestru.

    Testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE) au arătat că Alpha Bank are un deficit de capital de 2,743 miliarde de euro, în scenariu advers.

    Banca are însă cel mai scăzut necesar de capital suplimentar calculat în condiţii normale, în rândul celor mai mari patru bănci elene, de 263 milioane de euro.

    Testele de stres ale BCE au arătat că cele mai mari patru bănci din Grecia, respectiv NBG, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank, toate cu operaţiuni în România, au un deficit de capital de 4,4 miliarde de euro în scenariul de bază şi de 14,4 miliarde de euro în condiţii adverse.

    Alpha Bank desfăşoară în România operaţiuni sub brand propriu, având 149 de sucursale şi 2.035 de angajaţi.

  • Profitul net al Ford Motor a crescut de peste două ori în trimestrul trei

    Divizia nord-americană a Ford, care beneficiază de preţurile mari şi cererea pentru camionete, a obţinut un profit operaţional record de 2,7 miliarde de dolari, faţă de 1,4 miliarde de dolari în intervalul similar al anului 2014.

    Compania a raportat o marjă operaţională pentru regiune de 11,3%, uşor sub cea de 11,8% realizată de General Motors, dar un nivel record pentru Ford.

    În Europa, pierderile Ford au scăzut la 182 milioane de dolari în trimestrul al treilea, de la 439 milioane de dolari cu un an în urmă.

    Profitul operaţional al Ford în regiunea Asia Pacific a scăzut de la 44 milioane de dolari în urmă cu un an la 20 de milioane de dolari. În America de Sud, pierderile s-au menţinut la 163 de milioane de dolari.

    Veniturile Ford au urcat cu 9% în trimestrul trei, la 38,1 miliarde de dolari, vânzările mari din SUA şi Europa compensând scăderea cererii în China.

    Directorul financiar al Ford, Bob Shanks, a avertizat că profitul grupului din trimestru patru ar putea fi afectat de costurile mari de natură sezonieră şi de posibile cheltuieli legate de un nou acord cu sindicatul.

    Ford a raportat rezultatele într-o perioadă în care producătorii auto din Detroit negociază noi acorduri de patru ani cu sindicatul United Auto Workers.

    Vânzările auto din Statele Unite se află la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 10 ani, iar angajaţii au cerut creşterea salariilor şi schimbări în structura compensaţiilor stabilite în perioada în care Ford, General Motors şi Chrysler, în prezent parte a grupului Fiat Chrysler Automobiles, aveau probleme pe piaţa americană.

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • Aşteptări realiste? Un absolvent de facultate cu profil economic vrea circa 700 de euro la primul job

    Absolvenţii facultăţilor cu profil economic se aşteaptă la un venit de circa 725 de euro pe lună atunci când se angajează pentru prima dată, pe când cei care au terminat studii în inginerie sau în IT şi-ar dori să primească circa 600 de euro pe lună la primul job, arată cel mai recent studiu rea­lizat de institutul inde­pendent de cerce­tare german Tren­dence.

    Aşteptările sala­riale ale tinerilor absol­venţi români – care sunt în scădere faţă de anii anteriori – repre­zintă doar o treime din media aşteptărilor sala­riale ale studenţilor euro­peni, mai arată rezultatele studiului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sub conducerea sa reţeaua de parfumerii Douglas s-a extins cu 11 noi magazine

    Din toamna anului 2011, Lavinia Ivas a preluat funcţia de country manager al reţelei de parfumerii Douglas, care sub conducerea sa a deschis 11 noi magazine, numărul acestora ajungând la 18. Compania, care are 200 de angajaţi, a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 12,5 milioane de euro.

    Despre parcursul său profesional, Lavinia Ivas spune că, pentru a ajunge la conducerea filialei locale a celui mai mare retailer de parfumerie din Europa, „nu a fost uşor: am muncit foarte mult, au fost şi perioade dificile, dar nu am încetat să învăţ, am reuşit sa livrez rezultate, am creat şi coordonat echipe performante. Fiecare loc de muncă pe care l-am avut a însemnat o experienţă pentru mine. Dar când mă uit în trecut, mă gândesc în primul rând la oamenii speciali pe care i-am întâlnit: la echipele din care am făcut parte, la cele pe care le-am format şi împreună cu care am atins rezultate frumoase şi nu în ultimul rând la cei care au crezut în mine când eram la începutul carierei de manager şi care mi-au încredinţat proiecte importante.“

    Absolventă a ASE şi a unui EMBA în Global Management, care s-a derulat pe o perioadă de aproape doi ani în Austria, Rusia, China, India şi SUA, Lavinia Ivas a deţinut, înainte de a prelua conducerea Douglas, funcţia de director executiv al Pansiprod Medical.

    Vreme de zece ani a lucrat în cadrul Sensiblue, companie în cadrul căreia a avansat pas cu pas; iniţial a fost regional sales manager, apoi director naţional de vânzări pentru farmaciile Prestige şi magazinele L’Occitane. A avansat apoi ca chanel marketing manager (2007-2008) şi din 2008 până în 2010 a fost director executiv al reţelei de magazine pentru copii Miniblue (2008-2010).

    „Cronologic vorbind, sunt trei momente care mi-au marcat parcursul profesional în mod remarcabil: experienţa din cadrul companiei Sensiblu (retailerul de farmacii), care este o şcoală de business extraordinară, Executive MBA-ul urmat la WU Academy din Viena şi, în ultimii aproape 4 ani, experienţa Douglas, unde pot să îmi fructific cunoştinţele acumulate până acum, aplicând o strategie de business care vizibil dă rezultate. Deşi nu am încercat niciodată un antreprenoriat, am observat că mă acomodez foarte uşor în companiile în care este apreciat şi încurajat spiritul antreprenorial. Deci nu se ştie niciodată”.

  • Cât de curate sunt ÎN REALITATE mâinile tale după ce te-ai spălat cu săpun? Rezultatele ŞOCANTE ale unui experiment ştiinţific

    Spălarea mâinilor reprezintă un gest absolut firesc şi necesar, în condiţiile în care acestea găzduiesc colonii întregi de microbi, E.coli, salmonella, MRSA (rezistent la unele antibiotice), dar şi viruşi ai răcelii şi gripei, scrie Daily Mail.

    Ce înseamnă însă o spălare eficientă a mâinilor? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, un reporter a folosit o cameră specială UV, pentru a testa diferite tehnici de spălare a mâinilor, de la cele mai superficiale la cele mai elaborate.

    Cât de curate sunt ÎN REALITATE mâinile tale după ce te-ai spălat cu săpun? Rezultatele ŞOCANTE ale unui experiment ştiinţific

  • Rezultate din preliminariile Euro-2016

    Grupa A

    Letonia – Kazahstan 0-1

    A marcat: Kuat ’65

    Olanda – Cehia 2-3

    Au marcat: Huntelaar ’70, Van Persie ’83 / Kaderabek ’24, Sural ’35, Van Persie ’66 (autogol)

    Turcia – Islanda 1-0

    A marcat: Selcuk Inan ’89

    Grupa B

    Belgia – Israel 3-1

    Au marcat: Mertens ’64, De Bruyne ’78, Hazard ’84 / Hemed ’87

    Cipru – Bosnia-Herţegovina 2-3

    Au marcat: Charalambidis ’32, Mitidi ’41 / Medunjanin’13, ’44, Djuric ’67

    Ţara Galilor – Andorra 2-0

    A marcat: Ramsey ’50, Bale ’86

    Grupa H

    Bulgaria – Azerbaidjan 2-0

    Au marcat: Aleksandrov ’20, Rangelov ’56

    Italia – Norvegia 2-1

    Au marcat: Florenzi ’73, Pelle ’82/ Tettey ’23

    Malta – Croaţia 0-1

    A marcat: Perisic ’25.

  • Creştere cu 4% a cifrei de afaceri a grupului Hornbach, în prima jumătate de an

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) după şase luni a ajuns la 151,1 milioane euro, aproape de valoarea anului precedent, când s-a situat la 154,0 milioane euro. De asemenea, în prima jumătate a anului, rezultatele după achitarea dobânzilor şi impozitelor au fost mai mari faţă de anul precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, cifra de afaceri netă a crescut, în prima jumătate a anului, cu 4,2 procente, ajungând la 1.933,4 milioane euro. Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în sub-concernele Baumarkt AG au crescut, în primele şase luni ale exerciţiului financiar 2015/2016, cu 1,3 procente.

    În Germania cifra de afaceri raportată la suprafaţă a crescut cumulat cu 0,6 procente, după un salt de 8,9 procente în perioada similară a anului precedent.

    Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în restul Europei au înregistrat în prima jumătate a exerciţiului financiar 2015/2016, cu o creştere de 2,3 procente, o dinamică mai puternică decât la nivel naţional.

    Componenta internaţională a cifrei de afaceri a sub-concernului HORNBACH Baumarkt AG a fost în final de 42,3 procente. După deschiderea a trei magazine de bricolaj, Hornbach opera, la data de 31 august 2015, la nivelul Europei, 149 de locaţii DIY, dintre care 99 în Germania.

  • Ştefan, ca unitate de măsură

    Nu există ilustraţie, grafic, infografic sau orice altă reprezentare mai puternică a timpului scurs de la prăbuşirea Lehman Brothers şi declanşarea crizei până în prezent decât fotografia lui Ştefan, copilul care merge în acest an la şcoală şi care s-a născut în fatidicul an 2008. Simplu spus, este un copil al crizei, care a trăit până acum numai într-o economie nesigură.

    Sigur, Ştefan nu simte asta şi nu a simţit asta, pentru că are părinţi tineri, care muncesc din greu şi care l-au ferit de neajunsuri; a venit la şedinţa foto vesel, cu tableta într-o mână şi cu ariciul Sonic, erou de jocuri electronice, în cealaltă. Dar lumea sa, în care va învăţa şi se va maturiza, va fi marcată de criză de la moduri subtile, asemănătoare bătăii de aripi a fluturelui care se transformă în altă parte a lumii în uragan, până la direct şi nemijlocit – gândiţi-vă la starea învăţământului, la rezultatele de la bacalaureat, la modul în care aleg politicienii să traseze viitorul acestei naţii.

    Iar Ştefan este cea mai bună unitate de măsură pentru asta; sau, dacă vreţi, luaţi propriii dumneavoastră copii sau nepoţi, sau orice puşti de pe stradă, şi măsuraţi, prin el, consecinţele acţiunilor la care aţi participat, pentru care aţi votat sau pe care le-aţi aprobat. Nu sunt importante aici numerele, faptul că avem creştere economică şi PIB şi exporturi, aici vorbim de viaţa oamenilor, de case, căldură, mâncare, distracţie, closete şi canalizare la ţară, drumuri asfaltate şi vacanţe.

    Ştiu că mulţi dintre cititorii Business Magazin au salarii peste medie şi pot privi oarecum sceptic întrebările mele mai mult sau mai puţin retorice; i-aş ruga să privească dincolo de hotarele cartierului rezidenţial în care locuiesc sau de zidurile mallului în care îşi fac cumpărăturile, la orăşelele foste monoindustriale, acum zeroindustriale, care se sting încet, la câmpurile nelucrate şi la diriguitorii acestora.

    De mai bine de două decenii România pierde câte un cetăţean la fiecare patru minute; mulţi dintre ei muncitori calificaţi, medici, ingineri, artişti, oameni în putere; au fost pur şi simplu alungaţi din ţară, pentru că nimeni nu s-a gândit la dezvoltare pe termen lung şi la crearea de locuri de muncă.

    Să încercăm să ne imaginăm cum va arăta România lui Ştefan în 2032, când prima mare cohortă de decreţei va ieşi la pensie, cum va fi piaţa muncii şi cum va evolua bugetul asigurărilor sociale de stat. Să încercăm să ne imaginăm ce vom şti să producem, şi unde, în ce companii sau întreprinderi, într-o lume din ce în ce mai tehnologizată. Pentru fiecare tânăr olimpic, cu rezultate bune la învăţătură, şi pentru fiecare programator talentat pentru care companiile se bat astăzi sunt zeci de tineri fără şanse, fără şcoală, fără bacalaureat, fără viitor – ce vor face ei peste numai câţiva ani? The World Literacy Foundation estimează că neştiinţa de carte costă o naţiune cam 2% din PIB în fiecare an, ia în calcul cineva formula aceasta?

    Săptămâna trecută am citit o ştire pur şi simplu uluitoare: comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decât capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în România fiind mai mic chiar decât cel din 1920. Hai să repetăm asta: numărul brevetelor acordate în 2014 în România este mai mic chiar decât cel din 1920.

    Spune asta un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la OSIM s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie.

    În 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. Specialiştii spun că avem de-a face cu o migrare a activităţii creative în afara României, cu faptul că rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care aleg să îşi protejeze invenţiile la ele acasă. „Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (…) Cultura de business la români este în continuare deficitară.

    N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că businessul cu pedigriu românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei“, afirmă experţii de la KeysFin.
    Priviţi-l în ochi pe Ştefan şi explicaţi-i, peste 20 de ani, asta.

    Ilustrez cu „Marionete“ al lui John Singer Sargent.